Universitatea Ecologic\u0103 din Bucure\u0219ti, Facultatea de \u0218tiin\u021be ale Comunic\u0103rii<\/p>\n\n\n\n
Abstract: <\/strong>The study brings forth Dimitrie C. N\u0103dejde\u2019s writings on ethical subjects from the beginning of the 20th<\/sup> century. The author shows N\u0103dejde based his ethics on a field under development at the time: psychology, seen as an indispensable method for the causal explanation of the basis of ethical values. The author also shows that by taking into account all the knowledge psychology provides, N\u0103dejde was con\u00advinced one can attenuate the formal and critical, as well as abstract and prescriptive, traits of the categorical imperative. In his view, psychology, applied to the field of morals, is able to relax the rigorousness and rigidity imposed by such an imperative. But he also underlined that morals would have no meaning, no matter how strong the contribution of psychology in restricting the Kant-type rigorousness, if we were to cut down determining morality only to our blind and unbridled impulses. Therefore, in order to construct morals as an independent science<\/em>, he argues that one needs to join the contribution of logics with psychology because, in its essence, moral conduct as object of ethics also involves moral thinking and sensitivity (which involves explaining moral actions with the help of the notion of psycho-social facts).<\/p>\n\n\n\n Keywords: <\/strong>ethics; morals; individual conduct; moral order of society; moral ideal; psychology; psycho-social facts; Imm. Kant.<\/p>\n\n\n\n Dimitrie C. N\u0103dejde \u00ee\u0219i \u00eentemeiaz\u0103 \u0219i dezvolt\u0103 ideile apar\u021bin\u00e2nd filosofiei \u2013 disciplin\u0103 \u00een care a avut un doctorat ob\u021binut la Leipzig, \u00een Germania, \u00een 1910, \u0219i \u00een baza c\u0103ruia a aspirat la un titlu de conferen\u021biar la Catedra de Filosofie (Logic\u0103 \u0219i Istoria filosofiei) a Facult\u0103\u021bii de Litere din Ia\u0219i, pe care, din varii motive, nu l-a dob\u00e2ndit \u2013 pe cercet\u0103rile unei \u0219tiin\u021be \u00een plin proces de consolidare \u0219i consacrare: psihologia.<\/p>\n\n\n\n Spre exemplificare, cu referire la una din ramurile filosofiei preferat\u0103 de el \u2013 etica, \u00een ipostaza conferit\u0103 de el acesteia de logic\u0103 a conduitei morale[1]<\/a><\/sup>, se confeseaz\u0103 astfel:<\/p>\n\n\n\n (\u2026) dezvolt\u0103rile (\u2026) n-apar\u021bin tale quale niciunui sistem de etic\u0103 cunoscut, ci sunt mai mult o aplicare \u00een domeniul eticei a rezultatelor unor cercet\u0103ri personale, \u00een domeniul psihologiei…[2]<\/a><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n D. C. N\u0103dejde \u0219i-a elaborat scrierile \u00een sfera eticii \u00een vremurile c\u00e2nd psiho\u00adlogia era v\u0103zut\u0103 ca \u201evestibulul eticii\u201d[3]<\/a><\/sup>, ca \u201eporticul\u201d[4]<\/a><\/sup> care face posibil accesul \u00een \u00eenc\u0103perea eticii. V\u0103dit influen\u021bat de aceast\u0103 viziune teoretic\u0103 de la \u00eenceputul secolului XX \u00een filosofia moralei, \u0219i el a sus\u021binut c\u0103 etica are \u201eneap\u0103rat\u0103 nevoie de \u00eentregirea psihologiei\u201d, pentru c\u0103 aceasta \u201ed\u0103 temeiurile sau explic\u0103 cauzal valorile etice\u201d[5]<\/a><\/sup>. Mai mult, \u00een concep\u021bia sa, psihologia este indispensabil\u0103 cercet\u0103rii etice, deoarece ea se preocup\u0103 de \u201econexiunea cerin\u021belor sau intereselor necesare ale fiin\u021bei suflete\u0219ti, care formeaz\u0103 fondul valorilor etice\u201d[6]<\/a><\/sup>. Conexiunea elementelor constitutive ale substratului vie\u021bii noastre suflete\u0219ti \u2013 dorin\u021be, n\u0103zuin\u021be, voin\u021b\u0103, interese, scopuri, motive, mijloace etc. \u2013 configureaz\u0103 (contureaz\u0103) \u201efondul perso\u00adna\u00adlit\u0103\u021bei morale sau al \u00eenf\u0103ptuitorului ideal<\/em>\u201d[7]<\/a><\/sup>. Aceast\u0103 idee, \u00een opinia lui N\u0103dejde, trimite la \u201edeosebirea \u00eentre valoare obiectiv\u0103 \u0219i subiectiv\u0103, \u00eentre bine \u0219i r\u0103u\u201d, care este, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, criteriul g\u0103sit de el pentru a face distinc\u021bia \u201e\u00eentre fondul \u00eenf\u0103ptuitorului ideal \u0219i acel al \u00eenf\u0103ptuitorului empiric de care este legat \u0219i care-i supus varia\u021biunilor sau sl\u0103biciunilor individuale\u201d[8]<\/a><\/sup>. Cu alte cuvinte, un astfel de criteriu permite disjunc\u021bia \u00eentre personalitatea moral\u0103 \u0219i individul comun, obi\u0219nuit.<\/p>\n\n\n\n Tot psihologia este aceea care poate s\u0103 atenueze caracterul formal-critic \u0219i normativ, de tipul imperativului categoric, al eticii. Prin elementele ei, aplicate \u00een domeniul moralei, psihologia este capabil\u0103 s\u0103 \u00eenml\u0103dieze rigoarea \u0219i rigiditatea impuse de un astfel de imperativ.<\/p>\n\n\n\n Psihologia ajut\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219im sfera abstract\u0103 \u00een care scopul necesar impus vie\u021bii sau ac\u021biunii noastre morale, devenit, prin caracterul necesit\u0103\u021bii lui, datorie<\/em>, \u0219i s\u0103 cobor\u00e2m \u00een sfera faptelor care ne configureaz\u0103 conduita moral\u0103 practic\u0103, \u00eemp\u0103nat\u0103 de dorin\u021be, \u00eenclina\u021bii, sentimente etc.:<\/p>\n\n\n\n Pe acest teren al moralei practice, \u00eentruc\u00e2t este vorba de \u00eendreptarea conduitei noastre dup\u0103 norme sau porunci necesare, se face iar\u0103\u0219i abstrac\u021biune de temeiurile reale ale acestor legi, de interesele vie\u021bii ce sunt la baz\u0103, \u00een scurt de explicarea cauzal\u0103[9]<\/a><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n Or, datele furnizate de psihologie ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem faptele etice, ca manifest\u0103ri ale \u00eenclina\u021biilor, dorin\u021belor \u0219i sentimentelor, pe scurt, ale \u201enervului vie\u021bii reale\u201d, care e \u201etocmai pl\u0103cerea<\/em> \u0219i iubirea de via\u021b\u0103<\/em>\u201d, \u00een detrimentul formulelor abstracte \u201eformal-necesare\u201d care au sarcina de a \u201emotiva\u201d \u00een\u021belesul \u201ecaractero\u00adlogic\u201d, referitor la respectul legii, con\u0219tiin\u021ba datoriei etc.<\/p>\n\n\n\n Dimitrie C. N\u0103dejde, cu o mare consecven\u021b\u0103, afirm\u0103 c\u0103 via\u021ba moral\u0103 este singurul factor determinant al voin\u021bei, ultimul \u0219i necondi\u021bionatul s\u0103u scop, \u0219i nu forma legii morale, care prin faptul c\u0103-i golit\u0103 de ceea ce constituie via\u021ba, \u201enervul\u201d ei, se \u201etransform\u0103 \u00eentr-un simplu cadru rigid, expus la artificialitate\u201d[10]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n Cu toat\u0103 contribu\u021bia pe care o aduce psihologia, prin luarea \u00een considerare a \u201econ\u021binutului de sim\u021bire al legilor morale\u201d, la atenuarea (\u201e\u00eengr\u0103direa\u201d) rigorii \u0219i rigidit\u0103\u021bii eticii intelectualiste de tip kantian \u2013 \u0219i pe care N\u0103dejde i-o recunoa\u0219te \u2013, el aten\u021bioneaz\u0103 asupra faptului c\u0103 morala ca \u0219tiin\u021b\u0103 nu ar avea niciun \u00een\u021beles dac\u0103 am reduce determinarea moralit\u0103\u021bii \u201enumai la pornirile noastre oarbe, nest\u0103p\u00e2nite\u201d.