{"id":1100,"date":"2022-01-23T18:40:50","date_gmt":"2022-01-23T16:40:50","guid":{"rendered":"http:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?page_id=1100"},"modified":"2023-05-22T00:21:07","modified_gmt":"2023-05-21T22:21:07","slug":"puncte-de-convergenta-in-gandirea-lui-vasile-conta-c-radulescu-motru-si-mircea-florian-raportul-minte-corp","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/volumul-16-2020\/puncte-de-convergenta-in-gandirea-lui-vasile-conta-c-radulescu-motru-si-mircea-florian-raportul-minte-corp\/","title":{"rendered":"Puncte de convergen\u021b\u0103 \u00een g\u00e2ndirea lui Vasile Conta, C. R\u0103dulescu-Motru \u0219i Mircea Florian: Raportul minte\u2013corp | Andrei Posea"},"content":{"rendered":"\n

Puncte de convergen\u021b\u0103 \u00een g\u00e2ndirea lui Vasile Conta, C. R\u0103dulescu-Motru \u0219i Mircea Florian: Raportul minte\u2013corp<\/h2>\n\n\n\n

ANDREI POSEA<\/h5>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
Points of convergence between Vasile Conta, C. R\u0103dulescu-Motru and Mircea Florian: Mind\u2013body relationship<\/h5>\n\n\n\n

Abstract:<\/strong>The following article focuses on revealing a number of very specific points of agreement between three outstanding Romanian philosophers (Vasile Conta, C. R\u0103dulescu-Motru and Mircea Florian). Their main shared views are related to the mind\u2013body relationship, to which they separately found similar solutions from their respective philosophical stances.<\/p>\n\n\n\n

Keywords: <\/strong>mind\u2013body relationship; energetic personalism; recessive dualism; fatalism; determinism by finality; methodical discipline.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
INTRODUCERE<\/strong><\/h6>\n\n\n\n

Structura discursului este construit\u0103 \u00een jurul a trei obiective esen\u021biale: a) dezv\u0103luirea unor puncte de convergen\u021b\u0103 ce pun \u00een leg\u0103tur\u0103 trei sisteme filosofice rom\u00e2ne\u0219ti esen\u021biale; b) identificarea formei filosofice a raportului minte\u2013corp prezent\u0103 \u00een aceste sisteme; c) scoaterea la lumin\u0103 a unei coresponden\u021be judicative care s\u0103 legitimeze o unitate de viziune \u00eentre cele trei sisteme. Pe de alt\u0103 parte \u2013 dincolo de eviden\u021bierea unor asem\u0103n\u0103ri \u0219i deosebiri \u00eentre moduri diferite de g\u00e2ndire \u2013 urm\u0103resc s\u0103 dezv\u0103lui o \u00eenclina\u021bie (a\u0219 zice, incon\u0219tient\u0103) \u2013 a unor g\u00e2nditori rom\u00e2ni de a merge pe acela\u0219i drum, dar cu vehicule metodologice \u0219i conceptuale diferite. Finalul acestui drum este, desigur, unitatea de viziune anun\u021bat\u0103 mai devreme. \u021ain s\u0103 precizez totu\u0219i c\u0103 aceast\u0103 unitate se descoper\u0103<\/em> \u0219i \u00een acela\u0219i timp, se construie\u0219te<\/em> prin interpretare. Cele trei sisteme filosofice chemate s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 terenul de lucru al prezentei investiga\u021bii apar\u021bin lui Vasile Conta, C. R\u0103dulescu-Motru \u0219i Mircea Florian. Justificarea acestei \u00eencerc\u0103ri \u00ee\u0219i afl\u0103 originea \u00eentr-un fapt firesc; a\u0219a cum \u00een decursul timpului fenomenele naturii, prin repetarea lor succesiv\u0103, dezv\u0103luie observatorului atent anumite constante sau permanen\u021be, la fel, cercetarea sistematic\u0103 \u0219i reluat\u0103 la anumite intervale de timp a celor trei sisteme de g\u00e2ndire a impus aten\u021biei mele semnele clare ale unei unit\u0103\u021bi. Din punct de vedere metodologic, voi \u00eencepe de fiecare dat\u0103 cu o privire de ansamblu asupra operei fiec\u0103rui g\u00e2nditor \u00een parte, urm\u00e2nd mai apoi s\u0103 aduc la lumin\u0103 punctele de convergen\u021b\u0103 ce pun \u00een leg\u0103tur\u0103 cele trei sisteme.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
VASILE CONTA \u0218I AUTORITATEA ACTIVIT\u0102\u021aII CEREBRALE<\/strong><\/h6>\n\n\n\n

Pentru Conta, necesitatea[1]<\/a><\/sup><\/sup> e cel dint\u00e2i principiu ce st\u0103 la temelia lumii. \u00cen absen\u021ba acestuia, nimic sigur nu poate fi afirmat \u0219i cunoscut. Hazardul \u0219i liberul arbitru \u00een\u021beles ca voin\u021b\u0103 liber\u0103, independent\u0103 de orice constr\u00e2ngeri \u0219i nesupus\u0103 niciunei legit\u0103\u021bi sunt doar fic\u021biuni ce blocheaz\u0103 \u0219i fac imposibil procesul cunoa\u0219terii. Tot ceea ce e contingent vine s\u0103 r\u0103stoarne ordinea lumii. Un asemenea tip de specula\u021bii lipsite de temei \u00ee\u0219i face apari\u021bia mai ales \u00een domeniile neexplorate sau necercetate suficient, unde g\u00e2ndirea speculativ\u0103 ne\u00eengr\u0103dit\u0103 de nicio logic\u0103 \u0219i imagina\u021bia sunt suverane. A\u0219adar, materia \u0219i transformarea ei nu ascult\u0103 dec\u00e2t de legi fatale.<\/p>\n\n\n\n

