{"id":1085,"date":"2022-01-23T18:36:22","date_gmt":"2022-01-23T16:36:22","guid":{"rendered":"http:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?page_id=1085"},"modified":"2024-01-11T18:32:42","modified_gmt":"2024-01-11T16:32:42","slug":"receptarea-si-imaginea-yogai-in-lexicografia-romaneasca-i","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/volumul-16-2020\/receptarea-si-imaginea-yogai-in-lexicografia-romaneasca-i\/","title":{"rendered":"Receptarea \u0219i imaginea yog\u0103i \u00een lexicografia rom\u00e2neasc\u0103 (I) | Liviu Borda\u0219"},"content":{"rendered":"\n

Receptarea \u0219i imaginea yog\u0103i \u00een lexicografia rom\u00e2neasc\u0103 (I)<\/h2>\n\n\n\n

LIVIU BORDA\u0218<\/h5>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
The reception and image of yoga in Romanian lexicography (I)<\/h5>\n\n\n\n

Abstract: <\/strong>The first part of the paper offers an overall and detailed survey of the reception and image of yoga in various types of Romanian dictionaries (linguistic, encyclopedic, specialized, etc.), while the second part is reserved for a special discussion of the dictionaries devoted to religion during the Communist era.<\/p>\n\n\n\n

Three words, with their derivates, have been taken into consideration: \u201cfakir\u201d (\u201cfakirism\u201d, \u201cfakiric\u201d, \u201cfakiristic\u201d, etc.), \u201cyoga\u201d (\u201cyogism\u201d, \u201cyogistic\u201d, \u201cyogin\u201d\/ \u201cyogist\u201d, etc.), and \u201ctantra\u201d (\u201ctantrism\u201d, \u201ctantric\u201d, \u201ctantrist\u201d, etc.). The timeframe covers the 20th<\/sup> century till the end of 1989, with incursions before (for \u201cfakir\u201d, etc.) and after (for \u201cyoga\u201d, \u201ctantra\u201d, etc.) this period.<\/p>\n\n\n\n

The survey offers ample material for a discussion on influences between diction\u00adaries and cases of intertextuality, as well as on the impact of political contexts on understanding yoga and the interpretative patterns which survive political eras.<\/p>\n\n\n\n

Keywords: <\/strong>Romania; lexicography; neology; indology; fakir; fakirism; yoga; yogism; tantra; tantrism; hypnosis; suggestion; mysticism; Communism; Post-Communism; Mircea Eliade; Transcendental Meditation.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
YOGA \u0218I YOGA MODERN\u0102<\/strong><\/h6>\n\n\n\n

Dincolo de cercul restr\u00e2ns al indiani\u0219tilor, yoga a fost primit\u0103 \u00een Apus, la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, prin Societatea Teosofic\u0103, prin curentul New Thought, sau prin Swami Vivekananda \u0219i Societatea Vedanta. Conform tipologiei propuse de Elisabeth De Michelis[1]<\/a><\/sup><\/sup> (acceptat\u0103 \u0219i de al\u021bi cercet\u0103tori, de\u0219i corect\u00e2nd schema ei genealogic\u0103), ea era deocamdat\u0103, cu prec\u0103dere, o \u201eyoga psihosomatic\u0103\u201d \u0219i o \u201eyoga medita\u021bional\u0103\u201d. \u201eYoga postural\u0103\u201d va ap\u0103rea c\u00e2teva decenii mai t\u00e2rziu. Mult circulata carte Hatha Yoga<\/em> (1904) a lui Yogi Ramacharaka (William Walker Atkinson, 1862\u20131932) prezenta drept \u201eexerci\u021bii fizice yoghine\u201d altceva dec\u00e2t \u0101sane.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219a cum a fost deja ar\u0103tat de mai mul\u021bi autori[2]<\/a><\/sup><\/sup>, formele moderne ale yog\u0103i sunt rezultatul re\u00eencadr\u0103rii practicilor \u0219i ideilor yoghine ca urmare a \u00eent\u00e2lnirii lumii indiene cu Occidentul \u0219i modernitatea. Exportul yog\u0103i \u00een Apus, \u00eentr-o \u00eempachetare care putea fi acceptat\u0103 acolo \u0219i care s-a dovedit a fi de succes dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial (mai ales odat\u0103 cu anii \u201960), a fost facilitat de un fapt tot mai larg documentat \u0219i studiat \u00een ultimele dou\u0103 decenii. \u00cencep\u00e2nd de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, yoga a fost \u201ecreolizat\u0103\u201d chiar la ea acas\u0103, \u00een India britanic\u0103. Casa se afla, de un secol \u0219i jum\u0103tate, \u00een st\u0103p\u00e2nirea unei na\u021biuni occidentale, iar influen\u021ba acesteia \u2013 fie \u0219i doar sub form\u0103 reactiv\u0103 \u2013 nu a putut fi ocolit\u0103 \u00een niciun sector al vie\u021bii \u0219i culturii indiene. Ea s-a manifestat chiar \u0219i \u00een discursurile tradi\u021bionaliste \u0219i na\u021bionaliste, care au promovat valorile indiene \u00eentr-o paradigm\u0103 de tip revival<\/em>, menit\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 piept discursului \u0219i practicilor dominante.<\/p>\n\n\n\n

Ceea ce Occidentul a cunoscut \u0219i practicat sub numele yoga sau Hatha Yoga este numit acum de c\u0103tre cercet\u0103torii fenomenului cu formule precum \u201eyoghism\u201d, \u201eneo-yoga\u201d, \u201eyoga modern\u0103\u201d, \u201eyoga popular\u0103\u201d, \u201eyoga anglofon\u0103\u201d, \u201einterna\u021bional\u0103\u201d sau \u201etransna\u021bional\u0103\u201d. Ele sunt menite s\u0103 precizeze c\u0103, \u00een ciuda preten\u021biei diverselor stiluri \u0219i \u0219coli de yoga contemporane de a reprezenta forme \u201eautentice\u201d sau \u201etradi\u021bionale\u201d ale acesteia, e vorba de reformul\u0103ri moderne ale unei vechi \u0219i variate tradi\u021bii. Numeroase studii recente au ar\u0103tat \u00een mod detaliat c\u0103 dezvolt\u0103rile moderne ale yog\u0103i, \u00een special gimnastica postural\u0103 yoghin\u0103, \u00ee\u0219i au originea la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al XX-lea, \u00een contextul colonial, sincretic, al dialogului \u0219i confrunt\u0103rii dintre revivalismul na\u021bionalist indian \u0219i formele occidentale ale culturii fizice.<\/p>\n\n\n\n

Ceea ce, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1920, a fost promovat drept Hatha Yoga avea mai pu\u021bine leg\u0103turi cu tradi\u021bia indian\u0103 cunoscut\u0103 sub acest nume \u0219i mai multe cu cultura fizic\u0103 apusean\u0103, importat\u0103 \u00een India de establishment<\/em>-ul colonial. Abia dup\u0103 alte c\u00e2teva decenii balan\u021ba a fost \u00eentruc\u00e2tva recalibrat\u0103, \u00eenspre tradi\u021bia indian\u0103 a yog\u0103i, dar forma \u00een care aceasta era turnat\u0103 a r\u0103mas inevitabil \u00eendatorat\u0103 conceptului occidental de educa\u021bie fizic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cultura rom\u00e2n\u0103, yoga a fost receptat\u0103 \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului abia odat\u0103 cu secolul al XX-lea. \u00cen special dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial \u0219i p\u00e2n\u0103 la instalarea comunismului, a existat un interes destul de larg pentru ea: academic \u0219i cultural prin intelectuali precum Mircea Eliade, Lucian Blaga, Theofil Simenschy, Anton Dumitriu \u0219.a., iar popular prin grupurile teosofiste \u0219i spiritualiste. Sub comunism, dup\u0103 o perioad\u0103 de prohibi\u021bie tacit\u0103, yoga \u00eencepe s\u0103 ias\u0103 la suprafa\u021b\u0103 de prin 1962, precum \u00een Uniunea Sovietic\u0103, ca o disciplin\u0103 psihosomatic\u0103 \u0219i, chiar mai restrictiv, ca yoga postural\u0103. De\u0219i deta\u0219at\u0103 cu grij\u0103 de contextul religios-spiritual indian, ea este din nou interzis\u0103 \u2013 oficial, de\u0219i nu legal \u2013 \u00een anul 1982, \u00een urma \u201eafacerii\u201d Medita\u021bia Transcendental\u0103[3]<\/a><\/sup><\/sup>. Rec\u00e2\u0219tigata libertate postcomunist\u0103 a fost marcat\u0103 de o grav\u0103 compromitere a imaginii ei \u00een urma unei noi \u201eafaceri\u201d, ale c\u0103rei subterane, provenind din comunism, nu sunt \u00eenc\u0103 pe de-a-ntregul luminate[4]<\/a><\/sup><\/sup>. \u00cen toate aceste perioade, \u00een ciuda unei consistente recept\u0103ri intelectuale \u0219i populare, pozi\u021bia establishmentului politico-administrativ \u0219i cultural-academic fa\u021b\u0103 de ea a alternat \u00eentre indiferen\u021b\u0103 sau toleran\u021b\u0103, pe de o parte, \u0219i antipatie sau ostilitate, pe de alta.<\/p>\n\n\n\n

Atitudinea oficial\u0103 fa\u021b\u0103 de yoga se poate distinge \u0219i \u00een rezisten\u021ba esta\u00adblishmentului lingvistic \u00een privin\u021ba terminologiei ei, echivalent\u0103 cu rezisten\u021ba fa\u021b\u0103 de realitatea pe care o acoper\u0103. \u00cen perioada interbelic\u0103, cuv\u00e2ntul yoga<\/em> nu exista \u00een niciun dic\u021bionar al limbii materne a lui Mircea Eliade. Lucr\u0103ri importante, precum cele ale lui Laz\u0103r \u0218\u0103ineanu, Ioan-Aurel Candrea \u0219i August Scriban, \u00eel ignor\u0103. El va fi consemnat abia de Dic\u021bionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne<\/em> (DEX). P\u00e2n\u0103 atunci, dic\u021bionarele re\u021bin doar un termen analogic, a c\u0103rui leg\u0103tur\u0103 cu yoga era \u00eens\u0103 cunoscut\u0103 unui num\u0103r restr\u00e2ns de oameni educa\u021bi[5]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
FACHIR \u0218I FACHIRISM<\/strong><\/h6>\n\n\n\n

\u00cenc\u0103 din secolul al XIX-lea, fachirul \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tigase un loc al s\u0103u \u00een imaginarul comun al rom\u00e2nilor, dar unul grevat de ambiguitate \u0219i confuzii. O bro\u0219ur\u0103 publicat\u0103 \u00een 1854 la Ia\u0219i se intitula chiar Fachir<\/em>. Dar nici Lexiconul <\/em>de la Buda (1825), nici Dictionariulu limbei romane<\/em> (1871) al lui Laurian \u0219i Massim nu \u00eenregistreaz\u0103 cuv\u00e2ntul. Cea mai veche atestare lexicografic\u0103 pe care am identificat-o \u2013 dar probabil nu cea dint\u00e2i \u2013 e \u00eentr-un dic\u021bionar francez-rom\u00e2n din 1840, care a avut mare circula\u021bie \u00een epoc\u0103. Fakir<\/em> este echivalat cu dervi\u0219<\/em> \u0219i explicat ca \u201eun fel de c\u0103lug\u0103r mahometan ce se preumbl\u0103 prin \u021bar\u0103 \u0219i tr\u0103ie\u0219te cu milostenii\u201d[6]<\/a><\/sup><\/sup>. Marea majoritate a dic\u021bionarelor din a doua jum\u0103tate a secolului \u00eel ignor\u0103. C\u00e2teva \u00eel explic\u0103 scurt drept \u201ec\u0103lug\u0103r mahometan\u201d[7]<\/a><\/sup><\/sup> sau \u201ec\u0103lug\u0103r\u201d[8]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Cu acest \u00een\u021beles, aplicat cu prec\u0103dere dervi\u0219ilor \u0219i sufi\u0219tilor, cuv\u00e2ntul era cunoscut de pe vremea c\u00e2nd rom\u00e2nii intraser\u0103 \u00een contact cu Imperiul Otoman. C\u0103l\u0103torii europeni \u0219i domina\u021bia colonial\u0103 \u00een India au adus \u00een Occident un nou sens al lui, dezvoltat \u00een perioada moghul\u0103: cel de hatha-yoghin sau ascet care \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103 necesarul vie\u021bii prin demonstra\u021bii publice ale capacit\u0103\u021bilor sale psihosomatice ie\u0219ite din comun. Dar sub acest nume intrau adesea \u0219i contorsioni\u0219ti \u0219i iluzioni\u0219ti f\u0103r\u0103 vreo afiliere religioas\u0103 sau spiritual\u0103. De\u0219i termenul e deja folosit cu cel de-al doilea sens al s\u0103u \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103 din primele decenii ale secolului al XIX-lea, lexicografia l-a re\u021binut mult mai t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n

Abia \u00een prima enciclopedie rom\u00e2n\u0103, publicat\u0103 de ASTRA la cump\u0103na dintre secole, fachirul e legat de subcontinentul indian. Fakir<\/em>, \u00eensemn\u00e2nd \u00een arab\u0103 \u201es\u0103rac\u201d, e explicat aici ca fiind \u201enumele asce\u021bilor mohamedani, mai ales din India\u201d[9]<\/a><\/sup><\/sup>. \u00cen articolul \u201ehypnotism\u201d, Nicolae Vaschide scrie c\u0103 \u201efakirii din India ca \u0219i c\u0103lug\u0103rii de la muntele Athos au practicat \u00eenc\u0103 din \u00eendep\u0103rtatele timpuri somnul provocat prin sugestie sau hypnotism\u201d[10]<\/a><\/sup><\/sup>. Doctorul Vasile Bianu va relua fraza \u00een articolul corespunz\u0103tor din Dic\u021bionarul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii<\/em> (1910), dezvolt\u00e2nd-o \u00eentr-un mod interesant: \u201epopii din India s\u0103 adorm uit\u00e2ndu-s\u0103 ceasuri \u00eentregi la v\u00e2rful nasului lor \u0219i c\u0103lug\u0103rii din muntele Atos la buricul lor\u201d[11]<\/a><\/sup><\/sup>. Fachirul putea fi \u00een\u021beles, a\u0219adar, ca un \u201epop\u0103\u201d indian.<\/p>\n\n\n\n

Urm\u0103toarele lucr\u0103ri lexicografice merg \u0219i mai departe. Ele scot fachirul din sfera islamului, consider\u00e2ndu-l simplu \u201eindian\u201d, f\u0103r\u0103 vreo precizare denomi\u00adna\u00ad\u021bional\u0103, dar \u00eel p\u0103streaz\u0103 \u00een mod generic \u00een sfera oamenilor consacra\u021bi unei vie\u021bi religioase (pustnic, c\u0103lug\u0103r etc.). Dic\u021bionarul lui Laz\u0103r \u0218\u0103ineanu, care a avut zece edi\u021bii \u00eentre 1896 \u0219i 1947, explic\u0103 fakir<\/em> ca \u201eun fel de pustnic penitent la indieni\u201d[12]<\/a><\/sup><\/sup>. \u00cen dic\u021bionarul de neologisme al lui Enea Hodo\u0219, tip\u0103rit \u00een 1929, fakir<\/em> e definit la fel de scurt ca \u201epustnic, cer\u0219itor indian\u201d[13]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Enciclopedia Minerva<\/em> (1929), care-\u0219i propunea s\u0103 o \u00eenlocuiasc\u0103 pe cea publicat\u0103 de ASTRA, define\u0219te fachirul \u2013 scris pentru prima dat\u0103 cu ortografie rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 drept \u201eascet mohamedan \u0219i brahman \u00een India, care, neglij\u00e2ndu-\u0219i exteriorul, \u00ee\u0219i chinuie\u0219te trupul ca astfel s\u0103 ajung\u0103 curat \u0219i f\u0103r\u0103 p\u0103cate \u00een lumea cealalt\u0103\u201d[14]<\/a><\/sup><\/sup>. De\u0219i reapare islamul, apare \u0219i prima asociere explicit\u0103 \u2013 chiar dac\u0103 nu \u00eentru totul corect\u0103 \u2013 cu spa\u021biul religios al hinduismului. Nu to\u021bi fachirii apar\u021bineau primei caste, dar probabil \u201ebrahman\u201d semnific\u0103 aici \u201ehindus\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Prima defini\u021bie mai cuprinz\u0103toare e oferit\u0103 de Ioan-Aurel Candrea \u00een Dic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne din trecut \u0219i de ast\u0103zi<\/em> (1931). Fakirul<\/em> este \u201eun fel de c\u0103lug\u0103r indian care tr\u0103ie\u0219te din milostenii, \u00eempinge austeritatea p\u00e2n\u0103 la limitele extreme \u0219i s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te acte dureroase de peniten\u021b\u0103 \u0219i de chinuire a trupului; unii din ei se arat\u0103 publicului m\u00e2nuind \u0219erpi venino\u0219i, f\u0103r\u0103 a suferi de pe urma mu\u0219c\u0103turilor lor, uimesc lumea ca prestidigitatori ne\u00eentrecu\u021bi, ba chiar se las\u0103 a fi \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi de vii \u0219i sunt desgropa\u021bi \u0219i readu\u0219i \u00een via\u021b\u0103 dup\u0103 c\u00e2tva timp\u201d[15]<\/a><\/sup><\/sup>. Articolul e ilustrat cu dou\u0103 desene, care \u2013 a\u0219a cum informeaz\u0103 prefa\u021ba \u2013 sunt menite s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 no\u021biunile pu\u021bin cunoscute sau s\u0103 precizeze mai bine defini\u021biile prea sumare. Primul \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 un fachir gol, \u201e\u00eengropat de viu\u201d \u00eentr-un fel de cavou, p\u0103zit de un o\u0219tean \u0219i asistat de un alt fachir. Imaginea nu e prea clar\u0103, dar indianul pare a fi \u00eentins pe un pat de cuie. \u00cen cel de-al doilea desen se poate vedea un fachir cu un mare turban rotund, o lung\u0103 barb\u0103 alb\u0103, \u021bin\u00e2nd \u00een fiecare m\u00e2n\u0103 c\u00e2te un \u0219arpe. Considerat a fi un neologism curent, termenul provine din arab\u0103 prin intermediul limbii franceze.<\/p>\n\n\n\n