<\/p>\n\n\n\n Prin urmare, pentru constituirea moralei ca \u0219tiin\u021b\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare<\/em>, el este de p\u0103rere c\u0103 este nevoie de o punere \u00eempreun\u0103 a contribu\u021biei logicii cu participa\u021bia psihologiei, pentru c\u0103, \u00een esen\u021ba ei, conduita moral\u0103, ca obiect al eticii, presupune con\u00adco\u00admitent \u0219i g\u00e2ndirea, \u0219i con\u0219tiin\u021ba moral\u0103. \u201eOrdinea moral\u0103, scria el, este con\u00addi\u021bionat\u0103 deci de o concuren\u021b\u0103 \u00eentre g\u00e2ndire (de a c\u0103rei corectitudine este res\u00adpon\u00adsabil\u0103 logica n.n. \u2013 C.S.) \u0219i n\u0103zuirile spre idealul moral (care se afl\u0103 \u00een perimetrul cercet\u0103rii psihologice \u2013 n.n. \u2013 C.S.). G\u00e2ndirea f\u0103r\u0103 o lucrare sim\u021bit\u0103 a n\u0103zuirilor morale r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 rezonan\u021b\u0103; n\u0103zuirile morale f\u0103r\u0103 g\u00e2ndire r\u0103m\u00e2n oarbe\u201d[11]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n \u00cen concluzie, Dimitrie C. N\u0103dejde, concepe psihologia ca pe o \u0219tiin\u021b\u0103 empi\u00adric\u0103, iar etica o fundamenteaz\u0103 psihologic, explic\u00e2nd ac\u021biunile morale cu ajutorul no\u021biunii de fapte (fenomene) psiho-sociale.<\/p>\n\n\n\n \u0218tiin\u021ba \u2013 \u00een oricare dintre ramurile ei \u2013 este produsul unei \u00eendelungi \u0219i anevoioase lucr\u0103ri a sufletului omului, prin care el a c\u0103utat mereu s\u0103 cerceteze \u0219i s\u0103 p\u0103trund\u0103 tot mai ad\u00e2nc \u00een alc\u0103tuirea lucrurilor. \u201eDar sufletul \u2013 precizeaz\u0103 Dimitrie C. N\u0103dejde \u2013 posed\u0103 o structur\u0103 \u0219i o via\u021b\u0103 proprie, deosebit\u0103 de a lucrurilor \u00eenconjur\u0103toare; \u00een fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile lui continue, el este preocupat \u00een primul loc de soarta lui, de interesele \u0219i nevoile lui, de sentimentele \u0219i credin\u021bele lui\u201d[12]<\/a><\/sup>; pe scurt, de \u201eceea ce se g\u0103se\u0219te \u00een suflet\u201d, \u0219i abia apoi intr\u0103 \u00een aria lui de interes activitatea sufleteasc\u0103 \u00eendreptat\u0103 spre cunoa\u0219terea sau p\u0103trunderea lucrurilor la nivel de \u00eentemeiere \u0219i fundare logic\u0103 a cuno\u0219tin\u021belor rezultate.<\/p>\n\n\n\n Lucrul nu e nou. S\u0103 ne amintim de faptul c\u0103 primii filosofi au \u00eencercat s\u0103 explice lucrurile dimprejurul lor, c\u0103ci ceea ce \u00eei izbea \u0219i \u00eei interesa mai \u00eent\u00e2i pe oameni erau obiectele cu \u00eensu\u0219irile lor \u0219i nicidecum modul cum ei iau cuno\u0219tin\u021b\u0103 de existen\u021ba acestora, de mecanismul cunoa\u0219terii \u0219i de valoarea lui. Cu alte cuvinte, se mul\u021bumeau cu \u201eg\u00e2ndirea despre lucruri\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 disting\u0103 \u201eg\u00e2ndirea despre g\u00e2ndire\u201d (a\u0219a cum se va \u00eent\u00e2mpla, odat\u0103 cu Socrate, care prin acel dicton al oracolului de la Delfi, r\u0103mas celebru: \u201eCunoa\u0219te-te pe tine \u00eensu\u021bi\u201d, propune existen\u021ba uman\u0103 ca obiect de studiu al filosofiei, al\u0103turi de alte existen\u021be). Situa\u021bia este sesizat\u0103 de P. P. Negulescu, care, ocup\u00e2ndu-se de geneza problematicii gnoseologice, arat\u0103 c\u0103 aceasta \u2013 \u00een ciuda unui \u201edogmatism spontan\u201d existent (care \u00eensemna \u00eencrederea \u00een valoarea cunoa\u0219terii \u00eentemeiat\u0103 pe ra\u021biune) \u2013 \u201enu s-a impus de la \u00eenceput min\u021bii omene\u0219ti primitive \u0219i n-a \u00eenregistrat de la \u00eenceput solu\u021bii spontane ca problemele ce au precedat-o \u00een evolu\u021bia vie\u021bii intelectuale a omenirii\u201d[13]<\/a><\/sup>, De pild\u0103, spune P. P. Negulescu, pentru primitivi nu exist\u0103 nici m\u0103car cunoa\u0219tere, ci numai lucruri cunoscute. Pentru c\u0103 vedeau lucrurile ce-i \u00eenconjurau, c\u0103 le puteau pip\u0103i, gusta, mirosi etc., c\u0103 le percepeau cu sim\u021burile, li se p\u0103rea ceva de la sine \u00een\u021beles, ceva ce n-avea nevoie de nicio explicare. Printr-o compara\u021bie foarte simpl\u0103, el clarific\u0103 aceast\u0103 deosebire: pe \u201es\u0103lbaticii de ast\u0103zi \u00eei preocup\u0103 \u00een cel mai \u00eenalt grad alimentele de care au nevoie spre a se hr\u0103ni, dar nu-i preocup\u0103 nicidecum mecanismul nutri\u021biei, cu cele dou\u0103 momente de c\u0103petenie ale lui cum sunt digestia \u0219i asimilarea; \u0219i nu-i preocup\u0103 pentru motivul foarte simplu c\u0103 n-au nici o idee de a\u0219a ceva\u201d[14]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n \u00cen mod analog vorbe\u0219te Dimitrie C. N\u0103dejde despre \u201efenomenul complex al activit\u0103\u021bii sau muncii psihice\u201d (munca psihic\u0103 = voin\u021b\u0103). Pentru c\u0103, arat\u0103 el,<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 cum g\u00e2ndirea nu se m\u0103rgine\u0219te la ceea ce afl\u0103 de la obiecte despre ele \u00eense\u0219i, ci caut\u0103 s\u0103 \u00eencerce valabilitatea actelor sale, f\u0103c\u00e2nd apel la legile ei proprii, \u0219i-n special la legea fundamental\u0103 a identit\u0103\u021bei, modelul sau piatra de \u00eencercare neuzabil\u0103 a ope\u00adra\u021biunilor logice, tot astfel ea nu se m\u0103rgine\u0219te la ceea ce afl\u0103 de la subiect despre \u00eensemn\u0103tatea sau valoarea obiectelor, ci caut\u0103 s\u0103 \u00eencerce valabilitatea judec\u0103\u021bilor de valoare, f\u0103c\u00e2nd apel, \u00een primul loc, tot la legea de identitate, care de ast\u0103 dat\u0103 cere acelia\u0219i acte de valoare sub aceia\u0219i presupunere de obiecte[15]<\/a><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n Prin urmare, \u0219i \u00een problematica etic\u0103 \u2013 unde tot ce s-a spus despre caracterul critic-formal al opera\u021biunilor logice se aplic\u0103 \u00eentocmai \u0219i opera\u021biunilor teoretic-etice \u2013 trebuie s\u0103 se urm\u0103reasc\u0103 a se distinge \u0219i a selec\u021biona, \u201edin diversele obiecte de preocupare proprie, ceea ce are valoare pentru fiin\u021ba noastr\u0103 sufleteasc\u0103, independent de cerin\u021bele de moment sau specific-individuale, independent de timp \u0219i loc, cu un cuv\u00e2nt, ceea ce este: bine<\/em>\u201d[16]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n Din sfera binelui face parte, de pild\u0103, \u201easpira\u021biunea de a tr\u0103i nu numai c\u00e2t dureaz\u0103 forma material\u0103 de care suntem lega\u021bi necesar, ci dincolo de ea \u0219i dup\u0103 dispari\u021biunea ei p\u00e2n\u0103-n zarea nep\u0103truns\u0103 a viitorului; de a extinde f\u0103r\u0103 margini viea\u021ba sau personalitatea noastr\u0103\u201d \u2013 \u201easpira\u021biunea spre idealul moral\u201d[17]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 p\u0103rerea lui N\u0103dejde, aspira\u021bia c\u0103tre un ideal moral este motivat\u0103 de vanitatea speciei umane, dar \u0219i de orgoliul individului de a-\u0219i asigura \u201enemurirea pe care o putem cunoa\u0219te \u0219i aspira \u00een experien\u021ba vie\u021bii noastre trec\u0103toare. (…) Ne na\u0219tem, putem spune, cu nostalgia nemuririi \u0219i lucr\u0103m pentru redob\u00e2ndirea ei, fiecare dup\u0103 m\u0103sura puterilor \u0219i-a sentimentului ce avem de menirea noastr\u0103, c\u0103 suntem o \u00abunelt\u0103\u00bb pentru realizarea idealului moral\u201d[18]<\/a><\/sup>. Condi\u021bia realiz\u0103rii acestuia consist\u0103 \u00een aceea \u201eca faptele noastre s\u0103 fie astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se conserve o vecinicie, ca noi s\u0103 fim constant obiectul simpatiei universale<\/em>\u201d. <\/em>La aceasta se adaug\u0103 credin\u021ba fiec\u0103ruia de a lucra \u0219i a l\u0103sa urma\u0219ilor s\u0103i ceva care s\u0103 d\u0103inuie (poate cu convingerea c\u0103 trebuie asigurat\u0103 o continuitate a achizi\u021biilor de la o genera\u021bie la alta, pentru a economisi efortul, ca de fiecare dat\u0103 totul s\u0103 fie luat de la cap\u0103t):<\/p>\n\n\n\n De la muncitorul modest, care \u00een momentele de reculegere, str\u00e2ng\u00e2ndu-\u0219i laolalt\u0103 amintirile faptelor, r\u0103sufl\u0103 u\u0219urat c\u0103 poate s\u0103 lase dup\u0103 el un nume bun, un nume bun copiilor lui, \u0219i p\u00e2n\u0103 la omul de \u0219tiin\u021b\u0103 ori eroul care pentru o g\u00e2ndire sau pentru o munc\u0103 apt\u0103 de a-l imortaliza e gata s\u0103-\u0219i sacrifice via\u021ba material\u0103, \u2013 