Miezul fierbinte de analiz\u0103 pentru autorul Teorei fatalismului sunt fenomenele psihologice \u2013 dovad\u0103 \u00een acest sens fiind amploarea, \u00eentinderea \u0219i alocarea de resurse acordate acestei sec\u021biuni. Motivul este unul c\u00e2t se poate de \u00eentemeiat; aici, existen\u021ba legilor necesit\u0103\u021bii este mai greu de demonstrat. Dac\u0103 \u0219tiin\u021bele pozitive au acceptat de la bun \u00eenceput autoritatea acestui principiu \u00een domeniul fenomenelor fizice \u0219i fiziologice, primirea sa pe terenul filosofic e una problematic\u0103 \u0219i provocatoare \u00eentruc\u00e2t aceasta ar \u00eensemna aplicarea unei scheme unice (\u0219i absolute \u00een acela\u0219i timp) \u00een explicarea realit\u0103\u021bii; or, astfel, noi am adera la aceea\u0219i atitudine monopolist\u0103 \u0219i dominatoare de tip hegelian \u00eempotriva c\u0103reia se ridic\u0103 \u00eentreaga g\u00e2ndire materialist\u0103 de secol XIX. Nu e oare o contradic\u021bie f\u0103\u021bi\u0219\u0103? Nu afirm\u0103 Conta tocmai ceea ce el \u00eensu\u0219i contrazice? Dup\u0103 cum vom vedea, \u00eentregul aparat argumentativ pe care acesta \u00eel desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een jurul problemei elimin\u0103 definitiv contradic\u021bia semnalat\u0103 anterior. Deosebirea fundamental\u0103 de metod\u0103 se afl\u0103 \u00een \u00eensu\u0219i punctul de plecare care, la Vasile Conta, nu e o specula\u021bie, ci un temei real, un dat. Conceptul de fatalism sus\u021binut de Conta e un nume dat rigorii cu care natura \u00ee\u0219i rostuie\u0219te activitatea, \u0219i pe \u00eentreg parcursul lucr\u0103rii acesta este sinonim cu necesitatea. Principiul necesit\u0103\u021bii (al fatalismului) este ordonator \u0219i constitutiv \u00een acela\u0219i timp. \u00cen absen\u021ba sa, \u00eentreaga existen\u021b\u0103 ar fi lipsit\u0103 de sens, iar g\u00e2ndirea noastr\u0103 \u2013 privat\u0103 de cel mai puternic \u0219i mai solid reper. F\u0103r\u0103 postulatul necesit\u0103\u021bii legilor nu putem explica \u201earmonia permanent\u0103 care exist\u0103 \u00eentre lumea fizic\u0103, pe de o parte, \u0219i lumea moral\u0103, de alt\u0103 parte, \u0219i, \u00een genere, \u00eentre toate mi\u0219c\u0103rile\u201d[2]<\/a><\/sup><\/sup>. Necesitatea e un concept-limit\u0103. Dincolo de el, mintea uman\u0103 nu poate trece \u0219i nici nu-\u0219i poate \u00eenchipui c\u0103 ar mai exista ceva. Se poate observa cu limpezime inten\u021bia lui Conta de a pune la punct mai \u00eent\u00e2i o teorie a \u00eentregului sub aspect fenomenal. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 marele eveniment<\/em> pe care noi \u00eel numim lume<\/em> e o \u00eenl\u0103n\u021buire armonioas\u0103 de fenomene ce se succed \u00een timp \u0219i se intercondi\u021bioneaz\u0103 reciproc. De exemplu, dac\u0103 fenomenul A genereaz\u0103 fenomenul B, iar fenomenul B produce la r\u00e2ndul s\u0103u fenomenul C, pe baza experien\u021bei noastre suntem constr\u00e2n\u0219i s\u0103 accept\u0103m c\u0103 at\u00e2t \u00eentre fenomenele A \u0219i B, c\u00e2t \u0219i \u00eentre fenomenele A \u0219i C exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 cauzal\u0103 necesar\u0103; \u00een primul caz, vorbim de o cauzalitate direct\u0103, adic\u0103 fenomenul A produce fenomenul B \u00een mod nemijlocit, iar \u00een al doilea caz, avem o cauzalitate indirect\u0103, adic\u0103 fenomenul A contribuie la formarea fenomenului C prin mijlocirea fenomenului B. Observ\u0103m de aici c\u0103 indiferent c\u00e2t de dep\u0103rtate ar fi fenomenele \u00een spa\u021biu \u0219i timp, \u00eentre ele exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 cauzal\u0103 necesar\u0103, mai mult sau mai pu\u021bin vizibil\u0103, dar \u00eentotdeauna prezent\u0103. Aceast\u0103 \u00eenl\u0103n\u021buire a fenomenelor ne arat\u0103 nu doar interdependen\u021ba lor, ci \u0219i motivul pentru care nu putem accepta hazardul \u00een sfera natural\u0103, psihologic\u0103 \u0219i social\u0103. \u00cen conformitate cu postulatul \u00eenl\u0103n\u021buirii cauzale, putem afirma urm\u0103toarele: a) necunoa\u0219terea temporar\u0103 a cauzei unui fenomen nu ne \u00eendrept\u0103\u021be\u0219te s\u0103 \u00eel socotim ca fiind \u00eent\u00e2mpl\u0103tor; nu ne justific\u0103 s\u0103 \u00eel situ\u0103m \u00een afara circuitului fenomenal existent \u00een lume; b) necunoa\u0219terea raporturilor dintre dou\u0103 fenomene mai \u00eendep\u0103rtate e o problem\u0103 de timp \u0219i de metod\u0103; c) ceea ce unii numesc supranatural nu e dec\u00e2t naturalul necunoscut \u00eenc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00centreaga cercetare din jurul fenomenelor psihice urm\u0103re\u0219te s\u0103 scoat\u0103 la lumin\u0103 un num\u0103r de postulate (adev\u0103rate principii de reconstruc\u021bie filosofic\u0103) care alc\u0103tuiesc esen\u021ba judicativ\u0103 a lucr\u0103rii sub aspectul raportului minte\u2013corp. \u00cen ordine logic\u0103, ele sunt urm\u0103toarele: 1. Creierul nu poate fi separat de suflet (psihic)<\/em> pentru faptul c\u0103 sufletul este o func\u021bie, o consecin\u021b\u0103 natural\u0103 a organiz\u0103rii creierului. \u00cen consecin\u021b\u0103, creierul reprezint\u0103 \u00eens\u0103\u0219i condi\u021bia de posibilitate a sufletului \u2013 \u00een virtutea structurii \u0219i rostului s\u0103u func\u021bional. Tot ceea ce se petrece \u00een via\u021ba sufleteasc\u0103 (psihic\u0103) a individului e o consecin\u021b\u0103 a activit\u0103\u021bii creierului. Pe scara evolu\u021biei vie\u021buitoarelor, creierul are cea mai complex\u0103 alc\u0103tuire (organizare), dar \u0219i cele mai complexe func\u021bii. Astfel, o discu\u021bie despre sufletul omenesc devine \u00een mod obligatoriu o discu\u021bie despre creier. Prin \u00eens\u0103\u0219i structura sa, creierul \u2013 prin intermediul sistemului nervos inerent acestuia \u2013 a fost programat s\u0103 intre \u00een contact cu mediul extern, s\u0103 se dezvolte sub influen\u021ba mediului extern, pentru ca mai apoi s\u0103 ac\u021bioneze \u00een cadrul mediului extern \u0219i \u00een raport cu acesta. 2. \u00cent\u00e2lnirea dintre creier, respectiv sistemul nervos, \u0219i mediul extern este una necesar\u0103 \u00een ordinea apari\u021biei, dezvolt\u0103rii \u0219i manifest\u0103rii omene\u0219ti<\/em>. 3. Acumularea de experien\u021b\u0103 este o precondi\u021bie fundamental\u0103 pentru apari\u021bia \u0219i dezvoltarea facult\u0103\u021bilor suflete\u0219ti<\/em>. E de ajuns s\u0103 compar\u0103m dezvoltarea \u0219i performan\u021bele creierului unui copil cu cele ale unui adult pentru a verifica acest principiu. 4. Accesul la adev\u0103r \u0219i la o dezvoltare armonioas\u0103 a intelectului(\u0219i a personalit\u0103\u021bii) este condi\u021bionat de gradul (nivelul) de dezvoltare a creierului \u0219i de calitatea experien\u021bei acumulate pe o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103<\/em>. Pe baza ac\u021biunii reflexe obligatorii la care e supus creierul, are loc urm\u0103torul proces: contactul sim\u021burilor noastre cu fenomenele lumii externe produce modific\u0103ri fiziologice \u00een creier numite \u00eentip\u0103riri.<\/em> Mai precis, informa\u021bia venit\u0103 din mediul extern e codificat\u0103 <\/em>(inscrip\u021bionat\u0103 \u00een sensul propriu) pe suprafa\u021ba (scoar\u021ba) cerebral\u0103 sub forma \u00eentip\u0103ririlor. Fiec\u0103rei impresii, fie c\u0103 e vorba de o emo\u021bie sau o senza\u021bie, \u00eei corespunde o \u00eentip\u0103rire fibral\u0103 real\u0103<\/em>. Sub acest aspect trebuie precizat c\u0103 Vasile Conta face un pas mai departe \u00een explicarea mecanismului sensibilit\u0103\u021bii. El \u00eenlocuie\u0219te no\u021biunea de senza\u021bie (care e prea abstract\u0103, prea neclar\u0103) cu no\u021biunea de \u00eentip\u0103rire, considerat\u0103 ca dovad\u0103 real\u0103 a lu\u0103rii \u00een posesie a con\u021binutului informa\u021bional extern. Astfel, f\u0103r\u0103 echivoc, fiecare imagine din mintea noastr\u0103 are drept corelat \u0219i reprezentant fizic o \u00eentip\u0103rire. Acesta este cel mai puternic argument epistemologic al teoriei fatalismului. A\u0219a cum am men\u021bionat anterior, organizarea \u0219i dezvoltarea creierului au un rol hot\u0103r\u00e2tor \u00een ceea ce prive\u0219te cunoa\u0219terea \u00eentemeiat\u0103. Dac\u0103 orice cunoa\u0219tere sigur\u0103 implic\u0103 \u0219i o certitudine (considerat\u0103 de Conta ca fiind o emo\u021bie pl\u0103cut\u0103), reciproca nu e valabil\u0103 \u00een mod necesar. \u00cen opinia lui Conta, certitudinea se poate dob\u00e2ndi pe dou\u0103 c\u0103i: a) pe calea convingerii<\/em>; b) pe calea credin\u021bei<\/em>. Calea convingerii recurge la dou\u0103 mijloace: a) experien\u021b\u0103 intern\u0103 sau medita\u021bie<\/em> \u2013 o ac\u021biune prin care noi re\u00eemprosp\u0103t\u0103m reprezent\u0103rile (\u00eentip\u0103ririle) cu ajutorul imagina\u021biei \u201e\u00eenvigoritoare\u201d (sau revi\u00adgo\u00adrante); adic\u0103 noi reactualiz\u0103m reprezent\u0103ri deja existente f\u0103r\u0103 a modifica raportul dintre ele; b) experien\u021ba extern\u0103<\/em>, care reactualizeaz\u0103 direct \u0219i nemijlocit reprezent\u0103rile prin contactul imediat cu obiectele corespunz\u0103toare lor. Aceasta din urm\u0103 are un avantaj \u00een plus fa\u021b\u0103 de prima: ea modific\u0103 raportul dintre reprezent\u0103ri deoarece aduce cu sine un material nou de experien\u021b\u0103. \u00cen consecin\u021b\u0103, cu c\u00e2t experien\u021ba noastr\u0103 va fi mai variat\u0103 \u0219i mai bogat\u0103, cu at\u00e2t ideile vor fi mai bine definite \u0219i mai deosebite unele de altele. Dup\u0103 cum vedem, calea convingerii reclam\u0103 o experien\u021b\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u0219i completat\u0103 de procese complexe ale min\u021bii precum: verific\u0103ri, compara\u021bii, ordonare, definire etc.<\/p>\n\n\n\n