Dic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne<\/em> (1934), publicat de Academie, preia simplu vechea defini\u021bie a enciclopediei ASTRA, revenind astfel la culoarea confesional\u0103[16]<\/a><\/sup><\/sup>. La fel face Dic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne\u0219ti<\/em> al lui August Scriban (1939), explic\u00e2nd totu\u0219i c\u0103 \u201efachirii tr\u0103iesc din poman\u0103, nu muncesc, n-au cas\u0103 \u0219i n-au ca \u00eembr\u0103\u00adc\u0103\u00admin\u00adte dec\u00e2t o zdrean\u021b\u0103 de stof\u0103 cu care se \u00eencing\u201d[17]<\/a><\/sup><\/sup>. \u0218i el consider\u0103 cuv\u00e2ntul un \u00eem\u00adpru\u00admut din francez\u0103, dar men\u021bioneaz\u0103 forma mai veche fac\u00eer<\/em>, provenind din turc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i Scriban observ\u0103 cele dou\u0103 origini ale termenului, el rateaz\u0103 straturile semantice diferite care le corespund. Enun\u021bul s\u0103u face un pas \u00eenapoi fa\u021b\u0103 de defini\u021bia propus\u0103 de Candrea, pun\u00e2nd fachirii \u00een clasa comun\u0103 a asce\u021bilor religio\u0219i \u0219i restr\u00e2ng\u00e2ndu-i la religia musulman\u0103. \u0218i pasul lui Candrea este unul mic, f\u0103cut chiar f\u0103r\u0103 a sesiza diferen\u021ba dintre categoria general\u0103 a asce\u021bilor religio\u0219i \u0219i cea special\u0103 a celor care st\u0103p\u00e2nesc tehnici psihosomatice de tip yoghinic. Pe l\u00e2ng\u0103 prestidigita\u021bie, fachirii sunt caracteriza\u021bi prin acte de austeritate \u0219i peniten\u021b\u0103, datorit\u0103 c\u0103rora dob\u00e2ndesc rezisten\u021b\u0103 la durere (patul de cuie), imunitate la venin \u0219i capacitatea de a-\u0219i suspenda temporar func\u021biile vitale (\u00eenmorm\u00e2ntarea de viu). Abia aceast\u0103 din urm\u0103 performan\u021b\u0103 indic\u0103 \u00een mod clar st\u0103p\u00e2nirea tehnicilor respiratorii \u0219i psihofiziologice din yoga.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate c\u0103, a\u0219a cum am v\u0103zut, termenul fachir<\/em> are o omologare lexicografic\u0103 destul de veche, niciun dic\u021bionar nu \u00eenregistreaz\u0103 deocamdat\u0103 vreun derivat al s\u0103u, precum fachirism<\/em> sau fachirie<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen perioada comunismului sovietizant, Dic\u021bionarul limbii rom\u00eene literare contemporane<\/em> (1956) \u2013 a\u0219teptat cu ner\u0103bdare de oamenii muncii \u0219i de \u201eactivi\u0219tii pe frontul culturii\u201d \u2013 adaug\u0103 fachirului o nuan\u021b\u0103 de mistificare, definindu-l drept \u201ec\u0103lug\u0103r sau ascet cer\u0219itor din India, care se d\u0103 drept f\u0103c\u0103tor de minuni\u201d[18]<\/a><\/sup><\/sup>. El ofer\u0103 \u0219i trei citate, alese din autori \u201eprogresi\u0219ti\u201d, \u00een care termenul e folosit metaforic: \u201epatul de tortur\u0103\u201d al fachirului (Geo Bogza, Cartea Oltului<\/em>, 1944), s\u0103m\u00e2n\u021ba care germineaz\u0103 \u00een c\u00e2teva minute (Gala Galaction, Bisericu\u021ba din R\u0103zoare<\/em>, 1914) \u0219i \u201eautosugestia\u201d ca explica\u021bie a st\u0103rii de medita\u021bie profund\u0103 sau de contempla\u021bie (Calistrat Hoga\u0219, \u00cen Mun\u021bii Neam\u021bului<\/em>, 1912). Toate sunt obi\u0219nuite cli\u0219ee asociate fachirismului. Articolul \u201eautosugestie\u201d reia citatul respectiv[19]<\/a><\/sup><\/sup>. Fachirul mai apare \u00eentr-un citat la articolul \u201etravesti\u201d (Ion Pas, Zilele vie\u021bii tale<\/em>, III, 1950)[20]<\/a><\/sup><\/sup>, care va fi preluat, peste trei decenii, de seria nou\u0103 a Dic\u021bionarului limbii rom\u00e2ne<\/em>[21]<\/a><\/sup><\/sup> (al\u0103turi de un citat din Ionel Teodoreanu \u2013 La Medeleni<\/em>, II, 1926 \u2013 \u00een articolul \u201escheletic\u201d[22]<\/a><\/sup><\/sup>).<\/p>\n\n\n\n

Conexiunea \u00eentre fachir \u0219i yoga este f\u0103cut\u0103 pentru prima dat\u0103, \u00een mod explicit, \u00een Dic\u021bionarul enciclopedic rom\u00e2n<\/em> (1964), care evit\u0103 at\u00e2t miraculosul, c\u00e2t \u0219i soteriologicul din defini\u021biile anterioare. Fachir<\/em> este un \u201enume dat c\u0103lug\u0103rilor musulmani r\u0103t\u0103citori (dervi\u0219i), adep\u021bi ai sufismului, precum \u0219i c\u0103lug\u0103rilor hindu\u0219i care practic\u0103 exerci\u021biile mortificatoare yoga\u201d. Am\u00e2ndou\u0103 aceste categorii monahale tr\u0103iesc din pomenile \u201ecredincio\u0219ilor\u201d. \u00cen sens extins, termenul se aplic\u0103 \u201ehipnotizatorilor \u0219i iluzioni\u0219tilor de circ, \u00eembl\u00e2nzitorilor de \u0219erpi etc.\u201d[23]<\/a><\/sup><\/sup>. Scopul \u0219i efectul exerci\u021biilor yoga ar fi, conform articolului, chinuirea trupului, o viziune care corespunde vechii imagini de peniten\u021bi a fachirilor. Cele dou\u0103 nuan\u021be semantice ale termenului vor fi reluate, \u00een forme foarte concentrate, de Micul dic\u021bionar enci\u00adclopedic<\/em> (1972), f\u0103r\u0103 a pomeni \u00eens\u0103 yoga[24]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Leg\u0103tura fachirilor cu yoga e reiterat\u0103 \u00een Dic\u021bionarul explicativ al limbii roma\u0302ne <\/em>(1975). Consider\u00e2nd fachirul tot un \u201ec\u0103lug\u0103r sau ascet musulman ori hindus\u201d, DEX precizeaz\u0103 c\u0103 el \u201epractic\u0103 exerci\u021biile yoga\u201d \u0219i tr\u0103ie\u0219te din contribu\u021biile \u201ecredincio\u0219ilor\u201d[25]<\/a><\/sup><\/sup>. Aceast\u0103 men\u021biune, p\u0103strat\u0103 \u00een edi\u021biile publicate p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului[26]<\/a><\/sup><\/sup>, va fi eliminat\u0103 mai apoi[27]<\/a><\/sup><\/sup>, nu \u00eenainte \u00eens\u0103 de a fi preluat\u0103 de alte dic\u021bionare[28]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Singura lucrare lexicografic\u0103 care face distinc\u021bie \u00eentre fachir<\/em>, \u201ec\u0103lug\u0103r indian\u201d, \u0219i dervi\u0219<\/em>, \u201ec\u0103lug\u0103r musulman\u201d, este Dic\u021bionarul analogic<\/em> (1978), cu\u00adprinz\u00e2nd cu prec\u0103dere cuvinte din vocabularul activ al limbii. Grupul termenului c\u0103lug\u0103r<\/em> e pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu seriile analogice ascetism<\/em>, a\u0219ez\u0103m\u00e2nt de cult<\/em>, cler<\/em> \u0219i singur\u0103tate<\/em>[29]<\/a><\/sup><\/sup>. Totu\u0219i, ocazional, se va reveni la \u00een\u021belesul de \u201eascet musulman\u201d[30]<\/a><\/sup><\/sup>. Iar \u00een lucr\u0103ri fundamentale[31]<\/a><\/sup><\/sup>, ca sens curent al termenului fachir <\/em>va fi luat sensul s\u0103u extins: \u201eprestidigitator\u201d, \u201escamator\u201d, \u201eprezic\u0103tor\u201d, \u201ehipnotizator\u201d, \u201eiluzionist\u201d, \u201evr\u0103jitor\u201d, ba chiar \u201e\u00eembl\u00e2nzitor de \u0219erpi\u201d sau \u201e\u00eembl\u00e2nzitor de circ\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i fachirism<\/em> a fost tratat cu aceea\u0219i reticen\u021b\u0103 precum yoga<\/em>. \u00cen primul deceniu al secolului al XX-lea, el apare \u00een titlul c\u0103r\u021bilor de ocultism ale lui Constantin K. Nicolau, iar \u00een perioada interbelic\u0103, formula \u201efakirism-yogism\u201d \u00eenso\u021be\u0219te reclama lor. Se g\u0103se\u0219te, de asemenea, \u00een scrisul unor nume importante ale culturii rom\u00e2ne, precum Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Eugen Lovinescu, Panait Istrati, Lucian Blaga, Tudor Vianu, George C\u0103linescu, Ion Vinea \u0219i \u00een traduceri din mari autori str\u0103ini, de la Dostoievski la Remarque. Cea mai veche ocuren\u021b\u0103 metaforic\u0103 pe care am identificat-o la o r\u0103sfoire a periodicelor dateaz\u0103 din anul 1924, termenul fiind \u00eentrebuin\u021bat de P\u0103storel Teodoreanu cu referire la Mihail Dragomirescu. \u00cen 1925, Sextil Pu\u0219cariu, Alexandru Hodo\u0219 \u0219i al\u021bii \u00eel folosesc \u00een mod repetat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Iuliu Maniu (care era, de altfel, poreclit \u201efachirul\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Dar \u00een ciuda faptului c\u0103 se afla de mult timp \u00een uz \u0219i dob\u00e2ndise chiar un sens figurat, cuv\u00e2ntul nu e re\u021binut de niciun lexicon. Pu\u0219cariu primea cu mare parci\u00admonie neologismele \u00een dic\u021bionarul Academiei. Nici autorii DEX-ului nu l-au recunoscut \u00een prima instan\u021b\u0103, de\u0219i \u00een anii \u201960 reap\u0103ruse chiar \u00een titlurile articolelor unora dintre promotorii yog\u0103i[32]<\/a><\/sup><\/sup>. Abia Dic\u021bionarul de neologisme<\/em> (1978) \u00eel t\u00e2l\u00adcuie\u0219te ca \u201eansamblu de fenomene \u00een aparen\u021b\u0103 extraordinare, atribuite puterii su\u00adpra\u00adnaturale a fachirilor\u201d; iar \u00een mod familiar, desigur, ca \u201escamatorie\u201d[33]<\/a><\/sup><\/sup>. Supli\u00admentul DEX-ului (1988) preia sintetic enun\u021bul, ad\u0103ug\u00e2ndu-i o nuan\u021b\u0103: fachirismul este \u0219i \u201earta de a s\u0103v\u00e2r\u0219i asemenea fapte\u201d[34]<\/a><\/sup><\/sup>. Prima defini\u021bie lexico\u00adgrafic\u0103 a fa\u00adchirismului se va perpetua nu doar \u00een versiunile postcomuniste ale dic\u021bionarului de neologisme, ci \u2013 prin intermediul DEX-ului \u2013 \u0219i \u00een majoritatea celorlalte lexicoane.<\/p>\n\n\n\n

Am\u00e2ndou\u0103 aceste dic\u021bionare consider\u0103 fachirism<\/em> un substantiv neutru, provenind din limba francez\u0103 (unde este masculin). Dic\u021bionarul ortografic rom\u00e2\u00adnesc<\/em> (2001), publicat sub egida Academiei de \u0218tiin\u021be a Republicii Moldova, va decide c\u0103 este totu\u0219i masculin, f\u0103r\u0103 form\u0103 de plural[35]<\/a><\/sup><\/sup>. \u00cendreptarul basarabean are ca model Dic\u0163ionarul ortografic, ortoepic \u015fi morfologic al limbii rom\u00e2ne<\/em> (DOOM), dar niciuna dintre edi\u021biile acestuia nu \u00eenregistreaz\u0103 fachirism<\/em>[36]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
YOGA \u0218I YOGHISM<\/strong><\/h6>\n\n\n\n

\u00cen ciuda faptului c\u0103 despre yoga scriau mai mul\u021bi oameni de frunte ai culturii interbelice \u2013 precum Mircea Eliade, Lucian Blaga, Anton Dumitriu, Theofil Simenschy \u0219.a. \u2013, dic\u021bionarele limbii rom\u00e2ne ignor\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire cuv\u00e2ntul. Dintre enciclopediile generaliste, doar Minerva<\/em> (1929) \u00eel \u00eenregistreaz\u0103. \u00cen Enci\u00adclopedia Cugetarea<\/em> (1940) e men\u021bionat de mai multe ori \u00een articolul consacrat lui Eliade, dar exclusiv \u00een titlurile scrierilor sale[37]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Cel care reprezenta filosofia \u00een comitetul de redac\u021bie al enciclopediei Minerva<\/em> este Romulus Demetrescu (1892\u20131972), profesor la Seminarul Pedagogic Universitar din Cluj, \u00eens\u0103 colaboratorii lui nu sunt numi\u021bi. Yoga<\/em>, considerat termen filosofic, e definit ca \u201eun sistem de filosofie mistic\u0103 indian\u0103, care recomand\u0103 ajungerea ve\u0219niciei, a limpezirii sufletului \u0219i a izb\u0103virii lui de existen\u021ba mizerabil\u0103 \u0219i trec\u0103toare a vie\u021bii, prin ad\u00e2ncire l\u0103untric\u0103 \u0219i ascetism\u201d. Se mai precizeaz\u0103 c\u0103 \u201esistemul yoga formeaz\u0103 fundamentul buddhismului\u201d[38]<\/a><\/sup><\/sup>. \u00cen sec\u021biunea \u201efilosofie\u201d a articolului \u201eIndia\u201d, yoga este enumerat\u0103 \u00eentre cele \u0219ase \u201esisteme brahmanice\u201d dezvoltate din Vede<\/em> \u0219i Upani\u0219ade<\/em>. Cel mai vechi este \u201edoctrina Sankhya\u201d: \u201eea nu cunoa\u0219te existen\u021ba vreunui zeu creator \u0219i are multe leg\u0103turi cu credin\u021ba popular\u0103; afirm\u0103 contrastul dintre spirit \u0219i scop [sic!<\/em> \u2013 recte<\/em> corp] \u0219i realitatea lumii \u0219i sufletului individual\u201d. Despre yoga se adaug\u0103 doar c\u0103 e un \u201esistem filosofic\u201d \u00eenrudit cu cel dint\u00e2i[39]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, de la prima ei definire lexicografic\u0103, yoga este circumscris\u0103 de realizarea ve\u0219niciei \u0219i izb\u0103virii, versiune neao\u0219\u0103 pentru \u201enemurire \u0219i libertate\u201d, formul\u0103 care va fi consacrat\u0103 mai t\u00e2rziu de Eliade. Ea e \u00een\u021beleas\u0103 ca o filosofie mistic\u0103, deci aplicat\u0103, \u00eens\u0103 ceea ce se spune despre partea practic\u0103, ad\u00e2ncirea l\u0103untric\u0103 \u0219i ascetismul, e at\u00e2t de general \u00eenc\u00e2t poate corespunde oric\u0103rui praxis metafizic-spiritual. Nici o aluzie la yoga postural\u0103 sau la \u201eputerile\u201d dob\u00e2ndite de yoghin, care deveniser\u0103 o component\u0103 definitorie a fachirismului.<\/p>\n\n\n\n

Cuv\u00e2ntul nu este \u00eenregistrat nici de primele mari dic\u021bionare tip\u0103rite \u00een comunism \u2013 Dic\u021bionarul limbii rom\u00eene literare contemporane<\/em> \u0219i Dic\u021bionarul limbii rom\u00eene moderne<\/em> \u2013, elaborate \u00een anii \u201950, sub influen\u021ba tezelor leninist-staliniste. Spre deosebire de lexicoanele anterioare, ele nici nu con\u021bin litera y. La cel dint\u00e2i a participat \u0219i Alexandru Rosetti, prieten al lui Eliade \u0219i cel care-i facilitase publicarea versiunii rev\u0103zute a tezei de doctorat la Editura Funda\u021biilor Regale. Limba literar\u0103 era, conform lingvisticii sovietice, \u201elimba scris\u0103\u201d[40]<\/a><\/sup><\/sup>. Dar, dup\u0103 1947, cuv\u00e2ntul yoga<\/em> disp\u0103ruse \u0219i din discursul public, \u0219i din publica\u021bii. Putea fi deci considerat un neologism care n-a p\u0103truns \u00een limba literar\u0103 general\u0103 \u0219i, prin urmare, ignorat de dic\u021bionarele ce inventariau partea activ\u0103 a vocabularului.<\/p>\n\n\n\n