lucreaz\u0103 de la sine, din izvorul naturii \u0219i al nestric\u0103ciunii, aspira\u021biunea spre idealul moral[19]<\/a><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n Pentru ca cele afirmate de el s\u0103 nu apar\u0103 doar ca vorbe-n v\u00e2nt, N\u0103dejde subliniaz\u0103 c\u0103 \u201eavem un exemplu viu de modul cum se poate cineva apropia de acest ideal, \u00een spiritele cele mai alese ale omenirii, \u00een f\u0103uritorii valorilor culturale; ace\u0219tia tr\u0103iesc f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere \u00een sufletele oamenilor, ca cei mai apropia\u021bi de punctul ideal unde cineva poate ajunge s\u0103 fie \u2013 cum exprim\u0103m noi \u2013 obiectul constant al iubirii sau simpatiei universale<\/em>\u201d[20]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n Idealul apare ca fiind \u021binta pe care \u0219i-o propune orice fiin\u021b\u0103 capabil\u0103 de munc\u0103 sufleteasc\u0103. Pe tot parcursul experien\u021bei empirice pe care via\u021ba ei sufleteasc\u0103 o \u00eenso\u021be\u0219te, ea depune un efort, o activitate, o munc\u0103 ce trebuie s\u0103 fie conform\u0103 cu idealul moral. De aici, N\u0103dejde deriv\u0103 principiul care guverneaz\u0103 orice experien\u021b\u0103 moral\u0103: \u201emunce\u0219te, conform idealului moral<\/em>\u201d[21]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n \u201eO consecin\u021b\u0103 de \u00eensemn\u0103tate capital\u0103 decurge din aceste considera\u021biuni cu privire la morala social\u0103\u201d, anun\u021b\u0103 N\u0103dejde, \u00een sensul c\u0103<\/p>\n\n\n\n fiecare individ poate avea o conduit\u0103 moral\u0103, poate fi o unelt\u0103 pentru realizarea idealului moral, oric\u00e2t de limitate i-ar fi puterile. Condi\u021biunea este ca fiecare individ s\u0103 ocupe \u00een sistemul social locul ce i se cuvine \u00een raport cu puterea de munc\u0103 ce are, pentru realizarea idealului moral; \u0219i de la acel loc, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i independen\u021ba ce i se cuvine, s\u0103 respecte ordinea social\u0103, \u00eentru c\u00e2t aceast\u0103 ordine social\u0103 este \u00eentemeiat\u0103 pe baze morale[22]<\/a><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n N\u0103dejde este convins c\u0103 problema de mai sus are cea mai mare \u00eensemn\u0103tate \u00een reglementarea raporturilor dintre individ \u0219i societate, iar de felul cum ea este solu\u021bionat\u0103 \u201edepinde a\u0219a numita armonie social\u0103\u201d. El cere ca \u00een rezolvarea acestei probleme s\u0103 se implice, f\u0103c\u00e2nd dovada unui rol activ, factorii educativi, \u0219i nu numai cei de meserie (cadrele didactice din \u0219colile de toate gradele), ci \u0219i al\u021bii din alte domenii ale vie\u021bii sociale, ca, de pild\u0103, oamenii politici, care dac\u0103 \u00ee\u0219i \u00een\u021beleg menirea de conduc\u0103tori fac \u0219i ei educa\u021bie celor \u00een fruntea c\u0103rora se afl\u0103[23]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n A\u0219adar, plec\u00e2nd de la un astfel de principiu, N\u0103dejde intuie\u0219te c\u0103 odat\u0103 cu \u00eenlocuirea \u00eentregii alc\u0103tuiri de cuno\u0219tin\u021be (\u201elegi\u201d) despre lumea existent\u0103, cu acele cuno\u0219tin\u021be care reflect\u0103 schimb\u0103rile \u00een raport cu noi forme de existen\u021b\u0103 fenomenale, cu necesitate se cere o \u00eennoire a lor, \u00een fiecare moment, \u00een func\u021bie de acele fenomene care p\u0103trund \u00een zona de interes \u0219i sfera de ac\u021biune a omului.<\/p>\n\n\n\n \u00cen lumina celor de mai sus, N\u0103dejde afirm\u0103 c\u0103 \u201e\u00een cele ce urmeaz\u0103 voim s\u0103 ne mai ocup\u0103m de un fals relativism curent, cu un caracter mai mult practic \u0219i par\u021bial, adic\u0103 aplicabil numai la un domeniu de fapte, acel al faptelor psiho-sociale\u201d[24]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n \u00centruc\u00e2t fenomenele morale constituie o parte important\u0103 din domeniul faptelor psiho-sociale, considera\u021biile lui D. C. N\u0103dejde din acest perimetru sunt de un real folos \u00een l\u0103murirea func\u021biei practice a moralei \u00een intermedierea raporturilor indivizilor umani cu societatea.<\/p>\n\n\n\n \u00cens\u0103, arat\u0103 N\u0103dejde, apare un prim impediment:<\/p>\n\n\n\n Se pretinde, anume, c\u0103 nu-i posibil\u0103 acum instituirea unor legi \u0219tiin\u021bifice pentru fenomenele psihosociale, din cauza evolu\u021biei. Pentru aceasta, se consider\u0103 posibile anumite stadii de evolu\u021bie \u2013 \u00een cazul concret: de evolu\u021bie a proceselor psiho-sociale actuale \u2013, f\u0103r\u0103 legi sau f\u0103r\u0103 legi sigure, \u0219i se condi\u021bioneaz\u0103 apari\u021biunea sau formarea legilor psiho-sociale de apari\u021biunea unor anumite forme viitoare de evolu\u021bie, forme ce se consider\u0103 definitive \u0219i statornice[25]<\/a><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n Asemenea sus\u021binere este v\u0103zut\u0103 de el ca o absurditate care vine \u00een contra\u00adzicere cu trei idei de bun sim\u021b, de o eviden\u021b\u0103 cert\u0103: 1) \u201eidea fixit\u0103\u021bei formelor este exclus\u0103 prin \u00eensu\u0219i \u00een\u021belesul evolu\u021biei, care implic\u0103 o schimbare sau prefacere continu\u0103\u201d; 2) ideea imposibilit\u0103\u021bii conceperii unei por\u021biuni \u201edin prefacerile cosmice (\u00een cazul concret: prefacerile psiho-sociale) \u00eentr-un anumit stadiu de evolu\u021bie ca fiind \u00een afar\u0103 de legi sau \u00een afar\u0103 de legi fixe\u201d; 3) ideea \u201eimposibilit\u0103\u021bii cunoa\u0219terii \u0219tiin\u021bifice a unor anumite prefaceri cosmice (\u00een cazul concret: a prefacerilor psiho-sociale) pe motivul c\u0103 nu-s destul de complete sau dezvoltate, \u0219i s\u0103 se am\u00e2ne aceast\u0103 cercetare cu milioane de ani\u201d; or, \u00een\u021belesul evolu\u021bionismului e doar s\u0103 se explice starea prezent\u0103 ca rezultat al celei trecute \u0219i ca tranzi\u021bie \u0219i presupunere a celei viitoare\u201d[26]<\/a><\/sup>, conform legii biologice fundamentale c\u0103 ontogeneza repet\u0103 pe scurt filogeneza.<\/em><\/p>\n\n\n\n Prin aceast\u0103 argumentare, D. C. N\u0103dejde \u00eencearc\u0103 s\u0103 dovedeasc\u0103 c\u0103 \u201efalsul relativism curent\u201d \u2013 de evitat din cauza concluziilor eronate la care poate duce \u2013 se poate transforma \u00eentr-un relativism metodic<\/em> \u00een numele c\u0103ruia imposibilitatea insti\u00adtuirii unor legi \u0219tiin\u021bifice pentru domeniul faptelor psiho-sociale este pus\u0103 pe seama faptului c\u0103 \u201en-ar fi o metod\u0103 sigur\u0103 de investigare\u201d[27]<\/a><\/sup>. De\u0219i a\u0219a-numitul de el relativism metodic este destinat domeniului \u0219tiin\u021belor psiho-sociale, fiind complet adecvat caracterului complex \u0219i fugitiv, r\u0103t\u0103cirilor subiective \u0219i prejudec\u0103\u021bilor \u201ecare apas\u0103 pe cercet\u0103torul psiho-social mai mult dec\u00e2t pe cel fizic\u201d[28]<\/a><\/sup>, cu toate acestea, N\u0103dejde formuleaz\u0103 teza c\u0103 pentru domeniul psiho-social nu ar fi posibil\u0103 instituirea unor legi \u0219tiin\u021bifice pe motiv c\u0103 aici nu ar exista o metod\u0103 precis\u0103 de cercetare.<\/p>\n\n\n\n Ca lucrurile s\u0103 fie limpezi, N\u0103dejde atest\u0103 existen\u021ba a dou\u0103 tipuri de legi care \u00een situa\u021bii diferite genereaz\u0103 (\u0219i guverneaz\u0103) fenomenalit\u0103\u021bi (st\u0103ri fenomenale) distincte. Astfel, legile naturii fizice exist\u0103 \u00een afara sau chiar contra voin\u021bei noastre<\/em>, \u00een timp ce legile psiho-sociale depind exclusiv de voin\u021ba noastr\u0103<\/em>. Ca urmare a naturii lor diferite, impus\u0103 de dependen\u021ba sau independen\u021ba fa\u021b\u0103 de voin\u021ba omului, ele nu pot forma o unitate ce ar putea determina apari\u021bia unei desf\u0103\u0219ur\u0103ri evolutive coerente \u00een direc\u021bia unei organiz\u0103ri sociale viitoare \u0219i posibile. (N\u0103dejde exemplific\u0103 folosindu-se de cazul adep\u021bilor nihilismului social, care sunt, \u00een acela\u0219i timp, \u0219i partizanii socialismului utopic[29]<\/a><\/sup>.).