Spre deosebire de aceasta, calea credin\u021bei se arat\u0103 a fi mult mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u0219i mai atr\u0103g\u0103toare. Pentru V. Conta, credin\u021ba \u00eenseamn\u0103 ca noi s\u0103 primim \u201eca adev\u0103rat ceea ce imagina\u021bia noastr\u0103 a creat sau inventat sau ceea ce o alt\u0103 persoan\u0103 ne-a spus, prin vorb\u0103 sau prin scris, despre un lucru, f\u0103r\u0103 ca acest lucru s\u0103 se fi pus \u00een contact efectiv cu sim\u021burile noastre\u201d[3]<\/a><\/sup><\/sup>. La r\u00e2ndul ei, credin\u021ba poate fi de dou\u0103 feluri: ra\u021bional\u0103 \u0219i nera\u021bional\u0103. Credin\u021ba ra\u021bional\u0103 e aceea pe care o acord\u0103m faptelor verificate \u0219i verificabile. O acord\u0103m oamenilor sau c\u0103r\u021bilor care afirm\u0103 lucruri ce pot fi probate prin experien\u021b\u0103 (mai cu seam\u0103 fiind vorba de profesori \u0219i de c\u0103r\u021bile de \u0219tiin\u021be pozitive). Dup\u0103 cum vedem, credin\u021ba ra\u021bional\u0103 are o \u0219ans\u0103 par\u021bial\u0103 la adev\u0103r, \u00een func\u021bie de acreditarea celor c\u0103rora o acord\u0103m. Credin\u021ba nera\u021bional\u0103 e oarb\u0103, oferit\u0103 pe credit \u0219i se refer\u0103 la lucruri neverificabile prin experien\u021b\u0103. Ea merge m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu imagina\u021bia creativ\u0103 \u0219i ignoran\u021ba, put\u00e2nd fi \u00eent\u00e2lnit\u0103 la c\u00e2teva categorii specifice de indivizi. Ne referim mai precis la copiii a c\u0103ror v\u00e2rst\u0103 nu a permis o acumulare serioas\u0103 de experien\u021b\u0103, la oameni ignoran\u021bi \u0219i la indivizii care apar\u021bin popoarelor primitive \u0219i inculte.<\/p>\n\n\n\n

Cu c\u00e2t omul va fi mai primitiv, cu at\u00e2t el va avea o mai mic\u0103 proviziune de cuno\u0219tin\u021be (…). De alt\u0103 parte, emo\u021biile fiind la d\u00e2nsul mai puternice \u0219i mai violente dec\u00e2t la al\u021bii, el va fi turmentat mai mult dec\u00e2t al\u021bii de c\u0103tre sentimentul \u00eendoielii.[4]<\/a><\/sup><\/sup><\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

A\u0219a cum experien\u021ba de zi cu zi o demonstreaz\u0103, individul st\u0103p\u00e2nit de credin\u021ba nera\u021bional\u0103 refuz\u0103 calea lung\u0103 \u0219i obositoare a convingerii din lene.<\/p>\n\n\n\n

Omul primitiv alege calea credin\u021bei \u0219i, pentru a-\u0219i umple repede golul cel mare din capul s\u0103u, prime\u0219te cu toat\u0103 inima orice explicare i se ofer\u0103 de alt\u0103 persoan\u0103 sau chiar de propria imagina\u021bie.[5]<\/a><\/sup><\/sup><\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

5. Omul e parte integrant\u0103 a lumii \u0219i trebuie s\u0103 se supun\u0103 \u00een mod necesar legilor acesteia<\/em>. Din aceasta se desprinde cu limpezime ideea unei ordini \u0219i armonii a naturii \u2013 idee fundamental\u0103 pentru \u00eentreaga sa construc\u021bie filosofic\u0103 \u201ecare explic\u0103 totul \u0219i se afl\u0103 \u00een armonie cu totul. Acest sistem (…) ne face s\u0103 \u00een\u021belegem pentru ce armonia este perfect\u0103 \u00eentre lumea fizic\u0103, lumea intelectual\u0103 \u0219i lumea moral\u0103\u201d[6]<\/a><\/sup><\/sup>. Astfel, sunt \u00eenl\u0103turate pe deplin orice supersti\u021bii \u0219i tentative de a legitima supranaturalul pe cale speculativ\u0103. Filosofia lui Conta e o filosofie a realului \u2013 putem s\u0103-i spunem, f\u0103r\u0103 rezerve, realist\u0103 \u2013, \u00een m\u0103sura \u00een care punctul de plecare e realitatea imediat\u0103. Cele cinci postulate eviden\u021biate \u00een analiza anterioar\u0103 sunt fundamentale \u00een ordinea reconstruc\u021biei filosofice a teoriei fatalismului. Ele se impun at\u00e2t prin valoarea lor de actualitate dovedit\u0103 \u00een decursul timpului, c\u00e2t \u0219i prin faptul c\u0103 pot fi \u00eent\u00e2lnite ca judec\u0103\u021bi esen\u021biale \u00een diverse lucr\u0103ri de filosofie \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103 apar\u021bin\u00e2nd culturii universale.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
DINSPRE FATALISM SPRE PERSONALISM ENERGETIC<\/strong><\/h6>\n\n\n\n

Trecerea de la teoria fatalismului la filosofia personalismului energetic solicit\u0103 o prezentare a deosebirilor principiale ce alc\u0103tuiesc \u0219i pun \u00een mi\u0219care cele dou\u0103 sisteme \u00een ordinea relief\u0103rii punctelor de convergen\u021b\u0103. Rigoarea \u0219i schematismul logic verdictual, dar cizelat \u2013 semne distinctive ale amprentei metodologice a lui Conta \u2013 sunt contrastate de vitalitatea unei concep\u021bii dinamice \u0219i organice, cl\u0103dit\u0103 \u00een timp prin taton\u0103ri \u0219i revizuiri, deosebit de bogat\u0103 sub aspect conceptual, semantic \u0219i practic.<\/p>\n\n\n\n

