Apel la contribuţii


Logo SIFR 8 copy mic.jpg

PENTRU VOLUMUL:


Studii de istorie a filosofiei româneşti
, XIV (2018): Intelect, rațiune, speculațiune

 
REPERE BIBLIOGRAFICE - SUGESTII DE ANALIZĂ


   
  • „Distingem două stări fundamentale ale intelectului: starea «en-statică» şi starea «ec-statică». Cât timp intelectul se aşează în cadrul funcţiilor sale logice normale e enstatic. Din moment ce intelectul pentru a formula ceva cu ajutorul conceptelor ce-i stau la dispoziţie trebuie să evadeze din sine, să se aşeze cu hotărâre în afară de sine, în nepotrivire ireconciliabilă cu funcţiile sale logice, el devine ecstatic.” LUCIAN BLAGA, Eonul dogmatic (1931).   
  • „Orice cercetare iniţială pe care o tentează inteligenţa noastră, o face prin raţiune, care este condiţia chiar a reflecţiei, adică a gândirii.” ANTON DUMITRIU, Valoarea metafizică a raţiunii (1933).    
  • „Raţiunea este desigur şi dânsa un produs al naturii, şi pentru ce n-am crede că natura însăşi, înfricoşată de dezlănţuirea propriilor ei forţe, a creat această frână, acest zăgaz, care să stăvilească la nevoie ori măcar să domolească izbucnirea primejdioasă a instinctelor.” ION PETROVICI, „Raţional şi iraţional”, Gând românesc (1936).    
  • „Cunoaştem un lucru atunci când îl percepem cu simţurile; nu-l înţelegem însă decât atunci când îi descoperim, cu ajutorul funcţiilor intelectuale mai înalte – cu ajutorul raţiunii, cum se zice de obicei –, cauza care îi explică existenţa.” P.P. NEGULESCU, Problema epistemologică  (1937-1938).    
  • „[...] ceea ce se cheamă «raţiune omenească» n-a evoluat cumva, în unele privinţe, graţie eforturilor prelungite pe care le-a făcut în cursul timpului spre a dezlega probleme mereu noi, puse de o experienţă în continuă creştere?” D.D. ROŞCA, „Raţional şi iraţional”, Linii şi figuri (1943).    
  • „[...] cunoaştem în mod sigur realitatea transfizică, întrucât suntem în posesia unui instrument superior de cunoştinţă adecvat realităţii externe: Raţiunea.” MIRCEA FLORIAN, Metafizică şi artă (1945).    
  • „Soluţia transcenderii eului psihologic ne-o dă numai o teorie  completă a substanţei şi în cadrul ei necesitatea dă titlul de raţionalitate, nu raţiunea dă titlul de necesitate.” CAMIL PETRESCU, Doctrina Substanţei [1955].    
  • Raţiunea, reflectată în intelect după cantitate, calitate, relaţie, modalitate, dă înţeles devenirii (ca pluralitate, negaţie, cauzalitate, posibilitate), apoi devenirii întru fiinţă (ca unitate, realitate, inherenţă, existenţă) şi în fine fiinţei (ca totalitate, limitaţie ce nu limitează, autonomie, necesitate), făcând posibilă judecata, ce tinde să regăsească raţiunea, termenul de la început.” CONSTANTIN NOICA, Devenirea întru fiinţă (1981).    
  • „Prin intelect se înţelege gândirea intuitivă, practică, folositoare în lumea imediat înconjurătoare, cu referinţă directă la lucruri individuale şi relaţiile dintre acestea [...] Prin raţiune se înţelege gândirea discursivă, noţională, apreciativ-judicativă şi argumentată, demonstrativă, bazată pe principiul raţiunii suficiente, prin care se urmăreşte consecvenţa şi noncontradicţia [...] Prin speculaţiune se înţelege gândirea teoretică şi mistică, bazată pe semnificaţiile unor concepte generale de genul ideilor, al căror comportament este contradictoriu, paradoxal şi misterios [...].” ALEXANDRU SURDU, „Intelect, raţiune, speculaţiune”, Gândirea speculativă: coordonate istorico-sistematice (2001).


Studiile vor conţine între 12 şi 16 pagini standard (1 pagină = 2000 de semne fără spaţii).


Pentru propunerea textelor, vă rugăm să trimiteţi pe adresa noastră de contact următoarele date:
  • titlul materialului pe care intenţionaţi să-l propuneţi şi un rezumat de cel mult 150 de cuvinte (însoţit de cuvinte-cheie), în care se va pune accent pe miza lucrării şi pe elementele de originalitate;
  • o scurtă prezentare a autorului, axată pe contribuţia sa ştiinţifică.

Data-limită de trimitere a propunerilor: 6 iulie 2018.
Data-limită de trimitere a textelor: 1 august 2018.

Materialele trimise spre publicare vor fi însoţite de un rezumat în limba engleză de cel mult 150 de cuvinte, de cuvinte-cheie şi de traducerea titlului în limba engleză.


ÎN ACCEPTATEA PRELIMINARĂ A MATERIALELOR SE VA ŢINE CONT DE URMĂTOARELE CONDIŢII ELEMENTARE:

  • Materialele trebuie să fie contribuţii originale şi inedite (nepublicate*);
  • Materialele trebuie să fie oneste. Autorul trebuie să recurgă la ghilimele şi trimiteri de câte ori citează sau utlizează ideile altui autor, dar nu se acceptă ca lucrarea sa fie constituită în bună măsură din citate;
  • Miza lucrării trebuie să fie expusă coerent, conceptele şi noţiunile utilizate - definite clar, iar stilul trebuie să fie limpede şi cursiv.

* Cerinţa se referă şi la publicaţiile online.


Pentru aspectele care ţin de redactarea propriu-zisă, vedeţi:
Reguli pentru autori

Despre modul în care se selectează şi se evaluează materialele trimise spre publicare în volumele din seria de Studii de istorie a filosofiei româneşti:
Criterii de selecţie şi evaluare a materialelor





Răsfoiţi seria de Studii de istorie a filosofiei româneşti