<\/p>\n\n\n\n Se crede c\u0103 spiritul omenesc, care nu are nicio problem\u0103 de a institui legile de prefacere a fenomenelor fizice, este incapabil de a institui legile lui proprii, presu\u00adpuse ca exist\u00e2nd \u00een urma investig\u0103rii acestor fenomene specifice lumii omului. Neputin\u021ba de a dezv\u0103lui legitatea fenomenelor psiho-sociale nu i se poate imputa alc\u0103tuirii con\u0219tiin\u021bei psiho-sociale, ci min\u021bii omene\u0219ti, care \u201eeste at\u00e2t de lesne ab\u0103tut\u0103 de la propria-i con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i at\u00e2t de supus\u0103 iluziilor de interpretare ale naivului, care dup\u0103 ce str\u0103mut\u0103 sufletul lui \u00een obiectele fizice, descoper\u0103 \u00een aceste ceea ce se petrece \u00een el\u201d[30]<\/a><\/sup>. O asemenea explica\u021bie are ca finalitate translatarea teoriei nihilismului psiho-social spre \u201eo tendin\u021b\u0103 practic\u0103 special\u0103\u201d (\u201eanume tinde la un nihilism social\u201d[31]<\/a><\/sup>), a\u0219a cum procedeaz\u0103 socialismul utopic, promov\u00e2nd-o \u2013 f\u0103r\u0103 sus\u021bineri \u0219tiin\u021bifice \u2013 ori de c\u00e2te ori are prilejul.<\/p>\n\n\n\n Or, afirm\u0103 N\u0103dejde, \u201ese observ\u0103 azi ca \u0219i-n trecutul apropiat \u00eentrecerea \u00eentre oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 pentru investigarea tot mai scrupuloas\u0103 a domeniului psiho-social, din punct de vedere psihologic, istoric, economic, juridic etc.\u201d[32]<\/a><\/sup> \u0219i, de ce nu, \u0219i din punct de vedere moral, urm\u0103rindu-se astfel sistematizarea c\u00e2t mai valabil\u0103 \u0219i preg\u0103tirea drumului c\u00e2t mai sigur pentru aflarea legilor ordinii morale. Un ase\u00admenea demers conduce, \u00een opinia lui, la \u201enevoia din ce \u00een ce mai sim\u021bit\u0103 a aproprierii oamenilor politici de oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i a colabor\u0103rii lor \u00een opera de reform\u0103 sau \u00eendrumare social\u0103, nevoie ast\u0103zi imperioas\u0103, c\u0103ci cu c\u00e2t masele ajung \u2013 \u0219i trebuie s\u0103 ajung\u0103 \u2013 la o con\u0219tiin\u021b\u0103 din ce \u00een ce mai complet\u0103 a rostului lor, cu at\u00e2t empirismul oamenilor politici \u2013 oric\u00e2t ar fi ei de superiori \u2013 se recunoa\u0219te tot mai insuficient\u201d[33]<\/a><\/sup>. \u00cen acest punct, D. C. N\u0103dejde insist\u0103 pe necesitatea ca omul politic al vremii lui s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eentemeieze \u201eputerea voin\u021bei sale\u201d pe cunoa\u0219terea nevoilor \u0219i a intereselor durabile<\/em> ale poporului s\u0103u, pentru a-\u0219i putea astfel \u201epotrivi\u201d mijloacele de dirijare cu aceste nevoi \u0219i interese. Un rol deosebit de \u00eensemnat \u00een aceast\u0103 activitate de p\u0103trundere \u0219i cunoa\u0219tere c\u00e2t mai profund\u0103 a ordinii sociale, politice, morale etc. \u00eel au \u201ecercet\u0103torii sistematici ai domeniului de fapte psiho-sociale, a c\u0103ror preocupare e tocmai s\u0103 g\u0103seasc\u0103 temeiul acestor nevoi sau interese suflete\u0219ti durabile sau ordinea lor necesar\u0103\u201d[34]<\/a><\/sup>. C\u0103ci,<\/p>\n\n\n\n Ca \u0219i omul de \u0219tiin\u021b\u0103, \u0219i omul politic de ast\u0103zi trebuie s\u0103-\u0219i dea seam\u0103 c\u0103 ceea ce construie\u0219te mintea lui, dac\u0103 n-are o baz\u0103 \u00een realitatea psiho-social\u0103, va r\u0103m\u00e2nea condamnat pe h\u00e2rtie, sau dac\u0103 se va impune prin for\u021b\u0103, va produce perturb\u0103ri sociale p\u0103gubitoare, care s\u0103 arate p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 absurditatea unor f\u0103uriri personale; c\u0103ci puterea voin\u021bei omului politic \u2013 ca \u0219i puterea cuno\u0219tin\u021bei omului de \u0219tiin\u021b\u0103 \u2013 este limitat\u0103 exact de acordul \u00eentre aceast\u0103 voin\u021b\u0103 \u0219i legile realit\u0103\u021bei psiho-sociale c\u0103reia i se aplic\u0103, acord cu at\u00e2t mai greu cu c\u00e2t mai con\u0219tient\u0103 e aceast\u0103 realitate. Ca \u0219i omul de \u0219tiin\u021b\u0103, \u0219i omul politic de ast\u0103zi trebuie s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 realizarea unei opere durabile \u2013 expedientele neav\u00e2nd alt sens dec\u00e2t s\u0103 ajute realizarea unei astfel de opere \u2013 oric\u00e2t\u0103 munc\u0103 \u0219i sacrificii s-ar cere pentru aceasta \u0219i oric\u00e2t de mult ar avea de luptat cu diverse contrariet\u0103\u021bi sociale, uneori chiar din partea masei pentru care lucreaz\u0103, u\u0219or de r\u0103t\u0103cit \u0219i de agitat pentru nevoi superficiale \u0219i chiar \u00eenchipuite[35]<\/a><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n Din cele de mai sus se desprind cu mult\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103 numeroase teze din care se va constitui, mai t\u00e2rziu, nucleul unei discipline teoretice de mare necesitate \u0219i actualitate: \u0219tiin\u021ba politic\u0103 (politologia).<\/p>\n\n\n\n \u00cen primul r\u00e2nd, domeniul activit\u0103\u021bii social-politice trebuie subsumat spiritului \u0219tiin\u021bific. C\u0103ci, afirm\u0103 N\u0103dejde, postulatul oric\u0103rui spirit \u0219tiin\u021bific este \u201ec\u0103 orice se petrece \u00een lume trebuie s\u0103 fie supus unei legi, unei ordini fixe sau necesare; aceasta nu \u00eensemneaz\u0103 altceva dec\u00e2t c\u0103 orice se petrece \u00een lume trebuie s\u0103 aib\u0103 un substrat constant, etern\u201d[36]<\/a><\/sup>. Or, arat\u0103 N\u0103dejde, spiritul se diferen\u021biaz\u0103 \u0219i el ca o parte a acestei lumi, \u201ea lumei ca \u00eentreg considerat\u0103, o p\u0103rticic\u0103 a acelui ceva<\/em> care le cuprinde pe toate (\u201e\u00eentregul cosmic\u201d \u2013 n.n., C.S.), \u0219i nu deriv\u0103 din alte p\u0103rticele ale lumei, cu care de altfel se g\u0103se\u0219te \u00een leg\u0103tur\u0103 necesar\u0103. Spiritul, ca o diferen\u021biere din \u00eentregul cosmic, \u0219i numai \u00een aceast\u0103 calitate, poart\u0103 \u00een sine calit\u0103\u021bile fundamentale ale acestuia, deci \u0219i constan\u021ba\u201d[37]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, activitatea social-politic\u0103 (\u201emi\u0219carea social\u0103\u201d) presupune \u0219i reclam\u0103 ca pe un instrument indispensabil propaganda politico-moral\u0103, \u201edar f\u0103cut\u0103 de oameni one\u0219ti \u0219i preocupa\u021bi \u00een fapt de grija binelui comun, nu masc\u00e2nd sub ea un egoism comun\u201d. Dup\u0103 modelul Germaniei, D. C. N\u0103dejde \u2013 bun cunosc\u0103tor al realit\u0103\u021bii socio-politico-morale a acestei \u021b\u0103ri, din perioada studiilor sale universitare \u0219i doctorale \u2013 cere ca oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103 participe tot mai activ la via\u021ba politic\u0103, ei fiind aceia care, \u201e\u00een direct\u0103 comunicare\u201d cu deciden\u021bii politici \u0219i \u00eensufle\u021bi\u021bi de ace\u0219tia sunt cei mai \u00een m\u0103sur\u0103<\/p>\n\n\n\n s\u0103 lumineze masele asupra temeiului nevoilor reale \u0219i asupra mijloacelor posibile de satisfacere a lor, asupra a ceea ce trebuie schimbat ca pervertit ori nedrept \u00een ordinea existent\u0103, ca \u0219i asupra a ceea ce trebuie p\u0103strat, asupra a ceea ce este drept s\u0103 se cear\u0103 \u0219i ce-i posibil s\u0103 se ob\u021bin\u0103, ca \u0219i asupra a ceea ce-i inchipuire bolnav\u0103 sau poft\u0103 nerealizabil\u0103[38]<\/a><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n Pe scurt: ca \u0219i \u00eentreaga activitate politic\u0103, \u0219i propaganda, care \u00eei este subordonat\u0103 \u0219i pe care o sluje\u0219te, \u201etrebuie s\u0103 se bazeze pe \u0219tiin\u021b\u0103\u201d (neput\u00e2nd totu\u0219i \u00eenlocui vreodat\u0103 \u0219tiin\u021ba).