Severitatea \u0219i sobrietatea concep\u021biei fatalismului supun pe om legilor imuabile ale naturii. \u0218lefuit p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici detalii, scenariul s\u0103u filosofic se mi\u0219c\u0103 cu exactitatea mecanismelor de ceasornic. La polul opus, concep\u021bia lui Motru vine s\u0103 imprime climatului filosofic rom\u00e2nesc un suflu proasp\u0103t, odat\u0103 cu apari\u021bia personalismului energetic mersul ideilor filosofice c\u0103p\u0103t\u00e2nd un nou tempo. Sub aspect cosmologic, aceasta n\u0103zuie\u0219te s\u0103 refac\u0103 unitatea lumii, iar din punct de vedere antropologic, g\u00e2ndirea lui R\u0103dulescu-Motru vine s\u0103 pl\u0103m\u0103deasc\u0103 \u0219i s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 \u201eomul cel nou\u201d \u2013 personalitate energetic\u0103 \u0219i om de voca\u021bie \u2013, pentru a-l pune \u00een fa\u021ba propriului destin istoric.<\/p>\n\n\n\n

Rezumat\u0103 \u00een articula\u021biile sale cele mai generale, filosofia personalismului energetic se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 astfel: unitatea primordial\u0103 a existen\u021bei este energia<\/em>; rostul ei de a fi se face vizibil \u00een \u00eensu\u0219i felul \u00een care aceasta se manifest\u0103, prefacerile ei neobosite nefiind simple transform\u0103ri, ci un travaliu evolutiv<\/em> definit printr-un vector al finalit\u0103\u021bii \u2013 c\u0103ci \u00een evolu\u021bia<\/em> ei continu\u0103, energia se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre ceva; c\u0103tre o finalitate<\/em>. Momentul de maxim\u0103 intensitate \u0219i concretizare a energiei evolutive \u00eel afl\u0103m \u00een personalitatea<\/em> uman\u0103 \u2013 un produs complex al \u00eenm\u0103nun\u00adcherilor energiilor universului (numite de Motru corela\u021bii de energie) \u2013, menit\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i f\u0103ureasc\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i asume, individual \u0219i colectiv, destinul <\/em>\u0219i mesianismul <\/em>istoric.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenainte de a scoate la lumin\u0103 primele puncte de convergen\u021b\u0103 ce pun \u00een leg\u0103tur\u0103 g\u00e2ndirea lui C. R\u0103dulescu-Motru \u0219i Vasile Conta, voi schi\u021ba \u2013 \u00een ordinea metodei \u2013 mai \u00eent\u00e2i deosebirile esen\u021biale. Dup\u0103 spusele autorului ei, teoria fatalismului \u2013 a\u0219a cum o arat\u0103 \u0219i completarea titlului \u2013 este o \u00eencercare de filosofie materialist\u0103<\/em>. Aceast\u0103 orientare de g\u00e2ndire, destul de popular\u0103 \u00een vremea lui Conta, prelua elemente ale materialismului antic \u0219i ale celui modern de sorginte francez\u0103, asociindu-le cu cele mai noi descoperiri \u0219tiin\u021bifice din domeniul biologiei, respectiv \u0219tiin\u021belor naturale. La propriu fie spus, materialismul de secol XIX este o ini\u021biativ\u0103 a oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103, a biologilor, \u00een mod special, care semnaleaz\u0103 contradic\u021biile flagrante dintre realitatea vie\u021bii \u0219i postulatele filosofiei speculative \u2013 fie ea hegelian\u0103, platonic\u0103 sau cre\u0219tin\u0103. Cei mai de seam\u0103 reprezentan\u021bi care sus\u021bineau \u0219i promovau acest model de g\u00e2ndire erau Carl Vogt, Jacob Moleschott \u0219i Ludwig B\u00fcchner. De\u0219i apare ca fiind ceva mai popular fa\u021b\u0103 de primii doi, opera lui B\u00fcchner este \u00een fapt o sintez\u0103 a ideilor acestora, a\u0219ezat\u0103, ce-i drept, \u00eentr-o form\u0103 destul de clar\u0103 \u0219i coerent\u0103. Principiile de c\u0103petenie ale g\u00e2ndirii materialiste sunt: 1. Ele\u00admentul fundamental pe care se sprijin\u0103 \u00eentreaga realitate este materia<\/em>; 2. Conceptul de materie are drept corelat conceptul de for\u021b\u0103 sau putere, astfel \u00eenc\u00e2t no\u021biunea de materie presupune implicit binomul materie-for\u021b\u0103:<\/p>\n\n\n\n

Nici o putere f\u0103r\u0103 materie. Una nu se poate concepe f\u0103r\u0103 cealalt\u0103; concepute deosebit, am\u00e2ndou\u0103 nu mai sunt dec\u00e2t abstrac\u021bii goale[7]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

For\u021ba nu se poate manifesta dec\u00e2t prin materie. A\u0219adar, no\u021biunile de for\u021b\u0103 \u0219i materie sunt aspecte ale uneia \u0219i aceleia\u0219i unit\u0103\u021bi; 3. Materia e ve\u0219nic\u0103, nepieritoare \u0219i infinit\u0103. Lumea n-a putut fi \u0219i nu poate fi creat\u0103 din nimic, iar, la r\u00e2ndul ei, materia nu poate fi creat\u0103, nici nimicit\u0103; 4. For\u021bele sunt propriet\u0103\u021bi (\u00eensu\u0219iri sau atribute) inerente materiei; 5. Lumea \u00eentreag\u0103 este guvernat\u0103 de legi; 6. Fenomenele sunt produse ale combina\u021biilor materiei realizate sub ac\u021biunea unor for\u021be; 7. Legile naturii sunt universale \u0219i neschimbabile; 8. Sufletul este o proprietate a creierului; 9. Nu exist\u0103 liberul arbitru; 10. \u00cen natur\u0103 nu exist\u0103 finalitate. Toate aceste postulate reprezint\u0103 punctul de sprijin al teoriei fatalismului \u0219i modeleaz\u0103 \u00eentreaga structur\u0103 categorial-judicativ\u0103 a lucr\u0103rii \u2013 de\u0219i Conta face o enun\u021bare explicit\u0103 destul de sumar\u0103 \u00een acest sens la \u00eenceputul lucr\u0103rii[8]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Avem deci, pe de o parte, lumea fenomenelor considerat\u0103 a fi totalitatea unor combina\u021bii nesf\u00e2r\u0219ite ale materiei; de cealalt\u0103 parte \u2013 lumea fenomenelor este o imagine a travaliului evolutiv al energiei \u00een scopul precis determinat de producere, de realizare a personalit\u0103\u021bii. Primul aspect care iese aici \u00een eviden\u021b\u0103 e c\u0103 scenariul cosmologic al lui Motru are un element \u00een plus fa\u021b\u0103 de scenariul lui Conta; are un vector de direc\u021bie, adic\u0103 energia despre care vorbe\u0219te Motru se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre ceva; c\u0103tre o finalitate. La Conta, rostul transform\u0103rilor materiei e camuflat cu subtilitate sub postulatul autorit\u0103\u021bii legilor fire\u0219ti ale naturii. Ce vor aceste legi \u0219i care e ra\u021biunea ac\u021biunii lor nu ne e dat s\u0103 \u0219tim. Nu putem trece dincolo de observarea fenomenelor, c\u0103tre un transcendent \u00eenchipuit. Ceea ce putem \u0219ti sigur e c\u0103 aceste fenomene manifest\u0103 o ordine \u0219i o p\u0103streaz\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103. Rezultatele \u0219tiin\u021belor pozitive ne asigur\u0103 de acest fapt.<\/p>\n\n\n\n