El apare pentru prima dat\u0103 tot \u00eentr-o lucrare generalist\u0103, la \u00eenceputul anilor \u201960, c\u00e2nd se putea scrie din nou despre realitatea pe care o numea. Autorii articolelor din Dic\u021bionarul enciclopedic rom\u00e2n<\/em> (1962\u20131966) nu sunt nici ei indica\u021bi, dar \u00een colectivul de \u201eFilozofie, logic\u0103, istoria religiei, ateism\u201d, singurul redactor care avea unele cuno\u0219tin\u021be \u00een acest domeniu este Ion Banu (1913\u20131993), profesor de istoria filosofiei la Universitatea din Bucure\u0219ti[41]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Conform articolului, yoga \u2013 \u00eensemn\u00e2nd \u00een sanscrit\u0103 \u201ecomuniune\u201d \u0219i \u201econtempla\u021bie\u201d (sic!<\/em>) \u2013 este o \u201e\u0219coal\u0103 tradi\u021bional\u0103 \u00abortodox\u0103\u00bb a filosofiei indiene, fundat\u0103 prin sec. I \u00ee.e.n., pe baza unor tradi\u021bii mai vechi, de \u00een\u021beleptul Pata\u00f1jali, care a dat o interpretare teist\u0103 doctrinei sankhya<\/em>. Yoga preconizeaz\u0103 ad\u00e2ncirea autocunoa\u0219terii \u00een vederea eliber\u0103rii eului individual de contingen\u021bele vie\u021bii materiale \u0219i a contopirii cu spiritul universal, brahman<\/em>, prin extazul mistic (samadhi<\/em>). Exerci\u021biile ascetice ale yoghinilor (\u00eencetinirea la maximum a respira\u021biei \u0219i a b\u0103t\u0103ilor inimii, realizarea st\u0103rii de insensibilitate total\u0103 etc.) sunt practicate de adep\u021bii a numeroase secte religioase indiene\u201d[42]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Origine, scop \u0219i mijloace: c\u00e2te o propozi\u021bie pentru fiecare, conform ideii clasice despre concizie (cine?, ce?, cum?). Dar sursele autorului \u2013 sau o parte din ele \u2013 nu sunt lucr\u0103ri academice. Cea de-a doua fraz\u0103, centrat\u0103 \u00een jurul termenilor \u201eeu individual\u201d \u0219i \u201espirit universal\u201d, reflect\u0103 imaginea yog\u0103i r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 de teosofism \u0219i neovedantism. Ea este departe at\u00e2t de puru\u1e63a<\/em> \u0219i prak\u1e5bti<\/em>, c\u00e2t \u0219i de kaivalya<\/em> din yoga dar\u015bana. Cea de-a treia con\u021bine ideea st\u0103p\u00e2nirii complete a fiziologiei, devenit\u0103 central\u0103 \u00een Ha\u1e6dha Yoga, dar finalitatea exerci\u021biilor e contaminat\u0103 cu vechea imagine despre fachirism. Aceast\u0103 \u00eentreit\u0103 reprezentare popular\u0103 \u2013 furnizat\u0103 de fachirism, teosofism \u0219i neovedantism \u2013 va greva defini\u021bia termenului \u00een toate dic\u021bionarele urm\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

Articolul dedicat filosofiei indiene enumer\u0103 yoga printre cele \u0219ase \u0219coli \u201eortodoxe\u201d (numite dar\u0219ane<\/em>), \u00eentemeiate de \u00een\u021belep\u021bi semilegendari \u00eentre secolele VII \u0219i II \u00ee.e.n. \u00cen viziunea autorului, ar fi existat o \u201elupt\u0103 ideologic\u0103\u201d \u00eentre \u201e\u015fcolile materialiste (carvaka<\/em>–lokayata<\/em>) sau care con\u0163ineau elemente materialiste (nyaya<\/em>, vai\u015fe\u015fika<\/em>, sankhya<\/em>)\u201d \u015fi \u201e\u015fcolile idealiste (yoga<\/em>, vedanta<\/em>)\u201d[43]<\/a><\/sup><\/sup>. Iat\u0103, a\u0219adar, dialectica marxist\u0103 a contrariilor manifest\u00e2ndu-se \u00eentre activi\u0219tii s\u0101\u1e43khya, mai progresi\u0219ti (teoreticieni ai atomismului), \u0219i cei ai \u0219colii yoga, mistici retrograzi, care nu sunt \u00eenregistra\u021bi cu nicio contribu\u021bie filosofic\u0103. \u00cen articolul \u201efachir\u201d, a\u0219a cum am v\u0103zut, c\u0103lug\u0103rii hindu\u0219i practic\u0103 \u201eexerci\u021biile mortificatoare yoga\u201d[44]<\/a><\/sup><\/sup>. \u00cen cel despre antropozofie, yoga apare ca una dintre practicile mistice vechi, al\u0103turi de maniheism (sic!<\/em>) \u0219i cabalistic\u0103[45]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

La sf\u00e2r\u0219itul deceniului \u00eei acord\u0103 aten\u021bie o alt\u0103 oper\u0103 lexicografic\u0103, de aceast\u0103 da\u00adt\u0103 specializat\u0103. Primul dic\u021bionar de filosofie publicat \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103, \u00een anii \u201950 \u2013 o f\u0103c\u0103tur\u0103 sovietic\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1939, la apogeul stalinismului, iar apoi re\u00admaniat\u0103 \u00een func\u021bie de congresele partidului \u2013, ignorase filosofia indian\u0103[46]<\/a><\/sup><\/sup>. Fa\u021b\u0103 de acesta, noul Mic dic\u0163ionar filozofic<\/em> (1969), de\u0219i st\u0103tea tot sub egida ideologiei mar\u00adxis\u00adte, p\u0103rea s\u0103 aduc\u0103 o boare de prim\u0103var\u0103. El e coordonat de doi dintre con\u00addu\u00adc\u0103\u00adto\u00adrii colectivului de filosofie al Dic\u021bionarului enciclopedic rom\u00e2n<\/em>, ale c\u0103rui rezultate \u0219i experien\u021b\u0103 au fost, \u00een mod explicit, transferate aici. Cea mai mare parte a re\u00addac\u00adto\u00adrilor micului dic\u021bionar provin din colectivul celui enciclopedic. Ion Banu se nu\u00adm\u0103\u00adr\u0103 printre ei. \u00centre timp publicase o carte despre filosofia Orientului antic, dar cel de-al doilea volum al ei, care trebuia s\u0103 se ocupe \u0219i de India, nu va mai ap\u0103rea niciodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Articolul consacrat yog\u0103i \u00eel preia textual pe cel din dic\u021bionarul enciclopedic. Modific\u0103rile sunt minimale. \u00cen primul r\u00e2nd, \u201econtempla\u021bie\u201d, ca sens al termenului sanscrit yoga<\/em> \u2013 probabil o gre\u0219eal\u0103 redac\u021bional\u0103 \u2013 a fost corectat aici \u00een \u201econtopire\u201d. Apoi, Pata\u00f1jali este scris cu vechea ortografie francez\u0103 (Patandjali), care fusese adoptat\u0103 \u0219i \u00een rus\u0103. Aceasta se poate s\u0103 fi fost forma original\u0103 din articolul lui Banu, iar corectura conform transliter\u0103rii academice (\u00eempreun\u0103 cu cea nefericit\u0103 \u00een \u201econtempla\u021bie\u201d) s\u0103 se datoreze revizorilor lucr\u0103rii enciclopedice. \u00cen fine, aici se adaug\u0103 c\u0103 exerci\u021biile yoga sunt practicate nu doar de adep\u021bi ai sectelor religioase, ci \u0219i de adep\u021bi ai doctrinelor filosofice-religioase indiene[47]<\/a><\/sup><\/sup>. Dup\u0103 cum indic\u0103 ortografierea numelui fondatorului lui yoga dar\u015bana, e posibil ca aceast\u0103 defini\u021bie s\u0103 provin\u0103 dintr-o enciclopedie rus\u0103 sau francez\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Yoga este men\u021bionat\u0103 \u0219i \u00een articolul despre Vede<\/em>, ca una dintre cele \u0219ase \u0219coli \u201eortodoxe\u201d ale filosofiei indiene, la temelia c\u0103rora st\u0103 autoritatea vedic\u0103. \u00cen articolul \u201emistic\u0103\u201d, ea apare drept curent \u0219i doctrin\u0103 mistic\u0103 din hinduism. Defini\u021bia misticii[48]<\/a><\/sup><\/sup> co\u00adrespunde felului \u00een care e prezentat\u0103 yoga, ca o contopire extatic\u0103 a eului individual cu spiritul universal. Termenul se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een titlurile scrierilor lui Eliade din articolul care-i este consacrat. Ele sunt \u00eens\u0103 citate \u00een mod amatoristic \u0219i cu gre\u0219eli, de c\u0103tre un autor care, \u00een mod v\u0103dit, nu-l simpatiza pe vechiul \u201eadept al tr\u0103irismului\u201d[49]<\/a><\/sup><\/sup>. E \u0219i sin\u00adgurul dintre aceste articole care va trebui rescris \u00een cea de\u2011a treia edi\u021bie a dic\u021bionaru\u00adlui[50]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenaintea ei, defini\u021bia yog\u0103i este din nou preluat\u0103 textual de o alt\u0103 lucrare generalist\u0103, Mic dic\u021bionar enciclopedic<\/em> (1972). Ion Banu, identificat acum ca membru al Academiei de \u0218tiin\u021be Sociale \u0219i Politice, se num\u0103r\u0103 \u0219i aici printre colaboratori. O singur\u0103 modificare apare \u00een propozi\u021bia despre exerci\u021biile yoghinilor, care dob\u00e2ndiser\u0103 \u00eentre timp o larg\u0103 acceptare \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103. Dispar adep\u021bii sectelor \u0219i doctrinelor filosofice-religioase, precum \u0219i atributul \u201eascetic\u201d, care e transferat \u00een trecut (\u201epracticate ini\u021bial de asce\u021bi\u201d)[51]<\/a><\/sup><\/sup>. Noile versiuni ale dic\u021bionarului de filosofie vor l\u0103sa \u00eens\u0103 fraza neschimbat\u0103, f\u0103c\u00e2nd astfel posibil\u0103 asocierea yog\u0103i posturale moderne cu religia \u0219i sectarismul[52]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Chestiunea \u00eenregistr\u0103rii termenului yoga<\/em> \u00een dic\u021bionarele limbii rom\u00e2ne are \u0219i un aspect lingvistic special: problema literei y. Aceasta nu era considerat\u0103 a face parte din alfabet, ci ap\u0103rea doar \u00een cuvintele str\u0103ine acceptate care p\u0103streaz\u0103 grafia limbii de origine. Unul dintre primele exemple de astfel de cuvinte era chiar yoga<\/em>[53]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/em> La \u00eenceputul anilor \u201970, voci importante din comunitatea lingvi\u0219tilor pledau pentru \u201erezolvarea problemei literei y \u0219i a eventualei ei introduceri \u00een alfabetul limbii rom\u00e2ne\u201d \u00een cazul cuvintelor str\u0103ine deja acceptate, precum yoga<\/em>[54]<\/a><\/sup><\/sup>. Din punct de vedere lingvistic, a\u0219adar, admiterea \u00een limb\u0103 a vocabulei fusese recunoscut\u0103 \u00eencep\u00e2nd din anii 1962\u20131966, prin Dic\u021bionarul enciclopedic rom\u00e2n<\/em>, dar \u00een calitate de xenism (neologism neadaptat). Pentru a fi neologism (adaptat), ea trebuia scris\u0103 ioga<\/em>, ceea ce se f\u0103cuse ocazional at\u00e2t \u00eenainte de r\u0103zboi, c\u00e2t \u0219i \u00een anii \u201960[55]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Nu \u0219tim dac\u0103 yoga<\/em> a fost inclus \u00een Dic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne<\/em> chiar de la reluarea lui, \u00een anul 1959. Acesta era un proiect de lung\u0103 durat\u0103, iar literei y i-a venit r\u00e2ndul s\u0103 fie tip\u0103rit\u0103 abia dup\u0103 o jum\u0103tate de secol, timp \u00een care s-au petrecut numeroase schimb\u0103ri[56]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Primul dic\u021bionar al limbii rom\u00e2ne care \u00eenregistreaz\u0103 cuv\u00e2ntul este DEX (1975), unde apare tot ca xenism[57]<\/a><\/sup><\/sup>. \u0218i defini\u021bia lui o preia, rezumativ, pe cea din Dic\u021bionarul enciclopedic rom\u00e2n<\/em>, dar o \u00eemparte \u00een dou\u0103 sensuri, de-a lungul liniei dintre teorie \u0219i practic\u0103. \u00cen \u00een\u021beles propriu, yoga este o \u201e\u0219coal\u0103 filozofic\u0103 indian\u0103 care urm\u0103re\u0219te ad\u00e2ncirea cunoa\u0219terii eului \u00een scopul eliber\u0103rii lui de via\u021ba material\u0103 \u0219i al contopirii cu spiritul universal\u201d. Prin extensie, este un \u201eansamblu de exerci\u021bii care duc la st\u0103p\u00e2nirea deplin\u0103 a organismului uman prin \u00eencetinirea la maximum a respira\u021biei, a b\u0103t\u0103ilor inimii \u0219i prin realizarea st\u0103rii de insensibilizare total\u0103\u201d. Aceast\u0103 diferen\u021biere \u00eentre un sens prim, metafizic-mistic, \u0219i unul extins, psi\u00adhosomatic, este foarte discutabil\u0103 \u0219i ar putea fi justificat\u0103 doar prin prisma recept\u0103rii yog\u0103i \u00een imaginarul occidental modern.<\/p>\n\n\n\n

DEX precizeaz\u0103 c\u0103 yoga<\/em> provine din englez\u0103 \u0219i\/sau francez\u0103, dar modul \u00een care o face nu clarific\u0103 dac\u0103 a venit din englez\u0103 prin intermediul limbii franceze sau a fost preluat simultan din ambele limbi. Nici azi nu s-ar putea trage o concluzie cert\u0103 dec\u00e2t \u00een urma unei cercet\u0103ri complete \u0219i detaliate a ocuren\u021belor sale istorice \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului XX. O astfel de cercetare va ad\u0103uga, foarte probabil, un al treilea canal de circula\u021bie a termenului \u00eenspre spa\u021biul nostru: germana.<\/p>\n\n\n\n

Dic\u021bionarul de neologisme<\/em> ignor\u0103 yoga<\/em> \u00een primele dou\u0103 edi\u021bii ale sale (1961, 1966), \u00eenregistr\u00e2nd-o abia \u00een cea de-a treia (1978), ca \u0219i cum ar fi un \u00eemprumut recent (din francez\u0103). O face probabil sub influen\u021ba DEX-ului, dar enun\u021bul s\u0103u e tributar tot Dic\u021bionarului enciclopedic rom\u00e2n<\/em> sau versiunii corectate din Mic dic\u021bionar filozofic<\/em>[58]<\/a><\/sup><\/sup>. Conform acestuia, yoga \u201erecomand\u0103 contemplarea, imobi\u00adlitatea absolut\u0103, extazul mistic \u0219i practicile ascetice\u201d \u00een scopul eliber\u0103rii \u0219i uniunii mistice.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u0219i an apare o nou\u0103 edi\u021bie a dic\u021bionarului de filosofie, considerabil amplificat\u0103 \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103, dar care nu schimb\u0103 nimic \u00een ceea ce prive\u0219te yoga[59]<\/a><\/sup><\/sup>. Un spa\u021biu mult mai amplu \u00eei va fi acordat de alte dou\u0103 dic\u021bionare specializate, elaborate \u00eentr-o lung\u0103 perioad\u0103 de timp, \u00eencep\u00e2nd din a doua jum\u0103tate a anilor \u201960. Domeniile lor, psihologia \u0219i pedagogia, demonstreaz\u0103 interesul de care yoga ajunsese s\u0103 se bucure printre speciali\u0219tii acestor discipline \u0219i ofer\u0103 un element de context \u00een privin\u021ba implic\u0103rii Institutului de Cercet\u0103ri Psihologice \u0219i Pedagogice din Bucure\u0219ti \u00een \u201eafacerea\u201d Medita\u021biei Transcendentale.<\/p>\n\n\n\n

Primul dic\u021bionar rom\u00e2nesc de psihologie, publicat \u00een 1978 de Paul Popescu-Neveanu (1926\u20131994), profesor la Universitatea din Bucure\u0219ti, este \u0219i cel dint\u00e2i care acord\u0103 un spa\u021biu consistent termenului yoga<\/em>. De\u0219i Mic dic\u021bionar filozofic<\/em> se afl\u0103 \u00een bibliografia general\u0103 a c\u0103r\u021bii, defini\u021bia lui nu este influen\u021bat\u0103 de el. Se pot b\u0103nui, dimpotriv\u0103, lecturi din Mircea Eliade. De exemplu, \u00een felul \u00een care este enun\u021bat sensul propriu al termenului: yoga este nu doar o filosofie indian\u0103, ci un \u201ecurent cultural\u201d asiatic, complex \u0219i prolix, vechi de patru-cinci mii de ani. Asociat\u0103 unui anumit ritualism religios, ea constituie un \u201eprogram de ascez\u0103 \u0219i de sanctificare, ce urm\u0103rea abaterea sim\u0163urilor de la lumea real\u0103 \u015fi instituirea unei st\u0103ri de concentrare asupra unor g\u00e2nduri l\u0103untrice, \u00een fapt, suspendarea cu ajutorul exerci\u0163iilor a principalelor activit\u0103\u0163i corporale \u00een favoarea unei medita\u0163ii \u00abpure\u00bb\u201d. Aceast\u0103 concentrare sau medita\u021bie e considerat\u0103 de c\u0103tre \u0219tiin\u0163a modern\u0103 o stare \u201ehipnoidal\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Sensul restr\u00e2ns al termenului e apropiat de yoga postural\u0103 modern\u0103: \u201eo disciplin\u0103 de educare a spiritului \u015fi corpului, ce sus\u0163ine c\u0103 prin practicarea sistematic\u0103 a unor exerci\u0163ii se ajunge la st\u0103p\u00e2nirea deplin\u0103 a func\u0163iilor vitale ale organismului, ca \u015fi la poten\u0163area capacit\u0103\u0163ilor psihofizice, prin eliberarea unor for\u0163e disponibile fizice \u0219i psihice<\/em>\u201d[60]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Sunt descrise apoi c\u00e2teva \u201esisteme\u201d de yoga (dhy\u0101na<\/em>, karma<\/em>, r\u0101ja<\/em>, bhakti<\/em>, ha\u1e6dha<\/em>), modelate dup\u0103 temperament \u0219i \u00eenclin\u0103ri individuale, precum \u0219i cele opt trepte (a\u1e63\u1e6d\u0101\u1e47ga<\/em>) din Yoga S\u016btra<\/em>, care nu este \u00eens\u0103 pomenit\u0103. Nicio referire la yoga dar\u015bana sau la Pata\u00f1jali. Nu e de mirare c\u0103 aici survine o confuzie: yama<\/em> \u0219i niyama<\/em> sunt considerate o singur\u0103 treapt\u0103, iar kaivalya<\/em> e ad\u0103ugat\u0103 ca treapt\u0103 final\u0103. Disting\u00e2nd, \u00eenl\u0103untrul acestor \u201esisteme\u201d, \u00eentre o practic\u0103 mistic\u0103 \u0219i una fizic\u0103, Neveanu recomand\u0103 disocierea lor, renun\u021barea la \u201eperimatele forme esoterice, religioase\u201d (precum ideile despre pr\u0101\u1e47a<\/em>) \u015fi p\u0103strarea exerci\u0163iilor fizice, care au trecut proba aspr\u0103 a timpului: \u201ePracticile yoga, eliberate de balastul ritualurilor \u015fi finalit\u0103\u0163ilor mistice, apar ca neav\u00e2nd nimic misterios, neexist\u00e2nd miraculoase fluxuri vitale, ci sunt fenomene de autoreglare supuse determinismului \u015fi care sunt asem\u0103n\u0103toare cu exerci\u0163iile sistemelor moderne de educa\u0163ie fizic\u0103\u201d. De altfel, metodele moderne de cultur\u0103 fizic\u0103, precum antrenamentul autogen, au folosit cu succes unele elemente yoghinice. Articolele despre autosugestie, concentrare \u0219i relaxare fac \u0219i ele referire pozitiv\u0103 la yoga[61]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Mult mai mult spa\u021biu \u00eei este acordat termenului \u00een Dic\u021bionarul de pedagogie<\/em> (1979). Semnat de Ioana Herseni (n. 1949), articolul este superior defini\u021biilor date de Banu \u0219i Neveanu, care nu numai c\u0103 nu erau \u00een mod particular interesa\u021bi de subiect, ci, dimpotriv\u0103, aveau o p\u0103rtinire ideologic\u0103, fiind angaja\u021bi \u00een promovarea materialismului dialectic \u0219i a a\u0219a-zisului \u201eateism \u0219tiin\u021bific\u201d. E unul dintre paradoxurile caracteristice perioadei comuniste c\u0103, tocmai \u00eentr-un instrument de referin\u021b\u0103 pedagogic, adresat cu prec\u0103dere personalului didactic \u0219i categoriilor largi de educatori \u2013 iar nu \u00een cele de filosofie sau psihologie \u2013, yoga putea s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 cea mai bun\u0103, mai informat\u0103 \u0219i mai onest\u0103 tratare.<\/p>\n\n\n\n