<\/p>\n\n\n\n \u00cen al treilea r\u00e2nd, propaganda, presupus\u0103 de N\u0103dejde ca necesar\u0103 bunului mers al ordinii sociale, trebuie s\u0103 aib\u0103 \u2013 specific\u0103 el \u2013 sensul de disipare a datelor \u0219i cuno\u0219tin\u021belor din orice domeniu al cunoa\u0219terii \u0219i practicii sociale \u00een r\u00e2ndul oamenilor de diferite profesii, din diverse categorii sociale. Informa\u021biile \u0219i cuno\u0219tin\u021bele r\u0103sp\u00e2ndite trebuie s\u0103 fie \u0219tiin\u021bifice, adic\u0103 s\u0103 poarte girul oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103, deoarece doar ei \u201esunt acei care pot avea autoritatea suficient\u0103 ca s\u0103 comunice poporului c\u0103ruia apar\u021bin luminele necesare \u0219i prin aceasta s\u0103-l p\u0103zeasc\u0103 de r\u0103t\u0103ciri, de tulbur\u0103ri \u0219i sacrificii zadarnice, s\u0103-l \u00eendrumeze spre o munc\u0103 r\u00e2nduit\u0103 \u0219i rodnic\u0103\u201d[39]<\/a><\/sup>. Cu alte cuvinte, propaganda este imperios necesar s\u0103 fie \u201econ\u0219tient\u0103 \u0219i pozitiv\u0103\u201d, nicidecum una \u201eanarhic\u0103 \u0219i nihilist\u0103\u201d, pentru a putea fi de ajutor \u00eentemeierii unui plan realizabil de reform\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen al patrulea r\u00e2nd, propaganda nu trebuie s\u0103 fie singura for\u021b\u0103 formatoare, ci ea trebuie s\u0103 se instituie \u00een via\u021ba social\u0103 ca o activitate complementar\u0103 necesar\u0103 altora: operei legislative, desf\u0103\u0219ur\u0103rii educa\u021biei morale, estetice, religioase etc.<\/p>\n\n\n\n \u00cen aceast\u0103 ordine de idei, D. C. N\u0103dejde postuleaz\u0103 c\u0103 spiritul nostru chel\u00adtuie\u0219te o anumit\u0103 cantitate de energie, \u00eencep\u00e2nd cu starea ini\u021bial\u0103 de abordare a lucrurilor \u0219i p\u00e2n\u0103 la descoperirea ordinii lor necesare, fie la nivel individual, fie la nivel de colectivitate, cu men\u021biunea c\u0103 aceast\u0103 cantitate de energie cheltuit\u0103 nu este aceea\u0219i \u00een oricare dintre stadiile efortului spiritului de a cunoa\u0219te. \u201eAceast\u0103 energie e reclamat\u0103 mai \u00eenainte de toate pentru satisfacerea nevoilor imediate ale existen\u021bei \u0219i se cheltuie\u0219te la \u00eenceput \u0219i pentru cunoa\u0219terea lucrurilor, numai \u00eentru c\u00e2t aceast\u0103 cunoa\u0219tere \u00eenlesne\u0219te satisfacerea nevoilor proprii[40]<\/a><\/sup>. \u0218i, introduc\u00e2nd un amen\u00addament, el precizeaz\u0103 cum c\u0103 \u201epentru satisfacerea nevoilor imediate ale existen\u021bei ajunge \u0219i o cunoa\u0219tere superficial\u0103 a lucrurilor\u201d, \u00een ideea c\u0103 \u201eomul poate tr\u0103i \u0219i cu o cuno\u0219tin\u021b\u0103 incomplet\u0103\u201d, dar c\u0103 ea nu \u00eei este suficient\u0103 pentru \u201edezvoltarea fiin\u021bei sale suflete\u0219ti, \u00een care s\u0103 fie posibil\u0103 punerea \u00een valoare a calit\u0103\u021bilor lui specifice \u2013 adic\u0103 spirituale \u2013, dup\u0103 cum \u00eei este menirea\u201d[41]<\/a><\/sup>. Ba, mai mult, adaug\u0103 N\u0103dejde, \u201ecu o cuno\u0219tin\u021b\u0103 superficial\u0103 despre lucruri, omul cheltuie\u0219te pentru nevoile prime o cantitate de energie cu mult mai mare dec\u00e2t dac\u0103 ar cunoa\u0219te \u0219tiin\u021bifice\u0219te lucrurile\u201d[42]<\/a><\/sup>. Cu aceasta el vrea s\u0103 induc\u0103 ideea c\u0103, prin preocup\u0103ri minore care vizeaz\u0103 propria existen\u021b\u0103 imediat\u0103 cu nevoi primare, omul se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103 a lucrurilor, z\u0103d\u0103rnicindu-\u0219i, astfel, evolu\u021bia \u00een direc\u021bia satis\u00adfacerii nevoilor superioare, spre care trebuie s\u0103 tind\u0103. El este de p\u0103rere c\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u021bie se \u00eenregistreaz\u0103 o pierdere considerabil\u0103 de energie, ce s-ar putea economisi de la satisfacerea nevoilor prime \u00een favoarea satisfacerii celor superioare (cu \u201eo valoare sau durabilitate nepieritoare\u201d). Odat\u0103 evitat\u0103 o astfel de situa\u021bie, \u201ee ne\u00een\u00addoios, c\u0103 progresul \u0219tiin\u021bific merge m\u00e2n\u0103-n m\u00e2n\u0103 cu \u00eenlesnirea traiului \u0219i cu dezv\u00adoltarea c\u00e2t mai complet\u0103 a spiritului\u201d[43]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n A\u0219adar, el vorbe\u0219te de existen\u021ba a dou\u0103 tipuri de cuno\u0219tin\u021b\u0103: cuno\u0219tin\u021ba superficial\u0103 (rezultat al cunoa\u0219terii comune) \u0219i cuno\u0219tin\u021ba \u00eentemeiat\u0103 (rezultat al cunoa\u0219terii \u0219tiin\u021bifice \u2013 al epistemologiei) \u0219i, corespunz\u0103tor, de \u0219tiin\u021ba superficial\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021ba \u00eentemeiat\u0103. \u00cen oricare dintre acestea \u00eens\u0103, referin\u021ba este obiectul sau despre obiect. \u00cen opinia lui, \u00een sensul cel mai larg, obiectul este \u201etot ce poate sta fa\u021b\u0103 de noi, ca \u021bint\u0103 a activit\u0103\u021bei noastre cognitive sau a tendin\u021bei de a \u0219ti\u201d[44]<\/a><\/sup>. \u00cen plan mai restr\u00e2ns, obiectul este reprezentat de \u201etot ce formeaz\u0103 mediul \u00eenconjur\u0103tor \u00eensufle\u021bit sau ne\u00eensufle\u021bit, \u0219i poate ajunge \u00een experien\u021ba noastr\u0103 nemijlocit\u0103, precum \u0219i cele ce se petrec \u00een noi obiectivate<\/em>\u201d[45]<\/a><\/sup>. Pe scurt: aici el procedeaz\u0103 la o disjunc\u021bie \u00eentre obiectul posibil al cunoa\u0219terii \u2013 care poate fi orice form\u0103 a existen\u021bei materiale \u0219i spirituale, trecute \u0219i prezente \u2013 \u0219i obiectul real al cunoa\u0219terii \u2013 care vizeaz\u0103 \u201eobiectele aflate \u00een experien\u021ba noastr\u0103 nemijlocit\u0103\u201d, hic et nunc.<\/em><\/p>\n\n\n\n De asemenea, el prezint\u0103 \u0219i \u201echestiunea special\u0103\u201d a c\u0103ilor prin care dob\u00e2ndim cuno\u0219tin\u021bele \u0219tiin\u021bifice: \u201ea) calea direct\u0103, \u00eentreb\u00e2nd \u0219i afl\u00e2nd noi \u00een\u0219ine de la obiecte \u00eensu\u0219irile lor; b) calea indirect\u0103, afl\u00e2nd de la semenii no\u0219tri, de la mediul social, ce fel sunt obiectele\u201d[46]<\/a><\/sup>. Interpretate \u00een cheie contemporan\u0103, prima este calea cunoa\u0219\u00adterii propriu-zise, c\u00e2nd subiectul cunosc\u0103tor intr\u0103 \u00een contact direct \u0219i nemijlocit cu obiectul de cunoscut, apropriindu-\u0219i-l, iar cea de a doua este calea dob\u00e2ndirii de cuno\u0219tin\u021be \u00een urma comunic\u0103rii cu ceilal\u021bi semeni (beneficiind de rezultatul cunoa\u0219\u00adterii anterioare a acestora), \u00een cadrul societ\u0103\u021bii, prin educa\u021bie \u00een \u0219coal\u0103, biseric\u0103, armat\u0103 sau \u00een alte institu\u021bii cu rol educativ \u0219i de r\u0103sp\u00e2ndire a cuno\u0219tin\u021belor \u0219tiin\u021bifice. \u201e(…) Cuno\u0219tin\u021ba c\u00e2\u0219tigat\u0103 prin descoperire proprie\u201d este \u201einven\u021biune, crea\u021biune original\u0103\u201d. Tipul uman caracteristic unei asemenea activit\u0103\u021bi de dob\u00e2ndire de cuno\u0219tin\u021be este inventatorul<\/em>, care, spre deosebire de imitator, are \u201eo putere special\u0103, un fel de imagina\u021bie sui generis prin care el singur poate s\u0103 scoat\u0103 din fondul lui sufletesc, at\u00e2t de misterios prezentat de obicei, ceva \u00aboriginal\u00bb, adic\u0103 ceva ce n-a mai existat\u201d[47]<\/a><\/sup>. Cel de-al doilea mod de a ob\u021bine cuno\u0219tin\u021bele este acela \u00een care ele sunt preluate \u201ede la al\u021bii ori de la societate ca imita\u021bie, reproducere, copiare etc.