Sub aspectul convergen\u021bei \u00eens\u0103, pe noi ne intereseaz\u0103 un alt lucru, \u0219i anume ce leg\u0103tur\u0103 exist\u0103 \u00eentre energie \u0219i materie (considerat\u0103 ca binom materie-for\u021b\u0103). C\u0103ci, dup\u0103 cum am v\u0103zut, din punctul de vedere al scopului, cele dou\u0103 se deo\u00adsebesc radical. Privind cu aten\u021bie \u0219i cu ceva mai mult\u0103 p\u0103trundere, vom vedea c\u0103 ele, din punctul de vedere al structurii \u0219i func\u021biei, au acelea\u0219i atribute, adic\u0103 ambele pun lumea (realitatea) \u00een mi\u0219care \u0219i o fac posibil\u0103. Energia, \u00een calitate de element primordial \u0219i constitutiv al lumii, este vizibil\u0103 prin corela\u021biile sale concrete, accesibile experien\u021bei \u0219i experimentului. Con\u0219tiin\u021bei reale \u2013 definit\u0103 \u00een Elemente de metafizic\u0103<\/em> \u2013 \u00eei corespunde o lume real\u0103. Fenomenele create prin transformarea materiei sunt acelea\u0219i cu fenomenele create prin transformarea energiei. Din punctul de vedere al structurii, energia, \u00een calitatea ei de principiu, e similar\u0103 materiei \u2013 e un alt nume dat binomului materie-for\u021b\u0103. Spre exemplu, dac\u0103 avem \u00een fa\u021b\u0103 fenomenul A, \u00een care v\u00e2ntul mi\u0219c\u0103 frunzi\u0219ul unor arbori, sub aspect judicativ \u00eel putem explica \u00een dou\u0103 feluri, f\u0103r\u0103 ca sensul judec\u0103\u021bii s\u0103 fie alterat c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin: a) putem spune c\u0103 o for\u021b\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 asupra materiei, pun\u00e2nd-o \u00een mi\u0219care; b) putem spune c\u0103 fenomenul din fa\u021ba noastr\u0103 e un rezultat al transform\u0103rii energiei. Cele dou\u0103 concepte distincte justific\u0103, de fapt, un fenomen comun \u0219i unic \u00een acela\u0219i timp. Energia nu e deci ceva miraculos; at\u00e2t R\u0103dulescu-Motru, c\u00e2t \u0219i Conta exclud ab initio<\/em> orice posibilitate a supranaturalului. Primul punct de convergen\u021b\u0103 ce se desprinde din analiza de p\u00e2n\u0103 acum e acesta: Principiul lumii se g\u0103se\u0219te \u00een interiorul lumii \u0219i nu \u00een afara acesteia; cu alte cuvinte, e imanent acesteia<\/em>. Conceptele de materie<\/em>, respectiv energie<\/em> vizeaz\u0103 aceea\u0219i realitate fenomenal\u0103<\/em>. Acesta este primul punct de convergen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cel de-al doilea punct de convergen\u021b\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 sisteme \u00eel afl\u0103m \u00een modul \u00een care este g\u00e2ndit \u0219i argumentat raportul minte\u2013corp. Nici Conta, nici R\u0103dulescu-Motru nu separ\u0103 fizicul de psihic (sau mintea de corp), ci ap\u0103r\u0103 ideea de unitate a acestui binom conceptual deosebit de inflamabil din punct de vedere speculativ. Dac\u0103 \u00een Teoria fatalismului<\/em> fenomenul psihic (sau ceea ce numim suflet) este \u00een\u021beles ca o func\u021bie, ca un rezultat al activit\u0103\u021bii cerebrale, pentru R\u0103dulescu-Motru, \u201efizicul \u0219i psihicul constituie dou\u0103 momente diferite din istoria realit\u0103\u021bii. (…) Energia fizic\u0103 \u0219i con\u0219tiin\u021ba sunt dou\u0103 aspecte ale uneia \u0219i aceleia\u0219i realit\u0103\u021bi\u201d[9]<\/a><\/sup><\/sup>. E adev\u0103rat c\u0103 fizicul \u0219i psihicul se deosebesc, \u00eens\u0103 deosebirea lor e condi\u021bionat\u0103 de schimb\u0103rile (transform\u0103rile) realit\u0103\u021bii. O realitate care nu produce niciun fenomen nu poate fi nici fizic\u0103, nici psihic\u0103. Putem g\u00e2ndi o realitate originar\u0103 aflat\u0103 \u00eentr-un echilibru perfect, dar doar ca obiect al g\u00e2ndirii<\/em>. Pentru ca lumea real\u0103 s\u0103 poat\u0103 exista \u00een fapt (\u00een act) trebuie ca acel echilibru presupus s\u0103 fie rupt. Din clipa \u00een care se petrece ceva \u00een aceast\u0103 realitate, fenomenul \u00eencepe s\u0103 existe. A\u0219adar, conceptul fenomenului e condi\u021bionat de mi\u0219care<\/em> \u0219i schimbare <\/em>(transformare<\/em>) continu\u0103, cele dou\u0103 fiind \u00eense\u0219i condi\u021biile sale de posibilitate. Starea de echilibru originar este conceptibil\u0103 doar \u00een plan logic, sub \u00een\u021belesul categoriei de opozi\u021bie, respectiv contrarietate. Con\u0219tiin\u021ba real\u0103 (\u0219i, implicit, psihicul uman) se sprijin\u0103 pe corela\u021bii de energie reale (adic\u0103 materiale). Con\u0219tiin\u021ba uman\u0103 se situeaz\u0103 astfel, f\u0103r\u0103 echivoc, \u00een interiorul realit\u0103\u021bii, \u0219i nu \u00een afara acesteia. \u00cen concluzie, psihicul nu poate fi separat, desf\u0103cut de suportul s\u0103u real, care \u00een acela\u0219i timp e material.<\/p>\n\n\n\n

