Studii de istorie a filosofiei româneşti, Vol. II


 EnglishEn.flag.png

Studii de istorie a filosofiei româneşti, II
coord. Viorel Cernica
ed. îngrijită de Mona Mamulea
Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007, 600 p.
ISBN: 973-27-1354-2 

CUPRINS  


I. Studii  
  • Ion Pogorilovschi, Introducere în sapienţa zamolxiană  pdf2.pngtext
  • Vasile Avram, Probleme ale constituirii unei „gândiri fondatoare” în spaţiul carpatic 
  • Corina Matei, O încercare hermeneutică asupra simbolisticii populare româneşti  56  
  • Grigore Smeu, Elemente ale meditaţiei estetice în filosofia lui Cantemir 
  • Marin Aiftincă, Alexandru Hasdeu: orizonturile filosofice  
  • Constantin Schifirneţ, Modelul explicativ al evoluţiei societăţii româneşti moderne   
  • Alexandru Boboc, Titu Maiorescu şi filosofia germană clasică 
  • Mona Mamulea, Titu Maiorescu: de la „relaţia conceptuală” la „relaţia culturală”   pdf2.pngtext
  • Teodor Dima, Amânarea, variantă românească a îndoielii carteziene pdf2.pngtext
  • Angela Botez, Concepte integrative în filosofia lui Lucian Blaga 
  • Valică Mihuleac, Ideea antinomiilor transfigurate în orizontul gândirii contemporane 
  • Laura Pană, Elemente pentru o teorie românească a idealului (C. Radulescu-Motru, P. Andrei, P.P. Negulescu)
  • Mihai Popa, A.D. Xenopol – istoric şi filosof al istoriei   pdf2.pngtext
  • Alexandru Surdu, Intelect, speculaţiune şi raţiune la Nae Ionescu  pdf2.pngtext
  • Viorel Cernica, Asupra filosofiei lui Mircea Vulcănescu: interpretare meontologică   pdf2.pngtext
  • Mircea Itu, Mircea Eliade şi fenomenologia sacrului  
  • Dragoş Popescu, Structura conceptului de „devenire întru fiinţă” la Constantin Noica pdf2.pngtext
  • Claudiu Baciu, Perspectiva funcţionalistă a ontologiei lui Noica  pdf2.pngtext
  • Carmen Cozma, Eticul în opera lui Petre Botezatu 
  • Cristinel Ungureanu, Sistem şi antihegelianism la I.P. Culianu 
  • Georgeta Marghescu, Prefigurări ale ecofilosofiei în cultura românească 
II. Atitudini  
  • Ioan Costea, Problematica românească şi imaginea europei la Emil Cioran şi Constantin Noica 
  • Mădălina Dobrescu, Cultură şi politică. Eliade, Noica, Cioran 
  • Ana Bazac, Ion Petrovici şi Tudor Vianu: Valoarea omului şi idealul clasic al acestuia. Destinul conceptelor 
III. Portrete filosofice  
  • Miron Costin – autorul celui dintâi poem filosofic din cultura română ( Mona Mamulea) pdf2.pngtext
  • Metodă istorică şi filosofia istoriei la Gheorghe I. Brătianu ( Titus Lates
  • Stefan Lupascu: filosof de sorginte postanalitica (Angela Botez
  • Vasile Băncilă: între eseu şi providenţialismul epifanic (Gheorghiţă Geanăpdf2.pngtext
  • Dumitru Isac în contextul românesc al filosofiei postbelice (Teodor Dimapdf2.pngtext
  • Marin Ştefănescu: un model de „filosofie creştină” ( Viorel Cernicapdf2.pngtext
  • Alexandru Bogza şi construirea „pancalismului critic” ( Sergiu Bălanpdf2.pngtext
  • Mircea Florian: omul, opera, ideile (Marian Panait)  
  • Fanu Duţulescu: autorul primului dicţionar românesc de filosofie (Marin Diaconupdf2.pngtext
  • Nicolae Balca – exerciţii de istorie a filosofiei (Ion Itupdf2.pngtext
  • G. Călinescu: între estetică şi critică (Ana Tăbăraşi
  • Un posibil dialog între teologie şi filosofie: Ioan G. Coman (Ionel Popa)  
  • Zevedei Barbu – dialectică şi existenţialism (Romulus Chiriţă
IV. Restituiri: Traian Brăileanu  
  • Traian Brăileanu – un profil filosofic şi biobibliografic (Rodica Croitoru)  
  • Etica şi relaţiile ei interdisciplinare la Traian Brăileanu (Constantin Stroe
  • Traian Brăileanu, Sociologia şi filosofia istoriei. Curs ţinut de Dl. Profesor Traian Brăileanu [la Universitatea din Cernăuţi, Facultatea de Filosofie şi Litere], Tipărit ca manuscris după notele studenţilor Al. Isăceanu şi S. Nicorovici (1929–30)  pdf2.pngtext
Semnal (rubrică realizată de Titus Latespdf2.pngtext