\u201d, iar tipul uman reprezentativ pentru o astfel de activitate este imitatorul<\/em>, ce face parte din r\u00e2ndul spiritelor comune \u201emediocre\u201d \u0219i c\u0103ruia, de obicei, i se contest\u0103 \u201eorice putere de crea\u021biune\u201d[48]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n \u201eCu aceasta \u2013 este de p\u0103rere D. C. N\u0103dejde \u2013 se impune o nou\u0103 problem\u0103: a raportului \u00eentre \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i societate\u201d, prilej cu care el deschide un nou front de lucru \u00een plan teoretico-filosofic, pentru c\u0103, precizeaz\u0103: \u201eBine \u00een\u021beles c\u0103 acest raport e un caz special al raportului \u00eentre con\u0219tiin\u021b\u0103 sau suflet (individual considerat) \u0219i societate\u201d[49]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n Mecanismul acestui raport este explicat de N\u0103dejde prin faptul c\u0103 nu numai cuno\u0219tin\u021ba este rezultatul unui raport \u00eentre substratul con\u0219tiin\u021bei \u0219i lucrurile din afara ei, ci \u201eorice se petrece \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 sau orice fenomen de con\u0219tiin\u021b\u0103\u201d, cuno\u0219tin\u021ba fiind doar \u201efa\u021ba dinspre obiecte a fenomenului complex al activit\u0103\u021bii sau muncii psihice\u201d, fa\u021ba lui intern\u0103 constituind-o efortul; iar efortul fiind \u0219i el implicit \u00eentr-un sentiment, dup\u0103 cum \u201ecuno\u0219tin\u021ba este implicit\u0103 \u00eentr-o senza\u021biune sau reprezentare\u201d[50]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n \u201ePe scurt, conchide N\u0103dejde, tot ce se petrece \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103, ca rezultat al raporturilor ei cu lucrurile din afar\u0103, se diferen\u021biaz\u0103 \u00een dou\u0103 sensuri, dup\u0103 cum predomin\u0103 \u00een prefacerea con\u0219tiin\u021bei componentul extern sau cel intern\u201d[51]<\/a><\/sup>. \u00cen opinia lui, anumite con\u021binuturi ajung fenomene de con\u0219tiin\u021b\u0103 doar dac\u0103 sunt \u00een rela\u021bie cu lumea din afar\u0103, cu mediul \u00eenconjur\u0103tor. Dac\u0103 nu se poate ajunge astfel la con\u0219tiin\u021b\u0103, avertizeaz\u0103 N\u0103dejde, \u201enu urmeaz\u0103 s\u0103 existe acela\u0219i raport pentru toate componentele acestui mediu, \u0219i pentru toate deopotriv\u0103 de intim\u201d[52]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n Elementele (\u201ecomponentele\u201d) mediului despre care vorbe\u0219te sunt: fizic, psihic, social. Aceast\u0103 divizare nu trebuie \u00een\u021beleas\u0103, zice el, \u00een sensul c\u0103 ar putea s\u0103 existe ceva psihic sau social f\u0103r\u0103 fizic. \u201ePotrivit experien\u021bei, observ\u0103 el, tot ce este psihic sau social trebuie s\u0103 fie nedesp\u0103r\u021bit de ceva fizic, de-o \u00abmas\u0103\u00bb, dar nu tot ce\u2011i fizic reprezint\u0103 \u0219i ceva psihic\u201d[53]<\/a><\/sup>. De\u0219i cele trei componente ele mediului sunt v\u0103zute de el \u00eentr-o indisolubil\u0103 leg\u0103tur\u0103, ca fiind de nedesp\u0103r\u021bit, totu\u0219i nu toate au acela\u0219i statut \u0219i aceea\u0219i importan\u021b\u0103. Elementul fizic trebuie s\u0103 fie prezent \u00een chip necesar, \u00een calitate de suport \u0219i sediu al celorlalte dou\u0103: psihic \u0219i social, dar poate s\u0103 existe \u0219i ca atare, f\u0103r\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 psihic\u0103 sau social\u0103. De aici deriv\u0103 N\u0103dejde \u201ecercurile\u201d concentrice \u00een care se poate afla con\u0219tiin\u021ba individual\u0103, \u00een func\u021bie de cele trei componente care structureaz\u0103 mediul:<\/p>\n\n\n\n Astfel, con\u0219tiin\u021ba individual\u0103 se g\u0103se\u0219te legat\u0103 cu necesitate \u00eentr-un cerc mai mare, ce cuprinde \u00eentr-o unitate lucrurile fizice \u00eenconjur\u0103toare, \u0219i-n l\u0103untrul acestui cerc se g\u0103se\u0219te legat\u0103 cu necesitate \u00eentr-un cerc mai mic, ce cuprinde \u00eentr-o unitate con\u0219tiin\u021bele mediului social. \u00cen cercul fizic, con\u0219tiin\u021ba individual\u0103, pe calea sim\u021burilor, descoper\u0103 determin\u0103rile fizice ale lucrurilor, sufer\u0103 influen\u021bele lor, dispune de ele c\u00e2nd poate, dar nu comunic\u0103 cu ele; c\u0103ci o comunicare psihic\u0103 nu se poate face dec\u00e2t prin mijlocul unei mi\u0219c\u0103ri sau munci psihice (voin\u021be \u2013 n.n., C.S.) \u0219i a sentimentelor \u00eentov\u0103r\u0103\u0219itoare, \u0219i acest mijloc, potrivit experien\u021bei, lipse\u0219te lucrurilor sub aspectul lor fizic \u2013 \u0219i nici nu \u0219tim care ar fi \u00een lucruri echivalentul muncii psihice sau ce calitate ar avea a\u0219a-zisa for\u021b\u0103 vie ce se presupune c\u0103 lucreaz\u0103 \u00een ele. \u00cen cercul psihic, din potriv\u0103, con\u0219tiin\u021ba indi\u00advidual\u0103 comunic\u0103 \u00een mod necesar cu cele ale mediului social, printr-un schimb reciproc de produse ale muncii psihice \u0219i de sentimente \u00eentov\u0103r\u0103\u0219itoare, \u0219i aceast\u0103 comu\u00adnicare sau transmitere reciproc\u0103 de mi\u0219care psihic\u0103 \u00eentre con\u0219tiin\u021bele individuale sau \u00eentre indi\u00advizi constituie baza sintezei speciale din care rezult\u0103 mi\u0219carea \u0219i con\u0219tiin\u021ba social\u0103[54]<\/a><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n Sublinierea care urmeaz\u0103 clarific\u0103 \u0219i mai mult interac\u021biunea \u0219i comunicarea dintre diferitele ipostaze ale con\u0219tiin\u021bei individuale rezultate din concentricitatea cercurilor corespunz\u0103toare componentelor mediului \u00een care omul se \u00eenv\u00e2rte \u00een derularea vie\u021bii sale:<\/p>\n\n\n\n At\u00e2t \u00een cercul fizic, c\u00e2t \u0219i-n cercul social, con\u0219tiin\u021ba individual\u0103 nu st\u0103 \u00een acela\u0219i raport necesar de apropiere sau intimitate cu toate componentele cercului respectiv. Din cer\u00adcurile mai mici care se diferen\u021biaz\u0103 \u00eenl\u0103untrul cercului fizic, cel mai apro\u00adpiat de con\u0219tiin\u021ba individual\u0103 e a corpului propriu; leg\u0103tura con\u0219tiin\u021bei individuale de corp este a\u0219a de str\u00e2ns\u0103 \u00eenc\u00e2t nu se poate ridica un singur moment al vie\u021bii. Din cercurile mai mici care se diferen\u021biaz\u0103 \u00eenl\u0103untrul cercului social, cel mai apropiat sau cel mai intim legat de con\u0219tiin\u021ba individual\u0103 e al familiei sau al prietenilor de idei \u0219i sentimente, vine apoi cercul patriei etc.[55]<\/a><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n Precizarea lui N\u0103dejde, c\u0103 \u201etoate cercurile de care vorbim aice sunt concentrice\u201d, vine \u0219i l\u0103mure\u0219te aspectul esen\u021bial al con\u021binutului sufletesc al con\u0219tiin\u021bei indi\u00adviduale, \u0219i anume c\u0103 \u201efiecare punct sau sintez\u0103 de puncte\u201d din planul acestor cercuri \u201epoate fi centru\u201d[56]<\/a><\/sup>. Consecin\u021ba const\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u201ea fi centru acestor cercuri \u00eensemneaz\u0103 a fi un focar viu, activ de mi\u0219care, superior \u00een putere celorlalte cu care e \u00een leg\u0103tur\u0103 \u0219i de la care prime\u0219te raze de-o coloratur\u0103 proprie\u201d[57]<\/a><\/sup>. Deci, \u00ee\u0219i rezum\u0103 argumenta\u021bia N\u0103dejde, formul\u00e2nd \u0219i un postulat:<\/p>\n\n\n\n orice con\u0219tiin\u021b\u0103 indivi\u00addual\u0103 poate fi centrul viu, activ, al cercurilor fizice \u0219i sociale din care face parte.