Un al treilea punct de convergen\u021b\u0103 asupra c\u0103ruia se cuvine s\u0103 z\u0103bovim se refer\u0103 la atitudinea celor doi g\u00e2nditori fa\u021b\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i filosofie; mai precis, la felul \u00een care ace\u0219tia \u00een\u021beleg raportul dintre cele dou\u0103 activit\u0103\u021bi. Pentru \u00eenceput, trebuie spus c\u0103 nici Vasile Conta, nici C. R\u0103dulescu-Motru nu a\u0219az\u0103 \u0219tiin\u021ba \u00een conflict cu filosofia. Cele dou\u0103 c\u0103i de investiga\u021bie teoretic\u0103 nu sunt contradictorii, nici incompatibile, ci reciproc necesare. Bine\u00een\u021beles, aceasta e imaginea de ansamblu. \u00cen am\u0103nunt, situa\u021bia st\u0103 \u00een felul urm\u0103tor: Pentru V. Conta, filosofia are \u00een interiorul teoriei fatalismului un rol bine determinat \u0219i concretizat \u00een dou\u0103 atribute esen\u021biale specifice ei: a) filosofia este un rezumat al tuturor cuno\u0219tin\u021belor noastre<\/em> \u2013 o consecin\u021b\u0103 fireasc\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care spiritul uman are o tendin\u021b\u0103 natural\u0103 spre unitate; b) filosofia e un generator de ipoteze pentru cercet\u0103rile \u0219tiin\u021bifice<\/em>. Primul atribut al filosofiei \u2013 acela de rezumat al tuturor cuno\u0219tin\u021belor noastre \u2013 se justific\u0103 \u00een felul urm\u0103tor: la scara vie\u021bii omene\u0219ti, dar \u0219i la scar\u0103 istoric\u0103, num\u0103rul cuno\u0219tin\u021belor tinde s\u0103 creasc\u0103; este un fenomen u\u0219or observabil \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, ireversibil, dup\u0103 cum ne arat\u0103 experien\u021ba. Cuno\u0219tin\u021bele omene\u0219ti \u00ee\u0219i afl\u0103 ra\u021biunea de a exista \u00een aplicarea lor la nevoile vie\u021bii indivizilor. Ele servesc, a\u0219adar, unui scop; acela de a fi folositoare omului. \u00cen ordinea utilit\u0103\u021bii, ele trebuie mai \u00eent\u00e2i sis\u00adte\u00admatizate, iar procesul \u00eenf\u0103ptuirii acestei sistematiz\u0103ri are la baz\u0103 opera\u021bia de generalizare a min\u021bii noastre, care nu este altceva dec\u00e2t \u201etendin\u021ba spiritului spre unitate\u201d[10]<\/a><\/sup><\/sup>. Cu c\u00e2t experien\u021ba noastr\u0103 va fi mai mare, cu at\u00e2t mai mare va fi \u0219i \u201esfera ideilor abstracte \u00een genere \u0219i \u00een special a celor generale\u201d[11]<\/a><\/sup><\/sup>. Indiferent care ar fi rezultatele cercet\u0103rilor \u0219tiin\u021belor particulare, o concep\u021bie unitar\u0103 asupra acestora nu ne-o poate oferi dec\u00e2t filosofia. Conta afirm\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc c\u0103 rezultatele \u0219tiin\u021belor speciale au nevoie s\u0103 fie interpretate \u0219i, prin aceasta, fiecare \u0219tiin\u021b\u0103 special\u0103 are nevoie de o filosofie special\u0103. Cum \u00eens\u0103 spiritul nostru tinde s\u0103 grupeze toate cuno\u0219tin\u021bele sub o unitate, apare necesitatea unei filosofii generale, considerat\u0103 de autorul teoriei fatalismului ca \u201etotalitate a celor mai generalizate idei, scoase din cuno\u0219tin\u021bele noastre particulare \u0219i concrete. Este, cu alte cuvinte, ansamblul tuturor filosofiilor speciale\u201d[12]<\/a><\/sup><\/sup>. Filosofia trebuie s\u0103 aib\u0103 deci un caracter general. Cel de-al doilea atribut al filosofiei, acela de generator de ipoteze pentru cercet\u0103rile \u0219tiin\u021bifice<\/em>, face obiectul celui mai crunt litigiu dintre filosofie \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103, vizibil din Antichitate \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u00een aproape toate epocile \u0219i toate culturile practicante de filosofie \u2013 \u00een special cele europene. E un lucru \u0219tiut c\u0103 filosofia, \u00een calitatea ei de disciplin\u0103 teoretic\u0103 \u0219i preocupare a spiritului omenesc, a avut dintotdeauna aspira\u021bia de a oferi un tip special, privilegiat, a\u0219 spune, de cunoa\u0219tere: o cunoa\u0219tere complet\u0103 care s\u0103 satisfac\u0103 nevoia spiritului uman de a intra \u00een posesia \u00eentregului. Sistemele filosofice spiritualiste \u2013 c\u0103ci \u00eempotriva acestora e \u00eendreptat\u0103 mai cu seam\u0103 teoria fatalismului \u2013 au avut dintotdeauna preten\u021bia de a oferi o filosofie fix\u0103, absolut\u0103; o solu\u021bie unic\u0103 \u0219i neschimbabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Conta a sesizat c\u0103, dintre toate \u0219tiin\u021bele, filosofia general\u0103 e cea care variaz\u0103 cel mai mult. \u201eFiecare perioad\u0103 a istoriei, fiecare \u021bar\u0103 are (…) o filosofie proprie\u201d[13]<\/a><\/sup><\/sup>. Problema central\u0103 e aceasta: experien\u021ba omenirii cre\u0219te continuu, iar filosofia trebuie s\u0103 se schimbe odat\u0103 cu cre\u0219terea experien\u021bei noastre. Acel absolut<\/em> c\u0103tre care tinde fiin\u021ba uman\u0103 \u201enu exist\u0103 \u00een realitate (…) dec\u00e2t ca o tendin\u021b\u0103 a spiritului\u201d[14]<\/a><\/sup><\/sup>. \u00cen c\u0103utarea adev\u0103rului, trebuie deci s\u0103 ne c\u0103l\u0103uzim dup\u0103 principii sigure \u0219i dup\u0103 fapte verificabile prin experien\u021b\u0103, \u0219i nu pe dogme. Prin renun\u021barea la preten\u021bia ei absolutist\u0103<\/em>, filosofia nu pierde, ci c\u00e2\u0219tig\u0103. Cunoa\u0219terea \u00eentemeiat\u0103 este condi\u021bionat\u0103 de dou\u0103 tipuri de activitate a min\u021bii omene\u0219ti: ipoteza \u0219i experimentul. F\u0103r\u0103 o ipotez\u0103 oarecare, \u0219tiin\u021bele ob\u021bin prea pu\u021bin sau nimic. Ipoteza este un suport virtual \u0219i apriori al \u0219tiin\u021bei; este c\u0103l\u0103uza acesteia. Felul \u00een care se deruleaz\u0103 procesul prin care noi producem adev\u0103rul este acesta:<\/p>\n\n\n\n

Orice adev\u0103r \u00eencepe prin a fi numai \u00eentrev\u0103zut \u0219i, pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin, prin acumularea dovezilor, se stabile\u0219te definitiv \u00een convingerea noastr\u0103. \u00cen tot timpul ce preced\u0103 cer\u00adtitudinea absolut\u0103, adev\u0103rul este o ipotez\u0103. La \u00eenceput el este o ipotez\u0103 pu\u021bin probabil\u0103, pe urm\u0103 devine tot mai probabil, p\u00e2n\u0103 ce ajunge s\u0103 fie un adev\u0103r sigur. Calea ipotetic\u0103 este deci o cale normal\u0103 \u0219i necesar\u0103 form\u0103rii adev\u0103rului[15]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Vedem deci c\u0103 o activitate speculativ\u0103 a min\u021bii noastre este necesar\u0103 ca suport teoretic minim, \u00eens\u0103 ea nu poate \u00eentregi de una singur\u0103 cunoa\u0219terea, ea trebuind s\u0103 se supun\u0103 experimentului.<\/p>\n\n\n\n

Acela\u0219i model al form\u0103rii cunoa\u0219terii este \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it \u0219i de C. R\u0103dulescu-Motru \u00een lucrarea Personalismul energetic<\/em>. Activitatea speculativ\u0103 a min\u021bii generatoare de ipoteze \u2013 care are un rol anticipativ \u2013 este condi\u021bia esen\u021bial\u0103 a oric\u0103rei cunoa\u0219teri:<\/p>\n\n\n\n

F\u0103r\u0103 sc\u00e2nteierile anticipative ale min\u021bii nu ies adev\u0103ruri din nici un domeniu de cercetare. (…) Ipoteza nu se construie\u0219te prin metod\u0103, cum nu se construie\u0219te nici intui\u021bia. Ele am\u00e2ndou\u0103 sunt fructul unei rodiri suflete\u0219ti ad\u00e2nci al c\u0103rui proces analitic nu-l putem urm\u0103ri[16]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Iat\u0103, a\u0219adar, aceea\u0219i dovad\u0103 c\u0103 intui\u021bia \u2013 activitate psihic\u0103 primordial\u0103 \u2013, ipoteza, rod al activit\u0103\u021bii intui\u021biei, \u0219i metoda experimental\u0103 sunt produse ale activit\u0103\u021bii aceleia\u0219i min\u021bi omene\u0219ti, dar organizate diferit. Sunt dou\u0103 tipuri de reac\u021bie \u00een fa\u021ba fenomenelor naturii.<\/p>\n\n\n\n

Un alt punct de convergen\u021b\u0103 asupra c\u0103ruia se cuvine s\u0103 st\u0103ruim este legat de ceea ce R\u0103dulescu-Motru nume\u0219te sufletul mistic<\/em> \u0219i care se refer\u0103 \u00een mod special la felul \u00een care individul abdic\u0103 de la propria ra\u021bionalitate pentru a se abandona prejudec\u0103\u021bilor. Sufletul mistic refuz\u0103 realitatea, ba mai mult, alege s\u0103 o modeleze dup\u0103 modul \u00een care este tras \u00eencolo \u0219i \u00eencoace de porniri afective necontrolabile \u0219i anarhice. La Vasile Conta, tipul sufletului mistic apare \u00een momentul \u00een care individul alege modul prin care \u00ee\u0219i procur\u0103 certitudinile. \u00cen capitolul precedent am vorbit despre convingere \u0219i despre credin\u021b\u0103 \u0219i am v\u0103zut c\u0103 exist\u0103 o credin\u021b\u0103 ra\u021bional\u0103 \u0219i una nera\u021bional\u0103. Concluziile erau acestea: imagina\u021bia creativ\u0103 are un rol fundamental \u00een activitatea intelectual\u0103 a copiilor, a oamenilor ignoran\u021bi \u0219i a indivizilor ce apar\u021bin popoarelor primitive \u0219i inculte; ea este un ferment creator, dar \u0219i un puternic generator de prejudec\u0103\u021bi care altereaz\u0103 calitatea percep\u021biilor. Al\u0103turi de imagina\u021bia creativ\u0103, credin\u021ba nera\u021bional\u0103 ocup\u0103 acela\u0219i loc \u00een activitatea intelectual\u0103 a acestora. Cauzele acestei g\u00e2ndiri \u0219i credin\u021be de tip mistico-magic pot fi identificate \u2013 al\u0103turi de imagina\u021bia creativ\u0103 \u2013 \u00een lipsa unor cuno\u0219tin\u021be temeinice despre lume \u0219i despre sine, un fond afectiv deosebit de puternic ce sufoc\u0103 orice oaz\u0103 de ra\u021bionalitate, bagajul de prejudec\u0103\u021bi mo\u0219tenite prin tradi\u021bie, dar \u0219i \u00een lenea \u0219i refuzul de a g\u00e2ndi autentic, dublate de teama de a te deosebi de mul\u021bime (adic\u0103 de a fi tu \u00eensu\u021bi). \u00centr-un sens convergent cu cel al lui Conta g\u00e2nde\u0219te \u0219i C. R\u0103dulescu-Motru c\u00e2nd denun\u021b\u0103 \u0219i teoretizeaz\u0103 sufletul mistic. Potrivit autorului persona\u00adlismului energetic,<\/p>\n\n\n\n