Ioana Herseni l-a citit \u0219i ea pe Eliade \u0219i, probabil, chiar mai mult, a\u0219a cum sugereaz\u0103 o lung\u0103 list\u0103 de autori, bine ale\u0219i[62]<\/a><\/sup><\/sup>. Schi\u021ba istoric\u0103, descrierea diverselor forme de yoga (ha\u1e6dha<\/em>, karma<\/em>, bhakti<\/em>, j\u00f1\u0101na<\/em>, r\u0101ja<\/em>) \u0219i a celor opt trepte (a\u1e63\u1e6d\u0101\u1e47ga<\/em>) ale yog\u0103i lui Pata\u00f1jali sunt cele mai bune din lexicografia rom\u00e2n\u0103. Acestea din urm\u0103 sunt prezentate sub aspectul lor tehnic. De\u0219i una dintre dar\u015bana<\/em>, yoga \u201enu reprezint\u0103 o pozi\u021bie filozofic\u0103 proprie\u201d, ci \u201er\u0103m\u00e2ne \u00een primul r\u00e2nd o disciplin\u0103 fizic\u0103 \u0219i mental\u0103, independent\u0103 oarecum de diferitele pozi\u021bii filozofice sau religioase \u2013 ca dovad\u0103 \u0219i adoptarea ei \u00een diverse arii geografice \u0219i spirituale\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, profilul c\u0103r\u021bii face ca defini\u021bia yog\u0103i s\u0103 fie conceput\u0103 \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 convin\u0103 at\u00e2t practicilor yoghine tradi\u021bionale din India, c\u00e2t \u0219i yog\u0103i moderne. Ea este un \u201esistem de tehnici psihosomatice cu valen\u021be educative deosebite, viz\u00e2nd realizarea sintezei armonioase \u00eentre fizic \u0219i psihic, con\u0219tient \u0219i incon\u0219tient, a unit\u0103\u021bii dintre om (microcosmos) \u0219i univers (macrocosmos), \u00een condi\u021biile unui control voluntar al st\u0103rilor psihice pentru a trezi \u0219i st\u0103p\u00e2ni toate for\u021bele latente ale fiin\u021bei umane, d\u00e2ndu-i acesteia posibilitatea de a atinge niveluri superioare de con\u0219tiin\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Articolul mai acord\u0103 aten\u021bie multiplelor implica\u021bii educative ale yog\u0103i, rolului pedagogic cov\u00e2r\u0219itor al \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului (guru<\/em>), fundament\u0103rii \u0219tiin\u021bifice actuale a cuno\u0219tin\u021belor \u0219i practicilor yoghine, precum \u0219i institutelor specializate \u00een cercetarea yog\u0103i, \u00eentemeiate \u00een India, \u00een Occident \u0219i \u00een blocul comunist. Exerci\u021biile yoga sunt men\u021bionate \u0219i \u00een articolul consacrat relax\u0103rii, ca un procedeu mai simplu dec\u00e2t cele specializate moderne \u0219i care func\u021bioneaz\u0103 prin \u201esugestie de repaos psihic\u201d[63]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Dintre dic\u021bionarele specializate, se mai ocup\u0103 de yoga cele din sfera religiei, publicate \u00een anii \u201980[64]<\/a><\/sup><\/sup>. Dat fiind c\u0103 acestea reprezint\u0103 o ni\u0219\u0103 aparte, vor fi discutate separat \u00een cea de-a doua parte a articolului.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum s-a putut vedea, yoga este mai u\u0219or \u0219i mai generos recunoscut\u0103 \u00een lexicografia enciclopedic\u0103 \u0219i de specialitate dec\u00e2t \u00een cea lingvistic\u0103. Dic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne contemporane<\/em> (1980) \u0219i Dic\u021bionarul general al limbii rom\u00e2ne<\/em> (1987) se mul\u021bumesc s\u0103 copieze defini\u021bia din DEX[65]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

O nou\u0103 defini\u021bie e oferit\u0103 de Dic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne pentru elevi<\/em> (1983), ai c\u0103rui autori sunt \u0219i conduc\u0103tori ai colectivului de redactare a DEX-ului. El ap\u0103rea la scurt timp dup\u0103 ce yoga fusese compromis\u0103 de sus-numitul \u201escandal\u201d. E interesant c\u0103 \u0219colarii trebuiau s\u0103 fie informa\u021bi asupra sensului acestui termen, \u00een timp ce alte cuvinte (precum fachir<\/em>) lipsesc. Yoga este o \u201e\u0219coal\u0103 filozofic\u0103 indian\u0103 care cuprinde un bogat program de exerci\u021bii ce urm\u0103resc st\u0103p\u00e2nirea deplin\u0103 a organismului uman prin eforturi complexe de voin\u0163\u0103, ac\u0163ion\u00e2nd asupra respira\u0163iei, circula\u0163iei, relax\u0103rii totale musculare etc.\u201d[66]<\/a><\/sup><\/sup>. \u00cen locul ascetismului, abandonat deja odat\u0103 cu DEX, se introduce aici un nou cuv\u00e2nt-cheie, voin\u021ba, probabil sub influen\u021ba dic\u021bionarului de pedagogie. Versiunea mic\u0103 a dic\u021bionarului de neologisme (1986) inoveaz\u0103 \u0219i ea defini\u021bia, \u00eenlocuind \u201epracticile ascetice\u201d cu \u201eexerci\u021bii fizice\u201d. Scopul acestora din urm\u0103 nu mai este \u201est\u0103p\u00e2nirea\u201d, ci \u201eperfec\u021bionarea\u201d proceselor fiziologice \u0219i psihice ale organismului[67]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

\u201eProblema literei y\u201d va fi solu\u021bionat\u0103 odat\u0103 cu publicarea DOOM-ului, \u00een anul 1982[68]<\/a><\/sup><\/sup>. \u00cen ciuda acestui lucru, lingvistica normativ\u0103 men\u021bine yoga<\/em> \u00een categoria xenismelor. La prima \u00eenregistrare \u00een DEX, termenul era dat ca substantiv, f\u0103r\u0103 indica\u021bii de gen \u0219i num\u0103r[69]<\/a><\/sup><\/sup>. Peste c\u00e2\u021biva ani, edi\u021bia a treia a Dic\u021bionarului de neologisme<\/em> \u00eel consider\u0103 substantiv neutru[70]<\/a><\/sup><\/sup>. \u00cen al s\u0103u Dictionnaire morphologique de la langue roumaine<\/em> (1981), Alf Lombard (1902\u20131996) a \u00eencercat s\u0103 clasifice cuvintele care nu au, \u00een dic\u021bionarele rom\u00e2ne\u0219ti, specifica\u021bii cu privire la num\u0103r \u0219i gen. \u00cen temeiul unui factor extra-gramatical, \u201esim\u021bul limbii\u201d unui vorbitor nativ, yoga<\/em> se prezint\u0103 ca substantiv feminin (de\u0219i \u00een sanscrit\u0103 e masculin, gen p\u0103strat \u00een limba francez\u0103, considerat\u0103 sursa \u00eemprumutului \u00een rom\u00e2n\u0103). El e lipsit de plural (singulare tantum<\/em>), dar poate avea, \u00een mod neflexionar, valoare articulat\u0103, de genitiv-dativ (cu articol proclitic sau prepozi\u021bie) \u0219i vocativ[71]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

DOOM \u00eei acord\u0103 \u0219i el genul feminin, dar, neindic\u00e2nd vreo flexiune, \u00eel p\u0103streaz\u0103 \u00een mod tacit ca \u00eemprumut neadaptat[72]<\/a><\/sup><\/sup>. Responsabil pentru litera y a fost Ionel Rizescu (1919\u20132004), sarcina reviziei revenindu-i Mioarei Avram (1932\u20132004). \u0218i \u00een noua edi\u021bie din 2005 el a r\u0103mas tot un cuv\u00e2nt neadaptat[73]<\/a><\/sup><\/sup>. Totu\u0219i, func\u021bia normativ\u0103 a acestui instrument lingvistic ar fi obligat nu la respingerea tuturor formelor de plural (yogi<\/em>, yoge<\/em>) \u0219i genitiv-dativ (yog\u0103i<\/em>, yogii, yogei; yogilor, yogelor<\/em>) aflate \u00een uz, ci la alegerea celor mai fire\u0219ti limbii rom\u00e2ne, pentru a preveni eventualitatea ca acestea s\u0103 piard\u0103 competi\u021bia \u00een favoarea unor forme rebarbative.<\/p>\n\n\n\n

\u201eSexul\u201d yog\u0103i va r\u0103m\u00e2ne disputat. Dic\u021bionarul limbii roma\u0302ne pentru elevi<\/em> (1983) \u00eel recunoa\u0219te feminin, dar pentru Micul dic\u021bionar de neologisme<\/em> (1986) el r\u0103m\u00e2ne neutru. Dup\u0103 1989, noile edi\u021bii ale dic\u021bionarului de neologisme[74]<\/a><\/sup><\/sup> s-au aliniat normei academice impuse de DOOM, care a fost recunoscut\u0103 at\u00e2t de edi\u021biile succesive ale DEX-ului[75]<\/a><\/sup><\/sup>, c\u00e2t \u0219i de lucr\u0103rile normative din Republica Moldova[76]<\/a><\/sup><\/sup>. Dar edi\u021biile rev\u0103zute ale dic\u021bionarului lui \u0218\u0103ineanu, precum \u0219i dou\u0103 opere lexicografice fundamentale ale Academiei Rom\u00e2ne, Micul dic\u021bionar academic<\/em> (2003) \u0219i Dic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne<\/em> (2005), \u00eel consider\u0103 substantiv neutru[77]<\/a><\/sup><\/sup>. Dat fiind c\u0103 un singulare tantum<\/em> care nu e feminin poate s\u0103 fie, din perspectiv\u0103 gramatical\u0103, la fel de bine neutru sau masculin, se \u00een\u021belege c\u0103 genul neutru se datoreaz\u0103 caracterului\u2026 inanimat al realit\u0103\u021bii desemnate de substantiv. Prilej de reflec\u021bii metafizice asupra spiritului limbilor. Ca \u201euniune\u201d, yoga<\/em> era, pentru sanscrit\u0103, un substantiv masculin.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimele trei decenii, at\u00e2t principala defini\u021bie a yog\u0103i, care circula \u00een dic\u021bionarele comuniste, c\u00e2t \u0219i celelalte vor fi reluate, combinate \u0219i \u00eembog\u0103\u021bite \u00eentr-o mare diversitate de instrumente lexicografice. A\u0219a cum am v\u0103zut, din acea prim\u0103 defini\u021bie, DEX diferen\u021biase un \u00een\u021beles secundar al termenului (\u201eansamblu de exerci\u021bii\u201d), pe care l-a considerat sens extins. Referindu-se tot la partea practic\u0103 a yog\u0103i, Dic\u021bionarul de psihologie<\/em> distingea un sens restr\u00e2ns (\u201edisciplin\u0103 de educare a spiritului \u0219i a corpului\u201d). Dup\u0103 1989, versiunile rev\u0103zute ale dic\u021bionarului lui \u0218\u0103ineanu preiau sensul propriu din DEX \u0219i, ignor\u00e2ndu-l pe cel extins, \u00eei adaug\u0103 sensul restr\u00e2ns din dic\u021bionarul de psihologie, inov\u00e2nd \u00een mod interesant frazeologia (\u201epractic\u0103 sportiv\u0103 de educare a corpului \u0219i a spiritului\u201d). Micul dic\u021bionar academic<\/em> face la fel, f\u0103r\u0103 modific\u0103ri terminologice. Dic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne<\/em> se arat\u0103 receptiv la ambele \u00een\u021belesuri secundare, dar le inverseaz\u0103 pozi\u021biile: \u00eenregistreaz\u0103 ca sens extins pe cel restr\u00e2ns al lui Neveanu (\u201edisciplina\u201d), iar ca sens restr\u00e2ns pe cel extins din DEX (\u201eansamblul tehnicilor \u0219i exerci\u021biilor specifice acestei discipline\u201d). A fost urmat de DEXI (2007), care \u00eenchide cercul, recuper\u00e2nd din DEX \u0219i ceea ce \u2013 pentru evitarea repeti\u021biei \u2013 fusese l\u0103sat pe dinafar\u0103[78]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Din nefericire, unele dintre dic\u021bionarele importante sunt responsabile de in\u00adtro\u00adducerea ilicit\u0103 a yog\u0103i \u00een domeniul\u2026 coregrafiei spirituale. \u00cenregistr\u00e2nd un nou ter\u00admen, samadhi<\/em>, ele \u00eel explic\u0103 drept \u201edans yoga, mod de contempla\u0163ie prin \u00een\u00adtre\u00adru\u00adperea activit\u0103\u0163ii cuget\u0103rii, \u00een care se realizeaz\u0103 contopirea subiectului cu obiec\u00adtul\u201d[79]<\/a><\/sup><\/sup>. O transformare a yoghinilor \u00een dervi\u0219i, gra\u021bie numitorului comun, fachirul? B\u0103nuim c\u0103 s-a f\u0103cut nu o confuzie \u00eentre sanscritul sam\u0101dhi<\/em> \u0219i persanul sam\u0101<\/em>, ci o neglijen\u021b\u0103 la transcrierea defini\u021biei dintr-un dic\u021bionar francez (\u201e\u00een yoga, \u2026\u201d).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ciuda folosirii lui at\u00e2t populare, c\u00e2t \u0219i academice, cuv\u00e2ntul yoghism<\/em> a r\u0103mas neomologat p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi. \u00cenc\u0103 din epoca interbelic\u0103 practicarea sau cultura yog\u0103i era numit\u0103 yogism<\/em>\/yoghism<\/em> \u0219i, mai rar, yoginism<\/em>\/yoghinism<\/em>. Eliade \u00eensu\u0219i folosea forma yogism<\/em>. Termenul se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00een scrierile lui Nicolae Iorga, Ion Marin Sadoveanu, Tudor Vianu, Petre Pandrea, Romulus Vulc\u0103nescu \u0219i ale altora. \u201eYoghismul \u015fi relaxarea\u201d este titlul unui capitol dintr-o carte scoas\u0103 din circula\u021bie \u00een urma \u201eafacerii\u201d Medita\u021biei Transcendentale[80]<\/a><\/sup><\/sup>. E adev\u0103rat c\u0103, \u00een ultimele decenii, el a devenit din ce \u00een ce mai rar. Cel mai adesea, pentru sensul acoperit de yoghism<\/em> este folosit tot cuv\u00e2ntul yoga<\/em>, care ajunge astfel \u0219i mai vag.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
YOGHIN \u0218I YOGHIST<\/strong><\/h6>\n\n\n\n

Numele persoanei asociate \u00eentr-un fel sau altul cu yoga a cunoscut \u00een perioada interbelic\u0103 \u0219i \u00een anii \u201960\u2013\u201970 forme multiple, folosite cu inconsecven\u021b\u0103[81]<\/a><\/sup><\/sup>. Termenul yoga<\/em> era utilizat \u0219i \u00een acest scop. \u201eVisul vie\u021bii unui yoga\u201d sun\u0103 titlul unui articol[82]<\/a><\/sup><\/sup>. Pluralul era yogi<\/em> sau yoghi<\/em>[83]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/em> Probabil de la acest plural s-a format, retroactiv, singularul yog<\/em>, \u00eentrebuin\u021bat ocazional. Cei mai folosi\u021bi erau \u00eens\u0103 termenii yogin<\/em>\/yoghin<\/em> \u0219i yogist<\/em>\/yoghist<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Primul care a fost \u00eenregistrat lexicografic \u00een anii \u201970 este yoghin<\/em>. Micul dic\u021bionar enciclopedic<\/em> (1972) \u00eel define\u0219te cu dou\u0103 nuan\u021be de sens \u2013 adept al filosofiei yoga \u0219i practicant al exerci\u021biilor yoga \u2013, socotindu-l de provenien\u021b\u0103 francez\u0103[84]<\/a><\/sup><\/sup>. DEX nu-l recunoa\u0219te ini\u021bial, prefer\u00e2nd un cuv\u00e2nt cu etimologie intern\u0103, yoghist<\/em>, av\u00e2nd exact aceea\u0219i defini\u021bie, dar \u0219i o valoare adjectival\u0103[85]<\/a><\/sup><\/sup>. Dic\u021bionarul de neologisme<\/em> (1978) re\u021bine doar yoghin<\/em> (cu varianta yogin<\/em>). Cel de-al doilea sens al termenului e restr\u00e2ns aici la un \u201eascet indian care practic\u0103 yoga\u201d, l\u0103s\u00e2ndu-i astfel descoperi\u021bi pe practican\u021bii yog\u0103i moderne[86]<\/a><\/sup><\/sup>. El provine din cuv\u00e2ntul francez \u0219i\/sau englez yogin<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Principala lucrare de referin\u021b\u0103 pentru neologia lexical\u0103 \u0219i semantic\u0103 adaug\u0103 adjectivul yoghinic<\/em> (cu varianta yoginic<\/em>), av\u00e2nd ca model francezul yoginique<\/em>. Acesta va fi reluat de alte dic\u021bionare \u0219i-l va \u00eenlocui pe mai vechiul yoghic<\/em>\/yogic<\/em>, r\u0103mas astfel neomologat, de\u0219i continu\u0103 s\u0103 fie utilizat. Mult mai rar, yoghistic<\/em>\/ yogistic<\/em> r\u0103m\u00e2ne \u0219i el ne\u00eenregistrat.<\/p>\n\n\n\n