<\/p>\n\n\n\n Pe baza acestui postulat pot fi explicate: \u201eformarea intui\u021biunilor despre obiectele fizice \u0219i, mai departe, g\u00e2ndirile despre ele\u201d \u0219i chiar \u201e\u0219i comunicarea \u00eentre indivizi\u201d[58]<\/a><\/sup>. Concluzia formulat\u0103 de el se axeaz\u0103 pe faptul c\u0103 a\u0219a cum con\u0219tiin\u021ba individual\u0103 poate fi centrul activ \u0219i deci poate domina celelalte puncte fizice \u0219i psihice ale cercurilor din care face parte, tot astfel poate fi dominat\u0103 de ele, adic\u0103 razele ei pot fi primite \u0219i transformate de alte focare. Aice e de relevat \u00een special focarul poporului din care con\u0219tiin\u021ba individual\u0103 face parte, care la r\u00e2ndul s\u0103u poate domina sau fi dominat de alte popoare. \u0218i a\u0219a mai departe\u201d[59]<\/a><\/sup>. Contestarea posibilit\u0103\u021bii con\u0219tiin\u021bei individuale de a fi un centru activ, un focar de mi\u0219care psihic\u0103 proprie, ar avea ca urmare nu numai pierderea sensului ei, dar, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, \u0219i a oric\u0103rei fiin\u021b\u0103ri cosmice[60]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 etalarea \u00eentregului arsenal de argumente referitor la explicarea con\u00ad\u0219tiin\u021bei individuale \u0219i a raporturilor ei cu societatea (prin angrenarea \u0219i a unor aspecte esen\u021biale ale \u201eraportului special \u00eentre \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i societate\u201d[61]<\/a><\/sup>) Dimitrie C. N\u0103dejde declar\u0103 c\u0103 nu poate \u00eencheia considera\u021biile f\u0103cute, \u201ef\u0103r\u0103 o privire critic\u0103 asupra ideilor, sau mai bine zis a erorilor fundamentale sociologice\u201d care dis\u00adtorsioneaz\u0103 uneori raportul individ \u0219i societate.[62]<\/a><\/sup> Cu aceast\u0103 ocazie, el observ\u0103 c\u0103:<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 forma tipic\u0103 de explicare a raportului \u00eentre individ \u0219i societate \u2013 explicare ce n-apar\u021bine unui anumit scriitor, ci se poate spune c\u0103 domin\u0103 sociologia curent\u0103 \u2013 via\u021ba sufleteasc\u0103 a unui individ este determinat\u0103 sau cauzat\u0103 de mediul social de care este legat\u0103, ori e ecou, un reflect al acesteia[63]<\/a><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n N\u0103dejde consider\u0103 ca netemeinic\u0103 aceast\u0103 \u201eform\u0103 de explicare a vie\u021bii suflete\u0219ti ca un extrem empirism social, reversul extremului empirism material sau fizic\u201d, pentru c\u0103 frizeaz\u0103 absurdul, din moment ce pretinde \u201ec\u0103 pentru omul civilizat mediul cosmic (adic\u0103 hrana, aerul, lumina, c\u0103ldura etc.) e o cantitate negligeabil\u0103\u201d[64]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n Argumentele aduse de el \u00een vederea respingerii acestui determinism social absolutist \u00een explicarea vie\u021bii suflete\u0219ti (\u0219tiin\u021bifice, artistice, morale, religioase etc.) se refer\u0103 la faptul c\u0103: 1. \u201ecel pu\u021bin o jum\u0103tate a vie\u021bii suflete\u0219ti nu este \u00een leg\u0103tur\u0103 cu mediul social, ci cu cel cosmic, \u00een care este cuprins\u0103 \u0219i de care e influen\u021bat\u0103 \u0219i societatea\u201d[65]<\/a><\/sup>; 2. Niciun om de \u0219tiin\u021b\u0103 care se respect\u0103 nu va sus\u021bine c\u0103 \u201esenza\u021biunile de lumin\u0103, sunet, c\u0103ldur\u0103, sete etc.\u201d, precum \u0219i ideile (\u201eg\u00e2ndirile\u201d) despre \u201emi\u0219c\u0103rile eterice, moleculare ori celulare, corespunz\u0103toare senza\u021biunilor, se produc \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 din cauza mediului social\u201d[66]<\/a><\/sup>. Cel mult, se poate accepta, arat\u0103 N\u0103dejde, c\u0103 \u201esenza\u021biunile \u0219i g\u00e2ndirile de care vorbim, \u0219i sentimentele ce le \u00eentov\u0103r\u0103\u0219esc, sunt deopotriv\u0103 fenomene de con\u0219tiin\u021b\u0103, ca \u0219i g\u00e2ndirile \u0219i sentimentele ce ne leag\u0103 de mediul social\u201d, toate f\u0103c\u00e2nd, deopotriv\u0103, obiectul preocup\u0103rilor omului \u00abcivilizat\u00bb\u201d[67]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n Dimitrie C. N\u0103dejde este un constant adversar \u0219i al \u201eempirismului fizic\u201d (ce consider\u0103 c\u0103 con\u0219tiin\u021ba individual\u0103 este \u201eun ecou sau reflex al lumii din afar\u0103\u201d), dar \u0219i al empirismului social (ce sus\u021bine c\u0103 con\u0219tiin\u021ba individual\u0103 este un efect al mediului social), pe care le respinge: pe primul, pe baza \u201efaptelor de experien\u021b\u0103 care dovedesc, c\u0103 sufletul sau con\u0219tiin\u021ba individual\u0103 e un centru activ, produc\u0103tor, \u0219i nu un ecou sau reflex al lumii din afar\u0103\u201d[68]<\/a><\/sup> (cu excep\u021bia senza\u021biilor, ca fapte de con\u0219tiin\u021b\u0103, care sunt imagini subiective pasive, ce \u201ese produc f\u0103r\u0103 con\u0219tiin\u021ba unor lucr\u0103ri speciale proprii\u201d), iar pe al doilea, pe baza observa\u021biei c\u0103 \u201emijlocul psihic al comunic\u0103rii sociale \u00eel constituie actele sau eforturile \u0219i sentimentele, \u0219i acestea, reprezent\u00e2nd latura subiectiv\u0103 a vie\u021bii con\u0219tiente, sunt supuse nestabilit\u0103\u021bii \u00een ce prive\u0219te influen\u021bele din afar\u0103, fizice sau sociale, adic\u0103 \u2013 cum specific\u0103 el \u2013 \u201eputem reac\u021biona \u00een moduri opuse \u0219i putem avea sentimente opuse, \u00een ocazii deosebite, fa\u021b\u0103 de acelia\u0219i influen\u021be din afar\u0103\u201d[69]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 aceste dou\u0103 orient\u0103ri sociologice ale timpului s\u0103u ar fi acceptate prin absurd, pe baza unei logici haotice (\u201eo logic\u0103 \u00een care ceia ce prin esen\u021b\u0103 e nelogic devine logic\u201d), spune N\u0103dejde, atunci ele ar ap\u0103rea ca fiind \u00eentemeiate pe baza ideii fundamentale a dependen\u021bei exclusive sau \u201eca \u0219i exclusive\u201d a con\u0219tiin\u021bei individuale de societate \u0219i a emancip\u0103rii complete sau \u201eca \u0219i complete\u201d a societ\u0103\u021bii de indivizi.<\/p>\n\n\n\n Resping\u00e2nd cu fermitate explica\u021biile oferite de orient\u0103rile amintite, Dimitrie C. N\u0103dejde propune o explica\u021bie original\u0103 (inedit\u0103) raportului \u00eentre individ \u0219i societate \u0219i invers, din perspectiva sistemic-structural\u0103 pe care se \u00eentemeiaz\u0103 ceea ce este cunoscut ast\u0103zi sub numele de Teoria General\u0103 a Sistemelor (T.G.S.):<\/p>\n\n\n\n Nu este posibil de conceput altfel orice form\u0103 de existen\u021b\u0103 fenomenal\u0103 dec\u00e2t rezult\u00e2nd dintr-un sistem \u0219i fiind prins\u0103 \u00een angrenagiul altor sisteme; \u0219i nu-i posibil de conceput altfel raportul \u00eentre o form\u0103 complex\u0103 de existen\u021b\u0103 fenomenal\u0103 \u0219i elementele ce le cuprinde, dec\u00e2t ca un raport \u00eentre o rezultant\u0103 \u0219i ni\u0219te componente de mi\u0219care (\u00een mod similar, \u00een T.G.S. sistemul nu este suma elementelor sale, ci rezultanta elementelor aflate \u00een interac\u021biune \u00een\u0103untrul sistemului \u2013 n.n., C.S.). Acesta-i singurul mijloc de-a explica \u0219i raportul \u00eentre societate \u0219i individ sau invers, precum \u0219i raportul \u00eentre diver\u0219i indivizi, ca membri ai aceleia\u0219i societ\u0103\u021bi[70]<\/a><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n Interpretarea structural-sistemic\u0103 avansat\u0103 de el explic\u0103 corect mecanismul devenirii societ\u0103\u021bii. \u00cen acest sens, subliniaz\u0103 el, \u201emi\u0219carea social\u0103 nu-i reductibil\u0103 la mi\u0219carea unui individ sau component, tot a\u0219a dup\u0103 cum mi\u0219carea unui individ sau component nu-i reductibil\u0103 la acea a unui \u00eentreg sistem social. Mi\u0219carea unui individ presupune cu necesitate angrenagiul rudimentar sau dezvoltat al mecanis\u00admului social (nu se poate concepe un individ exist\u00e2nd singur pe lume), iar mi\u0219carea social\u0103 presupune cu aceia\u0219i necesitate mi\u0219carea proprie a indivizilor\u201d. \u00cen mod surprinz\u0103tor, N\u0103dejde schi\u021beaz\u0103 esen\u021ba T.G.S cu o jum\u0103tate de secol \u00eenainte ca aceasta s\u0103 se nasc\u0103:<\/p>\n\n\n\n \u00centre mi\u0219carea sistemului social \u0219i acea a indivizilor exist\u0103 de la \u00eenceput \u0219i p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it o sus\u021binere \u0219i o \u00eempiedecare sau z\u0103darnicire