misticul este un emotiv ca logician \u0219i ca om practic. El crede c\u0103 faptele naturii se pot determina dup\u0103 puterea dorin\u021belor. Minunea este pentru el ordinea fireasc\u0103 a lucrurilor. Prorocirea, de asemenea. \u0218i ca o consecin\u021b\u0103 a acestora: posibilitatea de a schimba mersul lucrurilor prin rug\u0103ciune[17]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Acest suflet mistic reprezint\u0103 cea mai veche structur\u0103 \u00een care eul omenesc s-a cristalizat \u0219i la care acesta recurge \u00een momente de criz\u0103. Pentru cei slabi \u2013 adic\u0103 pentru cei care nu au o personalitate bine definit\u0103 \u2013 el este un ad\u0103post \u00eenl\u0103untrul c\u0103ruia se cuib\u0103resc toate prejudec\u0103\u021bile \u0219i promisiunile refuzate (interzise chiar) de c\u0103tre ra\u021biune, \u00een vreme ce pentru cei prea plini de via\u021b\u0103 \u2013 adic\u0103 individul posedat de sentimentul opiaceu al grandomaniei \u2013 el este un generator. At\u00e2t misticul, c\u00e2t \u0219i revolu\u021bionarul grandomaniac nutresc \u00een ascuns, \u00een sufletul lor, acela\u0219i optimism mistic: \u201ecredin\u021ba c\u0103 prin atitudinea lor vor putea s\u0103 schimbe lumea\u201d[18]<\/a><\/sup><\/sup>. Mergem acum mai departe, c\u0103tre g\u00e2ndirea lui Mircea Florian. pentru a vedea cum se a\u0219az\u0103 aceasta \u00een orizontul punctelor de convergen\u021b\u0103 semnalate p\u00e2n\u0103 aici.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
FATALISM, PERSONALISM ENERGETIC, RECESIVITATE<\/strong><\/h6>\n\n\n\n

De o impresionant\u0103 coeren\u021b\u0103, g\u00e2ndirea lui Mircea Florian se aliniaz\u0103 \u00een articula\u021biile ei esen\u021biale punctelor de convergen\u021b\u0103 prezentate p\u00e2n\u0103 aici. \u00cenainte de a reliefa nodurile judicative <\/em>ce se \u00eentretaie cu sistemul teoriei fatalismului, respectiv sistemul personalismului energetic, dar \u0219i modul \u00een care acesta judec\u0103 raportul minte\u2013corp, o schi\u021bare a fundamentelor g\u00e2ndirii sale \u00eemi apare ca necesar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de caracterul monumental al operei, de claritatea exemplar\u0103 a expunerii \u0219i a argument\u0103rii, se cuvine s\u0103 d\u0103m la iveal\u0103 cel mai profund resort al personalit\u0103\u021bii sale filosofice: sinceritatea<\/em> \u2013 o calitate concretizat\u0103 \u00eentr-un efort neobosit de a nu abdica niciodat\u0103 de la principiile sale c\u0103l\u0103uzitoare puse \u00een slujba unicului ideal al adev\u0103rului. Fiind martor al declinului spiritului critic al vremii sale[19]<\/a><\/sup><\/sup> \u0219i al oboselii de a g\u00e2ndi prin sine[20]<\/a><\/sup><\/sup>, itinerarul \u00eentregii sale activit\u0103\u021bi se prezint\u0103 ca o sfor\u021bare de a se opune cultului puterilor ateoretice, afective \u0219i instinctuale (un adev\u0103rat torent ideologic, am putea spune) ce au luat forma unor fenomene precum ira\u021bionalismul \u0219i antiintelectualismul. \u201eAcesta este faptul, iar un fapt nu poate fi desfiin\u021bat, ci numai ignorant din la\u0219itate.\u201d[21]<\/a><\/sup><\/sup> Un aspect deosebit de important de care trebuie s\u0103 \u021binem seama este c\u0103, indiferent cu care din lucr\u0103rile sale ne-am \u00eencepe lectura, observ\u0103m imediat preocuparea acestuia pentru g\u00e2ndirea sistematic\u0103, fundamentat\u0103, coerent\u0103 \u0219i deosebit de clar\u0103, lipsit\u0103 de obscurit\u0103\u021bi, aspira\u021bii mistice sau ornamente aforistice. La fel ca \u00een cazul predecesorilor s\u0103i \u2013 Conta \u0219i R\u0103dulescu-Motru \u2013 g\u00e2ndirea sa st\u0103 sub semnul respectului fa\u021b\u0103 de realitate \u0219i al onestit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de sine.<\/p>\n\n\n\n