Dic\u021bionarul de cuvinte recente<\/em> (1982), care exploreaz\u0103 \u00eennoirile lexicale de dup\u0103 1960, concord\u0103 cu cel de neologisme[87]<\/a><\/sup><\/sup>. \u00cen plus, ilustreaz\u0103 termenul yoghin<\/em> cu un citat descriind un caz de \u201efachirism\u201d. Un articol publicat de ziarul Sc\u00e2nteia<\/em> anun\u021ba c\u0103 Swami Satyamurti din India a f\u0103cut o demonstra\u021bie de \u201esomn hibernal\u201d, \u00eentr-un container sub ap\u0103, oprindu-\u0219i inima \u0219i toate procesele fiziologice timp de opt zile[88]<\/a><\/sup><\/sup>. Unele dic\u021bionare contopesc cele dou\u0103 nuan\u021be semantice[89]<\/a><\/sup><\/sup> sau recunosc o singur\u0103 nuan\u021b\u0103, pe cea practic\u0103[90]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

DOOM \u00eenregistreaz\u0103 ambele cuvinte, yoghin<\/em> \u0219i yoghist<\/em>[91]<\/a><\/sup><\/sup>. Suplimentul din 1988 al DEX-ului adaug\u0103 \u0219i el yoghin<\/em> (cu varianta yogin<\/em>)[92]<\/a><\/sup><\/sup>, recunosc\u00e2ndu-i provenien\u021ba at\u00e2t din francezul yogin<\/em>, c\u00e2t \u0219i din englezul yogi<\/em>. Dup\u0103 modelul articolului yoga<\/em>, el separ\u0103 cele dou\u0103 sensuri ale termenului \u00een unul propriu (adept al filosofiei yoga) \u0219i altul extins (practicant al exerci\u021biilor yoga). \u00cen contrast cu yoghist<\/em>, cele dou\u0103 dic\u021bionare normative nu-i recunosc lui yoghin<\/em> forme de feminin, lucru care va fi urmat de majoritatea lucr\u0103rilor lexicografice ulterioare[93]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Termenii vor fi reda\u021bi la fel \u00een urm\u0103toarele edi\u021bii ale DOOM-ului \u0219i DEX-ului, dar, dup\u0103 2005, yoghist<\/em> e considerat rar. Alte lexicoane atest\u0103 o \u0219i mai accen\u00adtuat\u0103 deriv\u0103 semantic\u0103 a celui din urm\u0103. \u00cen edi\u021biile rev\u0103zute ale dic\u021bionarului lui \u0218\u0103ineanu \u0219i \u00een cele postcomuniste ale dic\u021bionarului de neologisme, yoghist<\/em> este \u00eent\u00e2i adjectiv cu \u00een\u021belesul \u201eyoghinic\u201d, iar apoi substantiv cu \u00een\u021belesul \u201eyoghin\u201d[94]<\/a><\/sup><\/sup>. Dic\u00ad\u00ad\u021bionarul limbii rom\u00e2ne<\/em> (2005) confirm\u0103 acest fapt[95]<\/a><\/sup><\/sup>, spre deosebire de Micul dic\u00ad\u021bionar academic<\/em> (2003), care r\u0103m\u00e2ne pe pozi\u021bia DEX-ului, definind yoghist<\/em>, prin sino\u00adnimie, ca yoghin<\/em>, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 valoare adjectival\u0103. La r\u00e2ndul lui, adjectivul yoghi\u00adnic<\/em> e definit \u00een aceste dic\u021bionare (excep\u021bie neo-\u0218\u0103ineanu), prin sinonimie, ca yoghist<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, defini\u021bia cuv\u00e2ntului yoghin<\/em> se configureaz\u0103 de la \u00eenceput \u00een jurul \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103rii \u201efilosofiei\u201d (s1) \u0219i \u201eexerci\u021biilor\u201d sau \u201epracticii\u201d (s2) yoga. Cu pu\u021bine excep\u021bii, unde ele sunt contopite, dic\u021bionarele le recunosc ca dou\u0103 sensuri sau nuan\u021be de sens. \u00cen Dic\u021bionarul de neologisme<\/em>, cel de-al doilea e restr\u00e2ns geografic \u0219i cultural: \u201eascet indian care practic\u0103 yoga\u201d (s2a). \u00cencep\u00e2nd din 1996, edi\u021biile rev\u0103zute ale dic\u021bionarului lui \u0218\u0103ineanu, fac acela\u0219i lucru cu primul sens: \u201eascet indian adept al filosofiei yoga\u201d (s1a), invers\u00e2nd \u00eens\u0103 ordinea. \u00cen primul sens, yoghin<\/em> este doar substantiv masculin, pe c\u00e2nd \u00een cel de-al doilea poate s\u0103 aib\u0103 ambele genuri[96]<\/a><\/sup><\/sup>. Marele dic\u021bionar de neologisme<\/em> (2000) pune yoghin<\/em> \u0219i yoghist<\/em> \u00een raport de sinonimie, lucru care va fi f\u0103cut \u0219i de Micul dic\u021bionar academic<\/em> (2003), \u0219i de Dic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne<\/em> (2005). Dar aceste ultime lexicoane academice \u00eenregistreaz\u0103 trei sensuri (s2a, s1, s2), iar cel din urm\u0103 \u00eei recunoa\u0219te cuv\u00e2ntului \u0219i o func\u021bie adjectival\u0103 cu sensul \u201eyoghinic\u201d[97]<\/a><\/sup><\/sup>. Ele vor fi urmate de alte dic\u021bionare noi, precum DEXI[98]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Lucrurile se complic\u0103 pu\u021bin \u00een privin\u021ba calit\u0103\u021bii semantice. Sensul extins, stabilit de DEX ca fiind s2 \u0219i recunoscut de Micul dic\u021bionar academic<\/em>, se schimb\u0103 \u00een Dic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne<\/em>, care, lu\u00e2nd s2a drept sens propriu, consider\u0103 c\u0103 at\u00e2t s1, c\u00e2t \u0219i s2 au derivat prin extensie. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o evaluare corect\u0103 a istoriei moderne a termenului. Nu \u0219tim dac\u0103 este un rezultat al aplic\u0103rii criteriului istoric sau al principiului folosit pentru neologisme \u00een dic\u021bionarele Academiei (primul sens este cel atestat mai \u00eent\u00e2i \u00een limba rom\u00e2n\u0103), dar am\u00e2ndou\u0103 conduc la aceea\u0219i concluzie. DEXI are ambi\u021bia de a nuan\u021ba \u0219i apreciaz\u0103 c\u0103 s1 e rezultat al extinderii semantice, iar s2, al generaliz\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 1989 apar noi forme derivate ale cuv\u00e2ntului yoga<\/em>, despre care e greu de spus dac\u0103 vor supravie\u021bui. Yogan<\/em> (exist\u00e2nd independent \u0219i \u00een englez\u0103, cu accent paroxiton) este \u00een general aplicat derogativ celor considera\u021bi a absolutiza yoga sau a o adopta \u00eentr-o manier\u0103 exclusivist\u0103. Termenul indian yogi<\/em> (pl. yogi\/yoghi<\/em>, g.-d. yogilor\/yoghilor<\/em>), pus din nou \u00een circula\u021bie de literatura anglofon\u0103, e folosit adesea cu referire la adep\u021bii indieni ai yog\u0103i tradi\u021bionale, cu prec\u0103dere din trecut, spre deosebire de yoghini, adep\u021bii yog\u0103i moderne. A\u0219a cum am v\u0103zut, \u00een dic\u021bionarele mai recente, acest \u00een\u021beles a devenit sensul prim al cuv\u00e2ntului yoghin<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
TANTRA \u0218I TANTRISM<\/strong><\/h6>\n\n\n\n

Yoga tantric\u0103 \u2013 una dintre \u00eencarn\u0103rile cele mai de senza\u021bie ale yog\u0103i \u2013 a produs \u00een mentalul contemporan o robust\u0103 asociere \u00eentre tantra \u0219i yoga, de\u0219i, pe l\u00e2ng\u0103 partea ei yoghinic\u0103, cea dint\u00e2i are con\u021binuturi \u0219i forme de expresie f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu cea din urm\u0103. \u00cen cultura rom\u00e2n\u0103, tantra a fost cunoscut\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u0219i \u00een primul r\u00e2nd \u2013 \u00eenc\u0103 de la Eliade \u2013 datorit\u0103 acestei asocieri. Lexicografia i-a rezervat \u00eens\u0103 o acceptare \u0219i mai \u0219ov\u0103ielnic\u0103 dec\u00e2t \u00een cazul yog\u0103i.<\/p>\n\n\n\n

Nu cuv\u00e2ntul tantra<\/em> este \u00eenregistrat mai \u00eent\u00e2i, ci tantrism<\/em>, derivat de origine occidental\u0103, considerat impropriu de indiani\u0219tii timpurilor noastre. Prima omo\u00adlogare apar\u021bine tot lexicografiei enciclopedice. Dic\u021bionarul enciclopedic rom\u00e2n<\/em> (1966) \u00eel define\u0219te drept \u201ecurent religios panindian care a ap\u0103rut ca o reac\u0163ie \u00eempotriva interdic\u0163iilor religioase \u015fi sociale ale vechiului brahman\u0456sm, introduc\u00e2nd \u00een cult unele elemente populare\u201d. Numele lui provine de la \u201etantra<\/em>, scrieri religioase hinduse \u0219i budiste, redactate, probabil, \u00een sec. IX\u2013XIII\u201d[99]<\/a><\/sup><\/sup>. Defini\u021bia pune accentul pe contextul istoric \u0219i cauzele socio-religioase ale apari\u021biei tantrismului. Aproape nimic despre natura, con\u021binutul \u0219i practicile lui. Formula \u201eunele elemente populare\u201d ar putea candida cu succes la un concurs de campioni ai vagului. Precizarea cronologic\u0103 \u00eel \u00eent\u00e2rzie cu multe secole \u0219i se gr\u0103be\u0219te s\u0103-i curme repede creativitatea. Nu se face deocamdat\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 cu yoga, lucru de altfel neimputabil.<\/p>\n\n\n\n

Ca de obicei, Micul dic\u021bionar enciclopedic<\/em> (1972) preia defini\u021bia, rema\u00adniind\u2011o pu\u021bin. Singurul c\u00e2\u0219tig e pluralizarea tantrismului, considerat \u201edenu\u00admire dat\u0103 mai multor curente religioase din India\u201d[100]<\/a><\/sup><\/sup>. Cuv\u00e2ntul provine din sanscritul tantra<\/em>, \u201edoctrin\u0103\u201d, prin intermediul francezei. Defini\u021bia e preluat\u0103 \u0219i de Dic\u021bionarul de neologisme<\/em> (1978), care substituie doar \u201epanindian\u201d cu \u201ehinduist\u201d. El introduce \u00eens\u0103 tantra<\/em>, ca termen livresc de origine sanscrit\u0103, considerat un \u201ecomplex de scrieri religioase ale hinduismului \u015fi budismului posterioare textelor fundamentale\u201d[101]<\/a><\/sup><\/sup>. Autorii apreciaz\u0103 c\u0103 a ajuns \u00een limba rom\u00e2n\u0103 prin intermediul francezei \u0219i italienei.<\/p>\n\n\n\n

Prima edi\u021bie a DEX-ului ignor\u0103 ambele cuvinte, a\u0219a cum face \u0219i volumul corespunz\u0103tor (1982) al Dic\u021bionarului limbii rom\u00e2ne<\/em>. Suplimentul din 1988 \u00eenregistreaz\u0103 numai tantrism<\/em>, dup\u0103 Micul dic\u021bionar enciclopedic<\/em>. Defini\u021bia e scurtat\u0103, elimin\u00e2ndu-se chiar referin\u021ba la \u201ec\u0103r\u021bile sfinte\u201d Tantras<\/em>[102]<\/a><\/sup><\/sup>. Ea va ap\u0103rea neschimbat\u0103 \u00een toate urm\u0103toarele edi\u021bii ale DEX-ului, care vor continua s\u0103 ignore tantra<\/em>. Al\u021bi deriva\u021bi, tantric<\/em> \u0219i tantrist<\/em>, vor fi omologa\u021bi lexicografic abia \u00eencep\u00e2nd din anul 1997.<\/p>\n\n\n\n

Leg\u0103tura \u00eentre tantra \u0219i yoga (singurul aspect sub care ne intereseaz\u0103 aici evolu\u021bia acestei familii de cuvinte) e f\u0103cut\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een Dic\u021bionarul de mitologie<\/em> (1983)[103]<\/a><\/sup><\/sup>, care va fi discutat \u00een partea a doua a articolului. El nu a avut \u00eens\u0103 nicio influen\u021b\u0103 asupra lexicografiei lingvistice. Aceasta va redescoperi conexi\u00adunea abia \u00een perioada postcomunist\u0103. \u00cen edi\u021bia rev\u0103zut\u0103 a dic\u021bionarului lui \u0218\u0103ineanu (1995), tantrismul e considerat o \u201ereligie sincretic\u0103 \u00een India, \u00eentemeiat\u0103 pe Tantra; constituit\u0103 dup\u0103 sec. VI \u0219i opus\u0103 budhismului, practic\u0103 asceza \u0219i tehnicile yoga\u201d[104]<\/a><\/sup><\/sup>. Una dintre cele mai complexe defini\u021bii se g\u0103se\u0219te \u00een DEXI (2007). Tantrism<\/em> are aici trei sensuri: mi\u0219care religioas\u0103, doctrin\u0103 a ilumin\u0103rii \u0219i \u201etehnic\u0103 de yoga \u0219i medita\u021bie care urm\u0103re\u0219te eliberarea de energie prin raporturi sexuale \u00een care orgasmul este \u00eent\u00e2rziat sau re\u021binut\u201d[105]<\/a><\/sup><\/sup>. Acest din urm\u0103 sens are ca sinonim tantra yoga, care este din nou echivalat\u0103 cu tantrismul \u00een articolul tantra<\/em>. Recunoa\u0219terea leg\u0103turii dintre tantra \u0219i yoga se face \u00eens\u0103 \u00een afara lexicografiei patronate de Academia Rom\u00e2n\u0103, ale c\u0103rei defini\u021bii r\u0103m\u00e2n la nivelul anilor \u201970.<\/p>\n\n\n\n

Probabil, receptarea tantrismului de c\u0103tre cel mai \u00eenalt forum academic al Ro\u00adm\u00e2niei ar trebui privit\u0103 cu \u00een\u021belegere, ca o curajoas\u0103 aventur\u0103 \u00een detalii ce dep\u0103\u0219esc defini\u021biile hinduismului \u0219i buddhismului. Religiile dominante ale Indiei, pre\u00adcum vi\u0219nuismul \u0219i \u0219ivaismul \u2013 despre care se scrie \u0219i se vorbe\u0219te totu\u0219i \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de vreo dou\u0103 secole \u2013, n-au riscat niciodat\u0103 s\u0103 intre \u00een aten\u021bia dic\u021bionarelor lui.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
RECAPITULATIO ET CONCLUSIO<\/strong><\/h6>\n\n\n\n

Cu toate c\u0103 performan\u021bele psihofiziologice de tip yoghinic fac parte, \u00eenc\u0103 din perioada interbelic\u0103, din descrierea fachirilor, leg\u0103tura acestora cu yoga apare \u00een mod explicit doar odat\u0103 cu Dic\u021bionarul enciclopedic rom\u00e2n<\/em> (1964). Mai puternic ata\u0219at de yoga \u2013 gra\u021bie oculti\u0219tilor \u2013, fachirismul (echivalat, de altfel, cu yoghismul) este omologat lexicografic \u0219i mai t\u00e2rziu, abia \u00een Dic\u021bionarul de neologisme<\/em> (1978). Tot cele dou\u0103 dic\u021bionare \u00eenregistreaz\u0103 pentru prima dat\u0103 tantrismul \u0219i, respectiv, tantra. Recunoa\u0219terea leg\u0103turii lor cu yoga se va face abia \u00een anul 1983, dar va r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 efect p\u00e2n\u0103 \u00een perioada postcomunist\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De la \u00eenceputurile atest\u0103rii sale \u00een lexicografia epocii comuniste, \u00een anii 1962\u20131966, cuvintele cheie din defini\u021bia yog\u0103i sunt \u201emistic\u201d \u0219i \u201eascetic\u201d[106]<\/a><\/sup><\/sup>. \u00cen anii \u201970, din enun\u021bul general se diferen\u021biaz\u0103 dou\u0103 sensuri ale termenului, unul teoretic, filosofic, \u0219i altul practic, psihosomatic. Atributul \u201emistic\u201d \u00eencepe s\u0103 dispar\u0103, iar \u00eencep\u00e2nd din 1975, termenul cheie e \u201est\u0103p\u00e2nire\u201d (al\u0103turi de alte cuvinte din familia semantic\u0103 a puterii: \u201econtrol voluntar\u201d, \u201epoten\u021bare\u201d, \u201eperfec\u021bionare\u201d)[107]<\/a><\/sup><\/sup>. Exerci\u021biile ascetice \u0219i mortificatoare devin \u201eexerci\u021bii fizice\u201d \u0219i \u201etehnici psihosomatice\u201d (ajun\u00adg\u00e2nd chiar, \u00een postcomunism, dar \u00een mod izolat, \u201epractic\u0103 sportiv\u0103\u201d). Aceast\u0103 glisa\u00adre se datoreaz\u0103 noii imagini pe care o r\u0103sp\u00e2ndise \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 yoga postural\u0103 modern\u0103. Dic\u021bionarul de psihologie<\/em> (1978) recomand\u0103 \u00een mod explicit abandonarea arhaicelor con\u021binuturi mistice \u0219i adoptarea yog\u0103i ca o form\u0103 a culturii fizice. Dup\u0103 1989, \u00een unele lucr\u0103ri lexicografice, precum Micul dic\u021bionar academic<\/em>, \u201emistic\u201d \u0219i \u201eascetic\u201d reapar \u00een defini\u021bii, chiar \u00een formul\u0103rile lor de \u00eenceput[108]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i dispare atributul \u201emistic\u201d, lexicografia men\u021bine yoga \u00een sfera extaticului. \u00cencep\u00e2nd cu Techniques du Yoga <\/em>(1948), Eliade \u00eenlocuise prin enstaz\u0103<\/em> termenul extaz<\/em>, folosit \u00eentr-o prim\u0103 instan\u021b\u0103 pentru sam\u0101dhi<\/em>, dar percep\u021biile din primele dece\u00adnii ale perioadei comuniste s-au format \u00een temeiul mai vechii Yoga. Essai sur les origines de la mystique indienne<\/em> (1936)[109]<\/a><\/sup><\/sup>. Leg\u0103tura cu sugestia, autosugestia \u0219i hipnoza e f\u0103cut\u0103 doar ocazional \u00een dic\u021bionare, spre deosebire de c\u0103r\u021bi \u0219i articole.<\/p>\n\n\n\n