reciproc\u0103; individul \u00ee\u0219i men\u021bine \u00een sistemul social mi\u0219carea liber\u0103, ini\u021biativa lui proprie, c\u00e2t timp aceasta nu-i \u00een conflict cu interesul general; sistemul anihileaz\u0103, dac\u0103 individul nu evit\u0103 singur, acea mi\u0219care individual\u0103 ce nu se acordeaz\u0103 cu sensul mi\u0219c\u0103rii sistemului; cu c\u00e2t un individ se afirm\u0103 mai mult prin intensitatea sau superioritatea activit\u0103\u021bei, cu at\u00e2t influen\u021beaz\u0103 mai mult sistemul ori ocup\u0103 un punct mai dominant \u00een el; cu c\u00e2t mai plin\u0103 sau mai puternic\u0103, mai liber\u0103 \u0219i mai acomodabil\u0103 sensului mi\u0219c\u0103rii sistemului este mi\u0219carea indivizilor, cu at\u00e2t mai plin\u0103, mai puternic\u0103 \u0219i mai liber\u0103 e mi\u0219carea sistemului \u0219i invers[71]<\/a><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n Este \u0219tiut ast\u0103zi c\u0103 o mul\u021bime de elemente nu pot forma un sistem dac\u0103 nu au afinit\u0103\u021bi \u0219i tr\u0103s\u0103turi comune \u0219i nu se supun acelora\u0219i legi de func\u021bionare a sistemului. De parc\u0103 ar dicta din actuala T.G.S. principiul actual de constituire al sistemului social, N\u0103dejde formuleaz\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 astfel:<\/p>\n\n\n\n Neap\u0103rat, o anumit\u0103 mul\u021bime de indivizi n-ar putea s\u0103 formeze un sistem social dac\u0103 \u00eentre ei n-ar fi o \u00eenrudire, ceva comun, adic\u0103 acelia\u0219i dispozi\u021biuni de mi\u0219care, sau acelea\u0219i legi; \u0219i un sistem social n-ar putea s\u0103 existe f\u0103r\u0103 dispozi\u021biunile fundamentale sau legile comune de mi\u0219care ale indivizilor[72]<\/a><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n D. C. N\u0103dejde sus\u021bine cu t\u0103rie ideea c\u0103, \u00eentruc\u00e2t nu se poate concepe individul exist\u00e2nd f\u0103r\u0103 societate \u0219i invers, trebuie admis\u0103 teza c\u0103 ambele apar deodat\u0103, func\u021bio\u00adneaz\u0103 \u00een indisolubil\u0103 leg\u0103tur\u0103, \u00een baza acelora\u0219i legi. Prin urmare, \u201e\u00eentre\u00adbarea asupra originei acestor legi comune\u201d \u2013 \u0219i pentru individ, \u0219i pentru societate \u2013 (sinonim\u0103 cu \u201ecea a originei acelora\u0219i legi aflate at\u00e2t \u00een g\u00e2ndire, c\u00e2t \u0219i \u00een lucruri\u201d) \u201ece ies\u0103 din domeniul experien\u021bei \u0219i se \u00eendreapt\u0103 spre fondul ad\u00e2nc \u0219i unitar al \u00eentregei existen\u021be fenomenale\u201d este o \u00eentrebare al c\u0103rei r\u0103spuns este, pe scurt, \u201ec\u0103 tot ce este existen\u021b\u0103 fenomenal\u0103, deci calitativ deosebit\u0103, se datoreaz\u0103 acelora\u0219i legi fundamentale ale cosmului, lucr\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00eentre elemente sau componente deosebite\u201d[73]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n \u00cen perspectiva acestui principiu formulat de el, societatea \u00eei apare ca \u201erezultatul ac\u021biunii acelora\u0219i legi care lucreaz\u0103 pretutindeni \u00een cosm, r\u0103sfr\u00e2nte \u00eentr\u2011un \u00abmediu\u00bb special sau \u00een ni\u0219te componente speciale: mul\u021bimea indivizilor care formeaz\u0103 unitatea sistemului social\u201d. \u00cen aceea\u0219i perspectiv\u0103, arat\u0103 el, individul este \u0219i el rezultatul acelora\u0219i legi care lucreaz\u0103 \u0219i-n societate, dar r\u0103sfr\u00e2nte numai \u00een mediul special al con\u0219tiin\u021bei individuale, adic\u0103, explic\u0103 N\u0103dejde, \u00een mul\u021bimea proceselor psihice ce formeaz\u0103 unitatea sau sistemul acestei con\u0219tiin\u021be.<\/p>\n\n\n\n Observ\u0103m c\u0103 pentru N\u0103dejde exist\u0103 o perfect\u0103 simetrie \u00eentre societate \u0219i individ din unghiul de vedere al felului cum apar ca \u201erezultatul ac\u021biunii acelora\u0219i legi\u201d. Specificul fiec\u0103reia fiind dat de particularizarea acestor legi (de modul cum ele se r\u0103sfr\u00e2ng \u00een mediul special al fiec\u0103reia).<\/p>\n\n\n\n A\u0219adar, ele se afl\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103 \u00eentr-o leg\u0103tur\u0103 necesar\u0103, dar, \u00een pofida acesteia, sunt ireductibile una la alta, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd dou\u0103 realit\u0103\u021bi psihice, bine distincte:<\/p>\n\n\n\n \u201eC\u00e2t timp \u00een experien\u021b\u0103 se dovede\u0219te c\u0103 indivizii nu posed\u0103 ceea ce-i specific<\/em> societ\u0103\u021bii \u0219i societatea ceea ce-i specific<\/em> indivizilor, trebuie s\u0103 consider\u0103m at\u00e2t individul sau sistemul unei con\u0219tiin\u021be individuale, c\u00e2t \u0219i sistemul social ca dou\u0103 realit\u0103\u021bi psihice bine distincte, care se g\u0103sesc \u00eentr-o leg\u0103tur\u0103 necesar\u0103, dar nu se pot reduce unul la altul. Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 se datoreaz\u0103 \u2013 cum am spus \u2013 legilor fundamentale ale cosmului, r\u0103sfr\u00e2nte \u00eens\u0103 \u00een componente cu-o afinitate special\u0103\u201d[74]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n Dimitrie C. N\u0103dejde se pronun\u021b\u0103 ferm \u00eempotriva acelor \u201eteorii \u0219i construc\u00ad\u021biuni artificiale din fr\u00e2nturi de g\u00e2ndire, pline de erori \u0219i de absurd\u201d care \u201eexplic\u0103 via\u021ba sufleteasc\u0103 a individului ca efect sau reflect al vie\u021bei sociale, urm\u0103rind justificarea aspira\u021biunii de nivelare a diferen\u021belor individuale \u0219i de \u0219tergere a ini\u021biativei de mi\u0219care \u0219i de valorificare a calit\u0103\u021bilor personale\u201d[75]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n \u00cen aceast\u0103 paradigm\u0103 trebuie v\u0103zut\u0103 laborioasa demonstra\u021bie de mai sus (vezi supra<\/em>) f\u0103cut\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, pentru sus\u021binerea ideii c\u0103 nici via\u021ba psihic\u0103 (con\u0219tiin\u021ba individual\u0103) a omului, nici via\u021ba psihic\u0103 a societ\u0103\u021bii (con\u0219tiin\u021ba social\u0103) nu sunt determinate direct \u0219i nemijlocit de via\u021ba economico-social\u0103 a societ\u0103\u021bii (cum considerau adep\u021bii socialismului, ai materialismului economic), iar \u00een al doilea r\u00e2nd, pentru a promova teza c\u0103 via\u021ba sufleteasc\u0103 a individului nu este un rezultat al oglindirii vie\u021bii sociale (cum proclamau sociologii din vremea sa).<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 ampl\u0103 argumentare sprijin\u0103 deci teoria dup\u0103 care via\u021ba psihic\u0103 are o independen\u021b\u0103 relativ\u0103 fa\u021b\u0103 de via\u021ba social\u0103, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te geneza, c\u00e2t \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te dinamica \u0219i func\u021bionarea; at\u00e2t \u00een ce prive\u0219te sistemul psiho-social, c\u00e2t \u0219i pe cel psiho-individual.<\/p>\n\n\n\n Referitor la sistemul psiho-social, N\u0103dejde afirm\u0103 c\u0103 acesta este \u201efixat \u00eentr-un loc anumit, posed\u0103 un a\u0219ez\u0103m\u00e2nt economic, posed\u0103 o limb\u0103 special\u0103, o ordine juridic\u0103, \u0219colar\u0103, militar\u0103, posed\u0103 o credin\u021b\u0103, \u00een scurt, o cultur\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103, etic\u0103, estetic\u0103\u201d[76]<\/a><\/sup>. Spre deosebire de sistemul psiho-social, cel psiho-individual, prin con\u0219tiin\u021ba sa individual\u0103 (abstras\u0103 din<\/em> \u0219i separat\u0103 de<\/em> a celorlal\u021bi) niciodat\u0103 nu va putea \u201eproduce limba special\u0103 a unui popor, ordinea lui juridic\u0103, \u0219colar\u0103, militar\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, cultura lui\u201d; cel mult va putea s\u0103 le asimileze \u00een decursul vie\u021bii sale, prin socializare \u0219i educa\u021bie.<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\n