Omologat pu\u021bin mai t\u00e2rziu, \u00een 1972, cuv\u00e2ntul yoghin<\/em> e definit, generic, ca adept al filosofiei yoga \u0219i ca practicant al exerci\u021biilor yoga. Ultima nuan\u021b\u0103 de sens devine, \u00een anul 1988, sens extins. \u00cen 1978 i se adaug\u0103 un \u00een\u021beles mai specific (\u201eascet indian care practic\u0103 yoga\u201d), ce ajunge, \u00een timp, \u00een dic\u021bionarele Academiei Rom\u00e2ne, sensul principal al termenului. Ca urmare, celelalte dou\u0103 devin derivate prin extensie. Concurentul s\u0103u ini\u021bial, yoghist<\/em>, e considerat rar din 2005, iar valoarea lui adjectival\u0103 (\u201eyoghinic\u201d), ini\u021bial secundar\u0103, prevaleaz\u0103 asupra celei substantivale (\u201eyoghin\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Cuv\u00e2ntul yoga<\/em> continu\u0103 s\u0103 fie tratat ca xenism, iar morfologia lui r\u0103m\u00e2ne problematic\u0103. Autorit\u0103\u021bile normative se contrazic asupra genului (feminin sau neutru) \u0219i refuz\u0103 s\u0103 ia \u00een considerare formele flexionare (plural \u0219i genitiv-dativ) aflate de mult timp \u00een uz. De asemenea, spre deosebire de perdantul yoghist<\/em>, lui yoghin<\/em> nu i se recunoa\u0219te varianta feminin\u0103. Abia \u00eencep\u00e2nd din 1996 un grup de dic\u021bionare fac diziden\u021b\u0103 modelului impus de instrumentele lexicografice ale Academiei, \u00eenregistr\u00e2nd \u0219i forma yoghin\u0103<\/em>. Din c\u00e2te \u0219tim, p\u00e2n\u0103 acum niciun dic\u021bionar nu a avut curajul s\u0103 omologheze vreo flexiune a cuv\u00e2ntului yoga<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum se poate vedea, istoria rom\u00e2neasc\u0103 a acestei familii lexicale reprezint\u0103 o ilustrare a \u00eent\u00e2rzierii normativului \u00een raport cu uzul, at\u00e2t literar-academic, c\u00e2t \u0219i popular. Dac\u0103 normativul a suferit de z\u0103bav\u0103, descriptivul a avut alte metehne.<\/p>\n\n\n\n

Dic\u021bionarele se alc\u0103tuiesc, \u00eentr-adev\u0103r, mai mult din alte dic\u021bionare dec\u00e2t din explorarea activ\u0103 \u0219i calificat\u0103 a vocabularului limbii. A\u0219a se face c\u0103 o defini\u021bie poate s\u0103 traverseze aproape neschimbat\u0103 o jum\u0103tate de secol \u0219i diferite epoci. Iar enun\u021buri care sunt nu obiective, ci cu obiective, s\u0103 ajung\u0103 a fi consacrate cu mult dup\u0103 ce obiectivele au fost uitate. Povestea cuv\u00e2ntului yoga<\/em> e pilduitoare pentru felul \u00een care instrumente lingvistice publicate de speciali\u0219ti \u0219i de foruri academice dau vorbitorilor limbii rom\u00e2ne de azi defini\u021bii \u0219i enun\u021buri formulate \u00eenainte de 1965 de c\u0103tre personaje angajate \u00een educa\u021bia, domina\u021bia \u0219i chiar represiunea ideologic\u0103 a rom\u00e2nilor.<\/p>\n\n\n\n

Ea ilustreaz\u0103, deopotriv\u0103, marginalitatea indiani\u0219tilor \u00een spa\u021biul academic rom\u00e2nesc. Competen\u021ba indologic\u0103 a lui Theofil Simenschy (1892\u20131968) n-a fost folosit\u0103 la realizarea Dic\u021bionarului enciclopedic rom\u00e2n<\/em>. Nici m\u0103car cuno\u0219tin\u021bele de filosofie indian\u0103 ale lui Anton Dumitriu (1905\u20131992), hot\u0103r\u00e2t superioare celor ale lui Ion Banu (1913\u20131993). Anul 1965 a fost unul de cotitur\u0103 \u00een destinul celor doi speciali\u0219ti \u00een cultura veche indian\u0103 care ar fi trebuit s\u0103 slujeasc\u0103 drept referen\u021bi pentru lucr\u0103rile lexicografice. Sergiu Al-George (1922\u20131981) a ie\u0219it din \u00eenchisoare, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie cu adev\u0103rat integrat mediului academic, iar Arion Ro\u0219u (1924\u20132007) \u0219i-a p\u0103r\u0103sit \u021bara pentru a se putea \u00eemplini profesional. Defini\u021bia yog\u0103i din dic\u021bionarul enciclopedic \u2013 reluat\u0103 de toate lexicoanele ulterioare \u2013 ar fi avut o soart\u0103 mult mai bun\u0103 \u00een m\u00e2inile lor. Familia ei lexical\u0103 \u0219i morfologia acesteia puteau fi corect \u0219i definitiv precizate dac\u0103 ar fi fost consulta\u021bi de c\u0103tre lingvi\u0219ti. Dar at\u00e2t existen\u021ba lor, c\u00e2t \u0219i cea a c\u00e2torva filologi cu excelent\u0103 deschidere spre cultura indian\u0103, precum Cicerone Poghirc (1928\u20132009) sau Dan Slu\u0219anschi (1943\u20132008), au r\u0103mas f\u0103r\u0103 efect \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103. Un prilej de medita\u021bie asupra amplului fenomen sistemic rom\u00e2nesc al capitalului nevalorificat. \u0218i asupra corolarului s\u0103u, ilustrat \u0219i el aici: surogatele biruitoare.<\/p>\n\n\n\n

Tot \u00een virtutea felului \u00een care dic\u021bionarele se hr\u0103nesc cu alte dic\u021bionare, adesea cuvintele dob\u00e2ndesc, \u00een evolu\u021bia lor lexicografic\u0103, o via\u021b\u0103 abstract\u0103, guvernat\u0103 de lingvi\u0219ti, nu de uzul curent. Logica semantic\u0103 st\u0103 \u00een general de partea lingvi\u0219tilor, dar ea nu reu\u0219e\u0219te mereu s\u0103 se impun\u0103. Sensurile \u0219i, mai ales, nuan\u021bele semantice ale cuvintelor \u00een limba vie \u00eencep s\u0103 nu mai corespund\u0103 \u00eentru totul cu cele din dic\u021bionare, care r\u0103m\u00e2n, \u00een acest caz, liter\u0103 moart\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Imaginea cea mai apropiat\u0103 de uzul curent este oferit\u0103 de ultima edi\u021bie a Dic\u021bionarului de cuvinte recente<\/em> (2013), o oglind\u0103 a realit\u0103\u021bii lingvistice din primele dou\u0103 decenii postcomuniste, \u00een special a limbii prezente \u00een pres\u0103. Yoga<\/em> \u0219i yoghin<\/em> apar \u00een articolele dedicate urm\u0103toarelor lexeme: ayurvedic<\/em>, bahaism<\/em>, bioenergetic<\/em>, lotus<\/em>, mp3<\/em>, psihofiziolog<\/em>, sodomo-gomoric<\/em>, topless<\/em>, urinoterapie<\/em>, videochat<\/em> \u0219i yantr\u0103<\/em>[110]<\/a><\/sup><\/sup>. Unele dintre ele reflect\u0103 noua subcultur\u0103 de influen\u021b\u0103 oriental\u0103 \u0219i New Age. Dar majoritatea citatelor din pres\u0103 oferite \u00een aceste articole \u2013 al\u0103turi de cele din articolul yoghin<\/em> \u2013 sunt legate de scandalurile n\u0103scute \u00een jurul unei \u0219coli autohtone de tantra yoga. \u00cen mod interesant, termenul tantra<\/em> apare o singur\u0103 dat\u0103 (\u00een articolul yantr\u0103<\/em>), iar tantrist<\/em> nu e men\u021bionat deloc. Aceste asocieri datate vor fi probabil p\u0103strate \u2013 al\u0103turi de altele noi \u2013 \u00een urm\u0103toarele edi\u021bii ale dic\u021bionarului, cu mult dup\u0103 ce corespondentul lor \u00een realitate va fi disp\u0103rut.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i doar yoghin<\/em> e considerat un cuv\u00e2nt recent, \u00eentreaga familie a termenului yoga<\/em> apar\u021bine, at\u00e2t lexical, c\u00e2t \u0219i semantic, neologiei. Lingvi\u0219tii, chiar \u0219i cei cu deplin\u0103 deschidere spre \u00eennoirea limbii, au f\u0103cut mereu distinc\u021bie \u00eentre neologismele indispensabile \u0219i cele dispensabile. Cele din urm\u0103 sunt acelea care nu corespund unei nevoi a \u00eentregii comunit\u0103\u021bi lingvistice \u0219i ar putea foarte bine s\u0103 fie evitate[111]<\/a><\/sup><\/sup>. Mult\u0103 vreme, chiar \u0219i dup\u0103 primele \u00eenregistr\u0103ri lexicografice din perioada comunist\u0103, yoga<\/em> a fost un astfel de neologism dispensabil. Realitatea pe care o numea exista pentru un mic num\u0103r de oameni (indiani\u0219ti, teosofi, yoghini \u0219i, \u00een general, oameni bine cultiva\u021bi), situa\u021bi \u0219i ei \u00een pozi\u021bii mai degrab\u0103 excentrice. L\u0103rgirea accept\u0103rii ei lingvistice s-a f\u0103cut pe m\u0103sura extinderii suprafe\u021bei de contact dintre realitatea desemnat\u0103 \u0219i societatea rom\u00e2neasc\u0103. Aceast\u0103 realitate era \u00een primul r\u00e2nd yoga postural\u0103 modern\u0103, chiar dac\u0103 se \u0219tia c\u0103 yoga e o filosofie \u0219i o disciplin\u0103 psihosomatic\u0103 din India antic\u0103[112]<\/a><\/sup><\/sup>. Expansiunea ei cultural\u0103 \u0219i social\u0103 a avut loc cu \u00eencepere de la mijlocul anilor \u201960, pentru ca, \u00een scurt timp, de-a lungul deceniului urm\u0103tor, ea s\u0103 fie \u00een plin proces de aculturare.<\/p>\n\n\n\n

Ast\u0103zi, yoga a ajuns un fenomen bine cunoscut \u0219i foarte prezent \u00een societatea \u0219i cultura rom\u00e2neasc\u0103. Fie c\u0103 e v\u0103zut pozitiv sau negativ, termenii care \u00eel desemneaz\u0103 nu mai pot fi considera\u021bi efemeride lexicale, pasibile s\u0103 dispar\u0103 sau s\u0103 devin\u0103 marginale dup\u0103 ce acestuia \u00eei va fi trecut sorocul. Yoga modern\u0103 e aici ca s\u0103 stea \u0219i va sta cel pu\u021bin at\u00e2t timp c\u00e2t va r\u0103m\u00e2ne un fenomen interna\u021bional. \u0218i totu\u0219i, cuv\u00e2ntului nu i se cunoa\u0219te \u00eenc\u0103 bine genul, nu i se recunosc flexiuni sau deriva\u021bi fire\u0219ti, precum yoghic<\/em>, iar derivatul yoghin<\/em> mai lupt\u0103 ca s\u0103 i se accepte forma de feminin. Undeva exist\u0103 o problem\u0103. O problem\u0103 destul de evident\u0103, de altfel, dar care nu a fost \u00eenc\u0103 numit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
SIGLE<\/strong><\/h6>\n\n\n\n

Antonescu <\/strong>\u2013 G. M. Antonescu, Nou dic\u021bionariu francesu-rom\u00e2nu \u0219i rom\u00e2nu-francesu, culessu din celle mai bune dic\u021bionarie \u00een ambele aceste limbe. Partea frances\u0103<\/em>, a doua edi\u021biune revedut\u0103 \u0219i correctat\u0103, Bucuresci, Editura H. Steinberg \/ Typo-Lit. Dor. P. Cucu, s.a. [1893].<\/p>\n\n\n\n

ASTRA<\/strong> \u2013 Cornel Diaconovich (coord.), Enciclopedia rom\u00e2n\u0103<\/em>, publicat\u0103 din \u00eens\u0103rcinarea \u0219i sub auspiciile Asocia\u021biunii pentru literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i cultura poporului rom\u00e2n, t. I\u2013III, Sibiu, Editura W. Kraft, 1898, 1900, 1904.<\/p>\n\n\n\n

Bianu <\/strong>\u2013 <\/strong>Vasile Bianu, Doctorul de cas\u0103 sau Dic\u021bionarul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii<\/em>, Buz\u0103u, Impr. Al. Georgescu, 1910.<\/p>\n\n\n\n

CADE <\/strong>\u2013 Ioan-Aurel Candrea, Gheorghe Adamescu, Dic\u021bionarul enciclopedic ilustrat \u201eCartea Rom\u00e2neasc\u0103\u201d<\/em>, Partea I. Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne din trecut \u015fi de ast\u0103zi<\/em>, Partea II. Dic\u021bionarul istoric \u0219i geografic universal<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, s.a. [1931].<\/p>\n\n\n\n

DA <\/strong>\u2013 Sextil Pu\u0219cariu (coord.), Dic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne<\/em>, \u00eentocmit \u0219i publicat dup\u0103 \u00eendemnul \u0219i cu cheltuiala maiest\u0103\u021bii sale regelui Carol I, t. I-II, Bucure\u0219ti, [diverse edituri], 1907\u20131949.<\/p>\n\n\n\n

DAS <\/strong>\u2013 Marin Buc\u0103, Ivan Evseev, Francisc Kir\u00e1ly, Dumitru Cra\u0219oveanu, Livia Vasilu\u021b\u0103, Dic\u021bionar analogic \u0219i de sinonime al limbii rom\u00e2ne<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, 1978.<\/p>\n\n\n\n

DCR <\/strong>\u2013 Florica Dimitrescu, Dic\u021bionar de cuvinte recente<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Albatros, 1982; ed. a II-a, Ed. Logos, Bucure\u0219ti, 1997; ed. a III-a, Florica Dimitrescu, Alexandru Ciolan, Coman Lupu, 2013.<\/p>\n\n\n\n

DEI <\/strong>\u2013 Nicolae Gu\u021banu, Gheorghe Erizeanu, Andrei \u021aurcanu (coord.), Dic\u021bionar enciclopedic ilustrat<\/em>, Chi\u0219in\u0103u, Editura Cartier, 1999.<\/p>\n\n\n\n

DER <\/strong>\u2013 Dimitrie Macrea (coord.), Dic\u021bionar enciclopedic rom\u00e2n<\/em>, vol. I\u2013IV, Bucure\u0219ti, Editura Politic\u0103, 1962, 1964, 1965, 1966.<\/p>\n\n\n\n

DEX <\/strong>\u2013 Ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche (coord.), Dic\u021bionarul explicativ al limbii roma\u0302ne. DEX<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Academiei R.S.R., 1975; reed. 1984.<\/p>\n\n\n\n

DEX<\/strong>2<\/sup> \u2013 Ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche (coord.), Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne. DEX<\/em>, ed. a II-a sub conducerea lui Ioan Coteanu \u0219i Lucre\u021bia Mare\u0219, Bucure\u0219ti, Editura Univers Enciclopedic, 1996; reed. 1997; 1998.<\/p>\n\n\n\n

DEX2r<\/sup> <\/strong>\u2013 Ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche (coord.), Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne. DEX<\/em>, ed. a II-a rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, Bucure\u0219ti, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009; reed. 2012.<\/p>\n\n\n\n

DEX2r2<\/sup> <\/strong>\u2013 Ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche (coord.), Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne. DEX<\/em>, tiraj \u00eembog\u0103\u021bit \u0219i completat sub conducerea lui Marius Sala \u0219i Monica Busuioc, Bucure\u0219ti, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2016.<\/p>\n\n\n\n

DEXA <\/strong>\u2013 Elena Com\u0219ulea, Valentina \u0218erban, Sabina Teiu\u0219, Dic\u021bionar explicativ al limbii rom\u00e2ne de azi<\/em>, Bucure\u0219ti-Chi\u0219in\u0103u, Editura Litera Interna\u021bional, 2007; reed. 2008.<\/p>\n\n\n\n

DEXI <\/strong>\u2013 Eugenia Dima (coord.), Dic\u0163ionar explicativ ilustrat al limbii rom\u00e2ne. DEXI<\/em>, Chi\u0219in\u0103u, Editura ARC \/ Editura Gunivas, 2007.<\/p>\n\n\n\n

DEX-S <\/strong>\u2013 Ion Coteanu, Ion D\u0103n\u0103il\u0103, Nicoleta Tiugan (coord.), Supliment la Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne, DEX-S<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Academiei R.S.R., 1988.<\/p>\n\n\n\n

D.Fil.<\/strong> \u2013 Octavian Che\u021ban, Radu Sommer, Valeriu \u0218uteu (coord.), Dic\u021bionar de filozofie<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Politic\u0103, 1978.<\/p>\n\n\n\n

DGLR<\/strong> \u2013 Vasile Breban, Dic\u021bionar general al limbii rom\u00e2ne<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, 1987.<\/p>\n\n\n\n

DL <\/strong>\u2013 Dimitrie Macrea, Emil Petrovici (coord.), Dic\u021bionarul limbii rom\u00eene literare contemporane<\/em>, vol. I\u2013IV, Bucure\u0219ti, Editura Academiei R.P.R., 1955, 1956, 1957, 1957.<\/p>\n\n\n\n

DLR <\/strong>\u2013 Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Ion Coteanu \/ Marius Sala, Gheorghe Mih\u0103il\u0103 (coord.), Dic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne<\/em>, t. I\u2013XIV, Bucure\u0219ti, Editura Academiei R.P.R.\/R.S.R.\/Rom\u00e2ne, 1965\u20132010.<\/p>\n\n\n\n

DLR2<\/sup><\/strong> \u2013 Dic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne<\/em>, [ed. anastatic\u0103 dup\u0103 Dic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne<\/em> (DA) \u0219i Dic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne <\/em>(DLR)], t. I\u2013XIX, Bucure\u0219ti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2010.<\/p>\n\n\n\n

DLRC <\/strong>\u2013 Vasile Breban, Dic\u021bionar al limbii rom\u00e2ne contemporane de uz curent<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, 1980; reed. 1986.<\/p>\n\n\n\n

DM <\/strong>\u2013 Dimitrie Macrea (coord.), Dic\u021bionarul limbii rom\u00eene moderne<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Academiei R.P.R., 1958.<\/p>\n\n\n\n

D.Mit.<\/strong> \u2013 Victor Kernbach, Dic\u021bionar de mitologie general\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Albatros, 1983; Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, 1989; Dic\u021bionar de mitologie general\u0103. Mituri, divinit\u0103\u021bi, religii<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Albatros, 1995; reed. 2004.<\/p>\n\n\n\n

DN <\/strong>\u2013 Florin Marcu, Constant Maneca, Dic\u021bionar de neologisme<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103, 1961; ed. a II-a rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, 1966; ed. a III-a, Bucure\u0219ti, Editura Academiei R.S.R., 1978; reed., 1986.<\/p>\n\n\n\n

DOEOM <\/strong>\u2013 Theodor Cotelnic, Alexandru D\u00eerul, Ion E\u021bcu, Dic\u0163ionar ortografic cu elemente de ortoepie \u015fi morfologie. DOEOM<\/em>, Chi\u0219in\u0103u, Redac\u021bia Principala\u0306 a Enciclopediei Sovietice Moldovene\u0219ti, 1990.<\/p>\n\n\n\n

DOOM <\/strong>\u2013 Mioara Avram (coord.), Dic\u0163ionarul ortografic, ortoepic \u015fi morfologic al limbii rom\u00e2ne. DOOM<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Academiei R.S.R., 1982; reed. 1989.<\/p>\n\n\n\n

DOOM2<\/sup><\/strong> \u2013 Ioana Vintil\u0103-R\u0103dulescu (coord.), Dic\u021bionarul ortografic, ortoepic \u0219i morfologic al limbii rom\u00e2ne. DOOM<\/em>, ed. a II-a rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, Bucure\u0219ti, Editura Univers Enciclopedic, 2005; reed. 2007, 2010, 2012.<\/p>\n\n\n\n

DOR <\/strong>\u2013 Dic\u021bionar ortografic rom\u00e2nesc<\/em>, Chi\u0219in\u0103u, Editura Litera, 2000; reed. 2001.<\/p>\n\n\n\n

D.Ped.<\/strong> \u2013 Anghel Manolache, Dumitru Muster, Iulian Nica, George V\u0103ideanu (coord.), Dic\u021bionar de pedagogie<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Didactica\u0306 s\u0327i Pedagogica\u0306, 1979.<\/p>\n\n\n\n

D.Psih. <\/strong>\u2013 Paul Popescu-Neveanu, Dic\u021bionar de psihologie<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Albatros, 1978.<\/p>\n\n\n\n

D.Rel. <\/strong>\u2013 Mihai Nistor, Dic\u021bionar de religiologie<\/em>, Universitatea \u201eAl. I. Cuza\u201d, Ia\u0219i, Facultatea de Istorie \u0219i Filozofie, 1982.<\/p>\n\n\n\n

DREV <\/strong>\u2013 Luiza Seche, Mircea Seche, Dic\u021bionarul limbii roma\u0302ne pentru elevi. DREV<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Didactica\u030c \u0219i Pedagogica\u030c, 1983.<\/p>\n\n\n\n

DS<\/strong> \u2013 Gh. Bulg\u0103r, Dic\u021bionar de sinonime<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Palmyra, 1993; ed. IV, 1995; ed. XV, 1999; ed. \u00eembog\u0103\u021bit\u0103 \u0219i revizuit\u0103 [XVI], 2000.<\/p>\n\n\n\n

DULR <\/strong>\u2013 Laz\u0103r \u015e\u0103ineanu, Dic\u0163ionar universal al limbei rom\u00e2ne<\/em>, Craiova, Inst. de ed. Ralian \u0219i I. Samitca, 1896; ed. II, 1908; ed. III, 1914; ed. IV, Craiova, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, 1922; ed. V, 1925; ed. VI, 1929; ed. VII, 193?; ed. VIII, 1939; ed. IX, 1943; ed. X, 1947.<\/p>\n\n\n\n

DULR11<\/sup> <\/strong>\u2013 Laz\u0103r \u0218\u0103ineanu, Dic\u021bionar universal al limbii rom\u00e2ne<\/em>, vol. I\u2013V, ed. rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103 de Alexandru Dobrescu, Carmen-Gabriela Pamfil, Ioan Oprea, Rodica Radu \u0219i Victoria Z\u0103stroiu, Ia\u0219i, Mydo Center, 1995\u20131996; reed., vol. I\u2013II, 1997; Chi\u0219in\u0103u, Editura Litera Interna\u021bional, 1998.<\/p>\n\n\n\n

DULR-I<\/strong> \u2013 Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Z\u0103stroiu, Dic\u021bionar universal ilustrat al limbii rom\u00e2ne<\/em>, ed. a IV-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, vol. I\u2013XII, Bucure\u0219ti-Chi\u0219in\u0103u, Editura Litera Interna\u021bional, 2010.<\/p>\n\n\n\n

DULR-N<\/strong> \u2013 Ioan Oprea, Carmen Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Z\u0103stroiu, Noul dic\u021bionar universal al limbii rom\u00e2ne<\/em>, Bucure\u0219ti-Chi\u0219in\u0103u, Editura Litera Interna\u021bional, 2006; ed. II, 2007; ed. III, 2009; ed. IV, 2010; ed. V, 2017.<\/p>\n\n\n\n

Hodo\u0219 <\/strong>\u2013 Enea Hodo\u0219, Mic dic\u021bionar. Cuprinde peste 15 mii de neologisme, cuvinte str\u0103ine, unele provincialisme, arhaisme \u0219.a. Pentru \u0219coale s\u0327i particulari<\/em>, ed. I, Sibiu, Tip. Arhidiecezan\u0103, s.a., [1929].<\/p>\n\n\n\n

Lombard <\/strong>\u2013 Alf Lombard, Constantin G\u00e2dei, Dictionnaire morphologique de la langue roumaine permettant de conna\u00eetre la flexion enti\u00e8re des mots qui en poss\u00e8dent une: substantifs, adjectifs, pronoms, verbes<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Academiei R.S.R. \/ Lund, CWK Gleerup, 1981.<\/p>\n\n\n\n

MDA <\/strong>\u2013 Marius Sala, Ion D\u0103n\u0103il\u0103 (coord.), Micul dic\u021bionar academic<\/em>, vol. I\u2013IV, Bucure\u0219ti, Editura Univers Enciclopedic, 2001, 2002, 2003, 2003; reed., Mic dic\u021bionar academic<\/em>, vol. I\u2013II, 2010.<\/p>\n\n\n\n

M.D.Ed. <\/strong>\u2013 Paul Popescu-Neveanu, Mic dic\u021bionar pentru educa\u021bia materialist-\u0219tiin\u021bific\u0103, umanist-revolu\u021bionar\u0103 a tineretului<\/em>, Bucure\u0219ti, Uniunea Tineretului Comunist. Comitetul Central, 1985.<\/p>\n\n\n\n

M.D.Enc. <\/strong>\u2013 Aurora Chioreanu, Gheorghe R\u0103dulescu (coord.), Mic dic\u021bionar enciclopedic<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Enciclopedic\u0103 Rom\u00e2n\u0103, 1972; ed. a II-a rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, Aurora Chioreanu, Mircea M\u00e2ciu, Nicolae C. Nicolescu, Gheorghe R\u0103dulescu, Valeriu \u0218uteu (coord.), Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, 1978; ed. a III-a rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, Mircea M\u00e2ciu, Nicolae C. Nicolescu, Valeriu \u0218uteu, Gheorghe Timcu, Vasile V\u0103caru (coord.), 1986.<\/p>\n\n\n\n

M.D.Fil. <\/strong>\u2013 Radu Tomoiag\u0103, Radu Sommer, Petru Vaida (coord.), Mic dic\u0163ionar filozofic<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Politic\u0103, 1969; ed. a II-a, Radu Sommer, Radu Tomoiag\u0103, Valeriu \u0218uteu (coord.), 1973.<\/p>\n\n\n\n

MDN<\/strong> \u2013 Florin Marcu, Marele dic\u021bionar de neologisme<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Saeculum, 2000; ed. VI, 2002; ed. VII, 2004; ed. VIII, 2006; ed. IX, 2007; ed. X, 2008.<\/p>\n\n\n\n

M.D.Neol. <\/strong>\u2013 Florin Marcu, Mic dic\u021bionar de neologisme<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Albatros, 1986.<\/p>\n\n\n\n

Minerva <\/strong>\u2013 Alexandru Pteancu (coord.), Minerva. Enciclopedie rom\u00e2n\u0103<\/em>, Cluj, Editura Comitetului de redac\u021bie al Enciclopediei Rom\u00e2ne Minerva, 1929; reed. 1930.<\/p>\n\n\n\n

NDN <\/strong>\u2013 Florin Marcu, Noul dic\u021bionar de neologisme<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 1997.<\/p>\n\n\n\n

Negulici <\/strong>\u2013 Ion D. Negulici, Vocabularu romanu de tote vorbele strabune repriimite pina acumu in limb’a romana, si de tote quelle que suntu a se mai priimi d’acum inainte, si mai allesu in sciinte<\/em>, Bucure\u0219ti, Tip. Collegiului, 1848.<\/p>\n\n\n\n

NODEX <\/strong>\u2013 Noul dic\u021bionar explicativ al limbii rom\u00e2ne<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Litera Interna\u021bional, 2002; reed. 2006.<\/p>\n\n\n\n

Poenaru-Aaron<\/strong> \u2013 Petrache Poyenar, Florian Aaron, Gheorghe Hill, Vocabulaire fran\u00e7ais-valaque d’apr\u00e8s la derni\u00e8re \u00e9dition du Dictionnaire de l’Acad\u00e9mie Fran\u00e7aise, augment\u00e9 de plusieurs autres mots recueillis dans diff\u00e9rents dictionnaires<\/em>, t. I\u2013II, Boucourest, Impr. du Coll\u00e8ge St. Sava, 1840\u20131841.<\/p>\n\n\n\n

Predescu <\/strong>\u2013 Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea. Material rom\u00e2nesc: oameni \u0219i \u00eenf\u0103ptuiri<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Cugetarea \u2013 Georgescu Delafras, s.a. [1940].<\/p>\n\n\n\n

Protopopescu <\/strong>\u2013 Emanoil Protopopescu, V. Popescu, Nou dictionaru portativu de tote dicerile radicale \u0219i streine reintroduse \u0219i introduse in limb\u0103, coprindendu \u0219i termeni \u0219cientifici \u0219i litterari<\/em>, vol. I\u2013II, Bucuresci, Tip. Toma Teodorescu \/ Tip. Oprea Demetrescu, 1862.<\/p>\n\n\n\n

Scriban <\/strong>\u2013 August Scriban, Dic\u021bionaru limbii rom\u00e2ne\u0219ti (Etimologii, \u00een\u021belesuri, exemple, cita\u021biuni, arhaizme, neologizme, provincializme<\/em>), Bucure\u0219ti, Inst. de Arte Grafice \u201ePresa Bun\u0103\u201d, 1939.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
Note<\/strong><\/h6>\n\n\n\n
  1. \n

    E. De Michelis, A History of Modern Yoga. Pata\u00f1jali and Western esotericism<\/em>, London-New York, Continuum, 2004. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  2. \n

    Norman Sjoman, Joseph S. Alter, Elisabeth De Michelis, Mark Singleton, Elliott Goldberg \u0219.a. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  3. \n

    De aceast\u0103 istorie ne-am ocupat \u00eentr-o serie de trei articole, de unde am preluat \u0219i paragrafele de mai sus. \u201eDe la teosofi la Eliade. \u00cenceputurile yog\u0103i \u00een Rom\u00e2nia\u201d, Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103<\/em> (Bucure\u0219ti), CXIV, nr. 3, 2020, pp. 3\u201311; \u201eDe la circ la transcendentali. Yoga sub comunism\u201d, ibidem<\/em>, nr. 4, 2020, pp. 4\u201315; \u201eDe la Salutul Soarelui la Hatha Yoga \u0219i \u00eenapoi. Manuale yoghine \u00een limba rom\u00e2n\u0103\u201d, ibidem<\/em>, nr. 5, 2020, pp. 5\u201314. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  4. \n

    Despre perioada postcomunist\u0103 am scris \u00een studiul \u201eRomania and Moldova: Reception of India, Encounters with Hindus, and Acculturation of Hindu-Inspired Ideas and Practices\u201d, \u00een Knut Jacobsen, Ferdinando Sardella (eds.), Handbook of Hinduism in Europe<\/em>, vol. 2. Hindu presence in European countries<\/em>, Leiden, Brill, 2020, pp. 1317\u20131391 (1355\u20131362, 1375\u20131381). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  5. \n

    Perioada care ne intereseaz\u0103 cu prec\u0103dere aici acoper\u0103 secolul XX p\u00e2n\u0103 \u00een 1989, c\u00e2nd se formeaz\u0103 imaginile dominante. Ultimele trei decenii au fost discutate selectiv, \u00een m\u0103sura \u00een care sunt relevante pentru evolu\u021bia fenomenelor din epoca anterioar\u0103. Nu am luat \u00een discu\u021bie receptarea familiei lexicale a cuv\u00e2ntului gimnosofist\/ghimnosofist<\/em>, folosit \u00eenc\u0103 dinainte de Cantemir \u00een forme variate (inclusiv \u00een traducere slav\u0103, nagomudri<\/em>), dar r\u0103mas livresc \u0219i pu\u021bin atestat lexicografic. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  6. \n

    Poenaru-Aaron, I, 1840, p. 661. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  7. \n

    Negulici, 1848, p. 174; Protopopescu, I, 1862, p. 249. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  8. \n

    Antonescu, 1893, p. 411. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  9. \n

    ASTRA, II, 1900, p. 377. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  10. \n

    ASTRA, II, 1900, pp. 751\u2013752 (751). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  11. \n

    Bianu, 1910, pp. 392\u2013394 (394). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  12. \n

    DULR, 1896, p. 314; 1929, p. 242; 193?, p. 242; 1939, p. 242. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  13. \n

    Hodo\u0219, 1929, p. 97. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  14. \n

    Minerva, 1929, p. 434. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  15. \n

    CADE, 1931, p. 476 (\u0219i 474). A ap\u0103rut pe fascicule \u00eencep\u00e2nd din 1926. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  16. \n

    DA, II-1, 1934, p. 24; DLR2<\/sup>, 2010, VI, p. 24. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  17. \n

    Scriban, 1939, p. 489. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  18. \n

    DL, II, 1956, p. 252. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  19. \n

    DL, I, 1955, p. 172. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  20. \n

    DL, IV, 1957, p. 478. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  21. \n

    DLR, XI-3, 1983, p. 517; DLR2<\/sup>, 2010, XVI, p. 517. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  22. \n

    DLR, X-1, 1986, p. 325; DLR2<\/sup>, 2010, XIII, p. 325. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  23. \n

    DER, II, 1964, pp. 337\u2013338. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  24. \n

    M.D.Enc., 1972, p. 352; 1978, p. 366; 1986, p. 633. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  25. \n

    DEX, 1975, p. 321. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  26. \n

    DEX, 1984, p. 321; DEX2<\/sup>, 1996, p. 364; 1997, p. 364; 1998, p. 364. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  27. \n

    DEX2r<\/sup>, 2009, p. 378; 2012, p. 378; DEX2r2<\/sup>, 2016, p. 411. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  28. \n

    DULR11<\/sup>, 1995, III, p. 53; 1997, I, p. 291; DEI, 1999, p. 355; NODEX, 2002; DULR-N, 2006, p. 459; DEXI, 2007, p. 705; DULR-I, IV, 2010, p. 153. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  29. \n

    DAS, 1978, p. 52. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  30. \n

    M.D.Neol., 1986, p. 182; DEXA, 2008, p. 296. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  31. \n

    DM, 1958, p. 290; DEX, 1975, p. 321; DEX2<\/sup>, 1996, p. 364; DS, 1993, p. 101; 1995, p. 101; 2000, p. 120. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  32. \n

    Sorin St\u0103nescu, \u201eFachirismul, mit \u0219i realitate\u201d, Almanah \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Tehnic\u0103 1966<\/em> (Bucure\u0219ti, 1965), pp. 145\u2013147. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  33. \n

    DN, 1978, p. 432; 1986, p. 432. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  34. \n

    DEX-S, 1988, p. 59. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  35. \n

    DOR, 2000, p. 386; 2001, p. 386. Prima lui versiune, DOEOM (1990), bazat\u0103 pe DOOM (1982, 1989), nu-l \u00eenregistreaz\u0103. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  36. \n

    Adjectivul fachiric<\/em>, referindu-se la fachiri sau fachirism, va intra \u00een dic\u021bionare abia \u00een mileniul trei. MDN, 2006, p. 373; DULR-N, 2006, p. 459; DULR-I, 2010, IV, p. 153. De asemenea, Marele dic\u021bionar ortografic al limbii rom\u00e2ne<\/em> (2008). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  37. \n

    Predescu, 1940, p. 304. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  38. \n

    Minerva, 1929, p. 967. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  39. \n

    Minerva, 1929, pp. 549\u2013550 (550). Se face referin\u021b\u0103 la operele c\u00e2torva indiani\u0219ti (Max M\u00fcller, Paul Deussen, Victor Henry), dar sunt citate exclusiv lucr\u0103ri generale de istorie a filosofiei semnate de Deussen, Alfred Fouill\u00e9e \u0219i Salomon Reinach. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  40. \n

    DL, I, 1955, pp. iii\u2013xii (ix). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  41. \n

    Ion Banu avea \u00een biblioteca sa cartea lui Eliade: Yoga. Essai sur les origines de la mystique indienne<\/em> (1936), dar nu a reu\u0219it s\u0103 treac\u0103 de primele trei pagini ale introducerii. Sublinierile \u0219i adnot\u0103rile sale arat\u0103 c\u0103 unele dintre lucrurile care i se p\u0103reau a fi mai importante \u00een aceast\u0103 lucrare \u0219tiin\u021bific\u0103 erau \u201efilosofia specific etnic\u0103\u201d \u0219i \u201eortodoxia\u201d yog\u0103i. S-a oprit din citit dup\u0103 ce Eliade expunea teza conform c\u0103reia yoga era o crea\u021bie a elementelor aborigene, pre-ariene, care a fost \u00eent\u00e2mpinat\u0103 cu rezisten\u021b\u0103 de invadatorii indo-arieni \u0219i acceptat\u0103 \u00eentr-un t\u00e2rziu, abia dup\u0103 ce a fost reinterpretat\u0103. Caracterul \u201especific etnic\u201d, cum formulase Banu, nu se referea a\u0219adar \u2013 dezam\u0103gindu-i a\u0219tept\u0103rile \u2013 la o \u201eras\u0103 de st\u0103p\u00e2ni\u201d, ci chiar la \u201emasele oprimate\u201d, \u00een numele c\u0103rora profesorul de filosofie propaga ideologia marxist\u0103. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  42. \n

    DER, IV, 1966, p. 926. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  43. \n

    DER, II, 1964, pp. 784\u2013785 (784). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  44. \n

    DER, II, 1964, pp. 337\u2013338. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  45. \n

    DER, I, 1962, p. 150. Maniheismul e definit totu\u0219i ca \u201emi\u0219care religioas\u0103\u201d; DER, III, 1965, p. 226. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  46. \n

    Mark Moiseevici Rozental, \u200ePavel Fedorovici Iudin (coord.), Mic dic\u0163ionar filozofic<\/em>, tra\u00addu\u00adcere din limba rus\u0103, Bucure\u015fti, Editura de stat pentru literatur\u0103 politic\u0103, 1954; reed., 1955. O nou\u0103 edi\u021bie rus\u0103, \u00een 1963, va remedia aceast\u0103 lips\u0103. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  47. \n

    M.D.Fil., 1969, p. 398. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  48. \n

    \u201eOrientare \u00een cadrul religiei sau g\u00e2ndirii filosofice religioase care afirm\u0103 posibilitatea unirii di\u00adrec\u00adte, a contopirii sufletului individual cu divinitatea.\u201d \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  49. \n

    M.D.Fil., 1969, pp. 390, 245\u2013246, 108; 1973, pp. 588\u2013589, 373\u2013374, 168. Dou\u0103 c\u0103r\u021bi ale lui Eliade, una cu titlul \u0219i data public\u0103rii gre\u0219ite, sunt transformate \u00eentr-un singur titlu: Yoga. Imortalitate \u0219i libertate. Patanjali \u0219i Yoga-Sutra<\/em> (1960). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  50. \n

    D.Fil., 1978, pp. 244\u2013245. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  51. \n

    M.D.Enc., 1972, p. 1007; 1978, p. 1040; 1986, p. 1891. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  52. \n

    M.D.Fil., 1973, p. 601; D.Fil., 1978, p. 777. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  53. \n

    Vezi articolul consacrat literei y, \u00een DER, IV, 1966, p. 924. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  54. \n

    Luiza Seche, \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 corect\u0103. Probleme de ortografie, gramatic\u0103 lexic<\/em>, Bucure\u0219ti, Ed. \u0218tiin\u021bific\u0103, 1973, 382 p.\u201d [recenzie], Limba rom\u00e2n\u0103<\/em> (Bucure\u0219ti), XXIII, nr. 3, mai\u2013iunie 1974, pp. 256\u2013258 (258). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  55. \n

    Un singur exemplu din ultima perioad\u0103: un subcapitol din cartea lui Eliade, Aspects du mythe<\/em> (1963), a fost tradus \u00een rom\u00e2n\u0103 \u201eC\u00e2nd un ioghi se \u00eendr\u0103goste\u0219te de o regin\u0103\u2026\u201d. M. Eliade, \u201eAspecte ale mitului. Mitologia Memoriei \u0219i a Uit\u0103rii\u201d, \u00een rom\u00e2ne\u0219te de Sanda R\u00e2peanu, Secolul 20<\/em> (Bucure\u0219ti), nr. 9, 1967, pp. 6\u201317 (6). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  56. \n

    DLR, XIII-3, 2005, p. 1339; DLR2<\/sup>, 2010, XIX, p. 1339. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  57. \n

    DEX, 1975, p. 1035. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  58. \n

    DN, 1978, p. 1158; 1986, p. 1158. Precizarea c\u0103 yoga \u00eenseamn\u0103 \u00een sanscrit\u0103 \u201econtopire\u201d face leg\u0103tura cu Micul dic\u021bionar filozofic<\/em>. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  59. \n

    D.Fil., 1978, p. 777 (pp. 225, 462, 762 pentru celelalte ocuren\u021be). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  60. \n

    D.Psih., 1978, pp. 781\u2013782 (781 \u2013 sublinierea autorului). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  61. \n

    D.Psih., 1978, pp. 83, 136, 616. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  62. \n

    D.Ped., 1979, pp. 477\u2013478 (478). Coordonarea redact\u0103rii articolului i-a revenit lui Ion Gh. Stanciu (n. 1925). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  63. \n

    D.Ped., 1979, p. 391. Autor: Denise Macadziob; coordonator: Mihai Golu. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  64. \n

    D.Rel., 1982; D.Mit., 1983; 1989. Nu \u0219i M.D.Ed., 1985. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  65. \n

    DLRC, 1980, p. 672. DGLR, 1987, p. 1144. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  66. \n

    DREV, 1983, p. 887. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  67. \n

    M.D. Neol., 1986, p. 492. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  68. \n

    DOOM, 1982, pp. x, xii. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  69. \n

    DEX, 1975, p. 1035. Preluat de DLRC, 1980, p. 672; DGLR, 1987, p. 1144. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  70. \n

    DN, 1978 p. 1158; 1986, p. 1158. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  71. \n

    Dup\u0103 modelul substantivului \u00f3ca<\/em>, al\u0103turi de babaua<\/em>, carioca<\/em>, moca<\/em>, tesla<\/em>, treanca-fleanca<\/em>, nu-m\u0103-uita<\/em> \u0219i saga<\/em>. Lombard, 1981, pp. II\/32, III\/221. Vorbitorul nativ este co-autorul dic\u021bionarului, Constantin A. G\u00e2dei (1916\u20131984). Vezi \u0219i recenzia lui Adrian Turcule\u021b \u00een Limba rom\u00e2n\u0103<\/em> (Bucure\u0219ti), XXXIII, nr. 2, martie-aprilie 1984, pp. 152\u2013157 (154). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  72. \n

    DOOM, 1982, p. 658; 1989, p. 658. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  73. \n

    DOOM2<\/sup>, 2005, p. 856; 2010, p. 856. Responsabil pentru litera y a fost Cristiana Aranghelovici (n. 1968). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  74. \n

    NDN, 1997, p. 1549; MDN, 2000, p. 934; 2006, p. 995. De asemenea, Dic\u021bionar actualizat de neologisme<\/em> (2013, 2015). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  75. \n

    DEX2<\/sup>, 1996, p. 1177; 1997, p. 1177; 1998, p. 1177; DEX2r<\/sup>, 2009, p. 1213; 2012, p. 1214; DEX2r2<\/sup>, 2016, p. 1337. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  76. \n

    DOEOM, 1990, p. 744; DOR, 2000, p. 1033; 2001, p. 1033. Un alt dic\u021bionar publicat la Chi\u0219in\u0103u precizeaz\u0103 c\u0103 este substantiv feminin invariabil; DEXA, 2008, p. 1027. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  77. \n

    DULR11<\/sup>, 1996, V, p. 526; 1997, II, p. 385; DULR-N, 2006, p. 1651; DULR-I, 2010, XII, pp. 207\u2013208; MDA, IV, 2003, p. 1328; 2010, II, p. 1529; DLR, XIII-3, 2005, p. 1339; DLR2<\/sup>, 2010, XIX, p. 1339. De asemenea, DEXI, 2007, p. 2213. Micul dic\u021bionar academic<\/em> precizeaz\u0103 c\u0103 este substantiv neutru invariabil. Coordonator al volumului \u0219i revizor final pentru litera y a fost Liliana Hoin\u0103rescu (n. 1969). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  78. \n

    DEXI \u0219i versiunile rev\u0103zute ale dic\u021bionarului lui \u0218\u0103ineanu \u00eei recunosc cuv\u00e2ntului \u0219i o valoare adjectival\u0103: \u201eexerci\u021bii yoga\u201d, cu sensul \u201eyoghine\u201d sau \u201eyoghinice\u201d. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  79. \n

    NDN, 1997, p. 1272; MDN, 2000, p. 770; 2006, p. 820; MDA, IV, 2003, p. 295; 2010, II, p. 752. Cel responsabil de defini\u021bie e Florin Marcu (n. 1924). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  80. \n

    Arcadie Percek, Relaxarea, gimnastica omului modern<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Ceres, 1981, pp. 46\u201374. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  81. \n

    Nu lu\u0103m \u00een discu\u021bie aici termeni rari \u0219i rebarbativi din secolul al XIX-lea, precum giogus<\/em> sau dzogi<\/em>, care nici nu sunt recunoscu\u021bi lexicografic. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  82. \n

    P. Kavunov, \u201eVisul vie\u021bii unui yoga\u201d, Veac nou<\/em> (Bucure\u0219ti), XXII, nr. 33, 19 august 1966, p. 10. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  83. \n

    V. Nikolaev, \u201e\u0218coala yoghilor din Rishikesh\u201d, ibidem<\/em>, nr. 47, 23 noiembrie 1966, p. 9. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  84. \n

    M.D.Enc., 1972, p. 1007; 1978, p. 1040; 1986, p. 1891. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  85. \n

    DEX, 1975, p. 1035. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  86. \n

    DN, 1978, p. 1158; 1986, p. 1158. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  87. \n

    DCR, 1982, p. 532. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  88. \n

    \u201eExperien\u021b\u0103 de yoga\u201d, Sc\u00e2nteia<\/em> (Bucure\u0219ti), XLVIII, nr. 11452, 17 iunie 1979, p. 5. O demonstra\u021bie anterioar\u0103, \u00een 1973, la spitalul din Udaipur, a fost documentat\u0103 \u0219tiin\u021bific. L. K. Kothari, Arun Bordia, O. M. Gupta, \u201eStudies on a yogi during an eight-day confinement in a sealed underground pit\u201d, The Indian journal of medical research<\/em> (New Delhi), 61, nr. 11, November 1973, pp. 1645\u20131650; idem<\/em>, \u201eThe yogic claim of voluntary control over the heart beat. An unusual demonstration\u201d, American heart journal<\/em> (St. Louis, MO), 86, nr. 2, 1973, pp. 282\u2013284. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  89. \n

    DCR, 1982, p. 532; M.D.Neol., 1986, p. 492. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  90. \n

    DREV, 1983, p. 887. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  91. \n

    DOOM, 1982, p. 658. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  92. \n

    DEX-S, 1988, p. 198. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  93. \n

    Prima lucrare care face excep\u021bie este edi\u021bia revizuit\u0103 a dic\u021bionarului lui \u0218\u0103ineanu, DULR11<\/sup>, 1996, V, p. 526; 1997, II, p. 385. Plec\u00e2nd de la aceasta, modelul a fost urmat de mai multe lucr\u0103ri publicate de grupul editorial Litera: NODEX, 2002; DULR-N, 2006, p. 1651; DEXA, 2008, p. 1027; DULR-I, 2010, XII, p. 208. De asemenea, DOR, 2000, p. 1033, dar acesta listeaz\u0103 yoghin\u0103 <\/em>separat de yoghin<\/em> (ceea ce nu face \u00een cazul lui yoghist<\/em>\/yoghist\u0103<\/em>). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  94. \n

    DULR11<\/sup>, 1996, V, p. 526; 1997, II, p. 385; DULR-N, 2006, p. 1651; DULR-I, 2010, XII, p. 208, respectiv, NDN, 1997, p. 1549; MDN, 2000, p. 934; 2006, p. 995. Sunt urmate de NODEX, 2002 \u0219i DEXI, 2007, p. 2213. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  95. \n

    DLR, XIII-3, 2005, p. 1339; DLR2<\/sup>, 2010, XIX, p. 1339. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  96. \n

    DULR11<\/sup>, 1996, V, p. 526; 1997, II, p. 385; DULR-N, 2006, p. 1651; DULR-I, 2010, XII, p. 208 (Sensurile substantivului yoghist<\/em> sunt \u00eens\u0103 inversate fa\u021b\u0103 de yoghin<\/em>: \u00eent\u00e2i sensul s1a, cu sinonimul yoghin<\/em>, apoi s2.) Sunt urmate de NODEX 2002, care p\u0103streaz\u0103 ordinea filosofie-practic\u0103. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  97. \n

    MDA, IV, 2003, p. 1328; 2010, II, p. 1529; DLR, XIII-3, 2005, p. 1339; DLR2<\/sup>, 2010, XIX, p. 1339. Func\u021bia adjectival\u0103 e preluat\u0103 de DULR-N, 2006, p. 1651 \u0219i DULR-I, 2010, XII, p. 208, care g\u0103sesc \u0219i pentru s2 o valoare adjectival\u0103. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  98. \n

    DEXI, 2007, p. 2213. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  99. \n

    DER, IV, 1966, p. 607. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  100. \n

    M.D.Enc., 1972, p. 923; 1978, p. 953; 1986, p. 1717. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  101. \n

    DN, 1978, p. 1060; 1986, p. 1060. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  102. \n

    DEX-S, 1988, p. 179. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  103. \n

    D.Mit., 1983, p. 673; 1989, p. 572. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  104. \n

    DULR11<\/sup>, 1995, I, p. 313; 1997, II, p. 603. Defini\u021bia din sec\u021biunea enciclopedic\u0103. Cea din sec\u021biunea de vocabular general (DULR11<\/sup>, 1996, V, p. 315; 1997, II, p. 257) preia \u0219i ea enun\u021bul din Micul dic\u021bionar enciclopedic<\/em>. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  105. \n

    DEXI, 2007, p. 1980. Consultant \u0219tiin\u021bific pentru religie a fost preotul Mihai M\u0103rgineanu, iar pentru filosofie, logicianul Teodor Dima (1939\u20132019), dar nu credem c\u0103 vreunul din ei e responsabil de defini\u021bie, care provine foarte probabil din una dintre enciclopediile occidentale folosite de autori. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  106. \n

    DER, I, 1962, p. 150; IV, 1966, p. 926; M.D.Fil., 1968, pp. 246, 398; 1973, pp. 374, 601; D.Fil., 1978, pp. 462, 777; DN, 1978, p. 1158; D.Psih., 1978, pp. 781\u2013782. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  107. \n

    DEX, 1975, p. 1035; D.Psih., 1978, pp. 781-782; D.Ped., 1979, pp. 477-478; DREV, 1983, p. 887; M.D.Neol., 1986, p. 492; DLR, XIII-3, 2005, p. 1339. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  108. \n

    MDA, IV, 2003, p. 1328; 2010, II, p. 1529. Sensul prim provine din DN, 1978, p. 1158, cu unele mici ad\u0103ugiri din NDN, 1997, p. 1549. Sensul restr\u00e2ns, din D.Psih., 1978, p. 781. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  109. \n

    De acest volum \u0219i de evolu\u021bia \u00een\u021belegerii yog\u0103i de c\u0103tre Mircea Eliade ne-am ocupat \u00een studiul \u201eYoga \u00eentre magic \u0219i mistic. Reflec\u021bie hermeneutic\u0103 \u0219i experien\u021b\u0103 religioas\u0103 la primul Eliade\u201d, Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em> (Bucure\u015fti), XII, 2016, pp. 212\u2013258. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  110. \n

    DCR, 2013, pp. 76, 79, 92, 325, 367, 438, 487, 538, 557, 564, 577. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  111. \n

    Al. Graur, \u201ePrefa\u021b\u0103\u201d, \u00een DN, 1961, pp. 5\u201310 (7). \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  112. \n

    De fapt, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, cea mai mare parte a celor interesa\u021bi nici nu erau con\u0219tien\u021bi c\u0103 informa\u021biile \u0219i practicile lor \u021bin de yoga modern\u0103 (postural\u0103, psihosomatic\u0103, medita\u021bional\u0103), o realitate considerabil diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de cea c\u0103utat\u0103 \u00een vechile c\u0103r\u021bi indiene. Mul\u021bi nu \u0219tiu acest lucru nici azi, iar o bun\u0103 parte a adep\u021bilor \u00eel vor contesta, chiar \u00een mod vehement. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li><\/ol>\n\n\n\n

    \n\n\n\n

    [Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, vol. XVI: Rela\u021bia minte\u2013corp<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2020, pp. 51\u201377]<\/p>\n\n\n

    \n\t\t\t\n\t\t\t\t
    \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t<\/span>Descarc\u0103<\/span>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/a>\n\t\t<\/div><\/div>\n\n\n

    Vezi \u0219i Receptarea \u0219i imaginea yog\u0103i \u00een lexicografia rom\u00e2neasc\u0103 (II)<\/a><\/p>\n\n\n\n

    <\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Receptarea \u0219i imaginea yog\u0103i \u00een lexicografia rom\u00e2neasc\u0103 (I) LIVIU BORDA\u0218 The reception and image of yoga in Romanian lexicography (I) Abstract: The first part of the paper offers an overall and detailed survey of the reception and image of yoga in various types of Romanian dictionaries (linguistic, encyclopedic, specialized, etc.), while the second part is […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":21,"menu_order":4,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"disabled","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[195,252,14],"tags":[234],"class_list":["post-1085","page","type-page","status-publish","hentry","category-articole","category-liviu-bordas","category-sifr16","tag-yoga"],"featured_image_src":null,"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/mm\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"Receptarea \u0219i imaginea yog\u0103i \u00een lexicografia rom\u00e2neasc\u0103 (I) LIVIU BORDA\u0218 The reception and image of yoga in Romanian lexicography (I) Abstract: The first part of the paper offers an overall and detailed survey of the reception and image of yoga in various types of Romanian dictionaries (linguistic, encyclopedic, specialized, etc.), while the second part is…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1085","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1085"}],"version-history":[{"count":40,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1085\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5826,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1085\/revisions\/5826"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/21"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1085"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1085"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1085"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}