Cei patru piloni ai g\u00e2ndirii florianiste sunt: a) filosofia \u00een calitate de disciplin\u0103 filosofic\u0103 autonom\u0103 trebuie s\u0103 fie lipsit\u0103 de presupozi\u021bii; b) pentru a fi lipsit\u0103 de prejudec\u0103\u021bi, filosofia trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la dat<\/em>; c) reforma conceptului de experien\u021b\u0103; d) \u00eentreaga realitate e structurat\u0103 pe schema unor dualit\u0103\u021bi conceptuale recesive. Discu\u021bia asupra raportului minte\u2013corp este o tem\u0103 esen\u021bial\u0103 \u00een cele trei sisteme \u0219i, de asemenea, prioritar\u0103 \u0219i \u00een discursul de fa\u021b\u0103. O particularitate unic\u0103 a filosofiei lui Mircea Florian, pe care nu o \u00eent\u00e2lnim \u00een primele dou\u0103 sisteme analizate \u2013 cum, de altfel, nu o \u00eent\u00e2lnim nici \u00een alte sisteme \u2013 e c\u0103 acesta g\u00e2nde\u0219te no\u021biunile de \u201ematerie\u201d \u0219i \u201espirit\u201d prin prisma unui raport recesiv<\/em>, pe baza c\u0103ruia este \u00eenl\u0103turat\u0103 cauzalitatea<\/em> dintre cei doi termeni (aceasta fiind m\u0103rul milenar al discordiei la nivelul discu\u021biilor filosofice asupra raportului dintre ele). \u00cen conformitate cu schema sa de g\u00e2ndire, spiritul \u0219i corpul sunt date primordiale \u0219i ireductibile. Ele nu pot fi nici desp\u0103r\u021bite, nici \u00eempreunate, ci coexist\u0103 reciproc \u0219i necesar, fiind simultan solidare. Cu alte cuvinte, cele dou\u0103 nu pot fi sintetizate, \u00eentruc\u00e2t ele nu se afl\u0103 \u00een antitez\u0103. Nota lor comun\u0103 cea mai specific\u0103 este eterogenitatea<\/em>, or, dou\u0103 existen\u021be eterogene nu pot fi \u201eomogenizate\u201d sau \u201etopite\u201d \u00eentr-o unitate sintetic\u0103, c\u0103ci unitatea presupune omogenitatea termenilor \u0219i \u00een acela\u0219i timp \u0219i \u201eomogenizarea\u201d lor. \u00cen felul acesta, solu\u021bia filosofic\u0103 a lui M. Florian elimin\u0103 definitiv clasicul binom alternativ \u0219i fals de tip: materialism\u2013idealism (spiritualism). Concep\u021bia recesivit\u0103\u021bii ne arat\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc cum primul termen \u2013 materia \u2013 este dominant \u0219i primordial \u00een vreme ce spiritul este recesiv sau secundar. Vedem, a\u0219adar, un raport de inegalitate \u00eentre cele dou\u0103 no\u021biuni, \u00een care factorul dominant prevaleaz\u0103 asupra celui recesiv. Totu\u0219i, trebuie precizat c\u0103 factorul recesiv nu e devalorizat de factorul dominant; dimpotriv\u0103, \u201eare o semnifica\u021bie existen\u021bial\u0103 mai \u00eenalt\u0103\u201d[22]<\/a><\/sup><\/sup>. Aceasta este schema de g\u00e2ndire prin care Mircea Florian a\u0219az\u0103 \u00een orizontul consensului dualit\u0103\u021bile recesive. S\u0103 purcedem acum la descrierea am\u0103nun\u021bit\u0103 a raportului minte\u2013corp, a c\u0103rei arhitectur\u0103 judicativ\u0103 cl\u0103dit\u0103 de Florian este unic\u0103 \u00een istoria g\u00e2ndirii filosofice rom\u00e2ne\u0219ti. A\u0219a cum am precizat mai devreme, spiritul \u0219i corpul sunt date primordiale \u0219i ireductibile. Fiecare posed\u0103 atribute proprii ce nu pot fi confundate sau amestecate. Concep\u021bia dualit\u0103\u021bii recesive a lui Mircea Florian acord\u0103 o aten\u021bie prioritar\u0103 ocrotirii esen\u021bei<\/em> termenilor, a specificului lor. De o parte avem spiritul ce nu poate fi m\u0103surat direct, precum corpul, deoarece nu e material, nu e localizabil \u0219i nu are p\u0103r\u021bi. \u00cen calitatea sa de unitate, el cunoa\u0219te doar \u201easpecte\u201d, st\u0103ri, determin\u0103ri, procese, dar nu p\u0103r\u021bi \u00een sensul material\u201d[23]<\/a><\/sup><\/sup>. \u00cen virtutea tr\u0103s\u0103turii sale esen\u021biale de aspa\u021bialitate<\/em> rezult\u0103 c\u0103 \u201espiritul nu poate fi m\u0103surat direct, cum poate fi orice realitate corporal\u0103, ci numai indirect, prin procesele corporale legate de el\u201d[24]<\/a><\/sup><\/sup>. O a doua tr\u0103s\u0103tur\u0103 a spiritului, al\u0103turi de aspa\u021bialiate, este precaritatea<\/em>:<\/p>\n\n\n\n

Spiritul este un factor precar, disparent, minat de sl\u0103biciuni \u0219i contradic\u021bii interioare, victim\u0103 a imensit\u0103\u021bii \u0219i masivit\u0103\u021bii materiale[25]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Cea de-a treia not\u0103 caracteristic\u0103 spiritului este interioritatea<\/em>:<\/p>\n\n\n\n

Spiritul nu se reveleaz\u0103 dec\u00e2t unui singur interior \u0219i de aceea el apare ca inexistent, ca un neant \u00een fa\u021ba materiei care \u00ee\u0219i impune prezen\u021ba ei suveran\u0103 tuturor sim\u021burilor \u0219i astfel revendic\u0103 o obiectivitate nezdruncinat\u0103 de nici un idealism[26]<\/a><\/sup><\/sup>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

La polul opus \u00eent\u00e2lnim materia, factor dominant ce se impune \u00een fa\u021ba spiritului \u0219i a experien\u021bei \u2013 a\u0219a cum am v\u0103zut p\u00e2n\u0103 acum \u2013 printr-o prezen\u021b\u0103 imediat\u0103, masiv\u0103 \u0219i de net\u0103g\u0103duit. Chiar dac\u0103 nu putem judeca cele dou\u0103 concepte printr-un raport cauzal \u00een care unul \u00eel \u201ecreeaz\u0103\u201d pe cel\u0103lalt, spiritul este legat \u00een mod constant \u0219i indisolubil de materie, el neput\u00e2nd ac\u021biona dec\u00e2t prin mijlocirea corpului de care e legat. \u00cen acest sens, pozi\u021bia lui Mircea Florian e deosebit de categoric\u0103: nu exist\u0103 o cauzalitate psihic\u0103 \u00een care sufletul are o influen\u021b\u0103 asupra sa f\u0103r\u0103 mijlocirea fizicului; astfel, sfera de existen\u021b\u0103 a lumii psihice nu poate fi determinat\u0103 dup\u0103 criterii apriori<\/em>. Ne putem \u00eentreba ce leg\u0103tur\u0103 exist\u0103 \u00eentre cei doi factori eterogeni? \u00cen ce poate consta rela\u021bia dintre cei doi? \u00centre fizic \u0219i psihicul cerebral \u2013 spune M. Florian \u2013 exist\u0103 un raport de ac\u021biune constant\u0103 \u0219i reciproc\u0103<\/em>, de simultan\u0103 solidaritate<\/em>[27]<\/a><\/sup><\/sup>. Spiritul, respectiv con\u0219tiin\u021ba, nu este nici \u00een corp, nici \u00een afar\u0103 de corp. Acesta este posibil \u201eprin corp\u201d, adic\u0103 prin mijlocirea corpului \u2013 vizat aici ca infrastructur\u0103 \u201ematerial\u0103\u201d f\u0103r\u0103 de care spiritul nu poate fi posibil. Din punct de vedere logic conexiunea<\/em> celor doi termeni poate fi \u00eenf\u0103ptuit\u0103 \u00een doar dou\u0103 feluri: a) prin unitate (sau esen\u021b\u0103)<\/em> \u0219i b) prin rela\u021bie<\/em>, cele dou\u0103 categorii fiind \u00een acela\u0219i timp \u0219i marile structuri ale realit\u0103\u021bii. Mircea Florian opteaz\u0103 pentru a doua solu\u021bie \u00eentruc\u00e2t, \u00een opinia sa, aceasta singur\u0103 poate conserva specificul ireductibil al fiec\u0103rui termen \u00een parte. Motivele pentru care nu putem opta pentru unitate \u00een aceast\u0103 situa\u021bie sunt trei: a) eterogenitatea termenilor amintit\u0103 mai sus; b) temelia dualist\u0103 a filosofiei recesivit\u0103\u021bii; c) \u201edoi termeni eterogeni pot fi lega\u021bi mai u\u0219or prin rela\u021bie dec\u00e2t prin esen\u021b\u0103 (unitate)\u201d[28]<\/a><\/sup><\/sup>. Chiar dac\u0103 tendin\u021ba permanent\u0103 \u0219i natural\u0103 a min\u021bii noastre este aceea de a unifica (\u00een vederea simplific\u0103rii) \u2013 a\u0219a cum am v\u0103zut \u00een teoria fatalismului \u2013 , materia \u0219i spiritul ne apar mult prea diferite \u00een felul \u00een care ne sunt date, iar \u00eencercarea de a le reduce<\/em>, oricare ar fi ea, nu poate trece peste condi\u021bia eterogenit\u0103\u021bii celor doi termeni. Dac\u0103, \u00een g\u00e2ndirea lui Vasile Conta, cea care legifereaz\u0103 cu suveranitate este autoritatea activit\u0103\u021bii cerebrale, la Mircea Florian, ceea ce sus\u021bine, precum un Atlas, \u00eentreaga bolt\u0103 a filosofiei recesivit\u0103\u021bii este no\u021biunea de rela\u021bie<\/em>. Sub aspect metodologic, decurg de aici ni\u0219te consecin\u021be foarte importante pentru modul \u00een care trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem filosofia \u0219i locul din care aceasta trebuie \u00eenceput\u0103. Orientarea realist\u0103 propus\u0103 de c\u0103tre Florian are un fundament materialist. \u00cenl\u0103turarea raportului de cauzalitate dintre cei doi termeni, ocrotirea dualit\u0103\u021bii acestora \u0219i prevalen\u021ba materiei asupra spiritului sub raport recesiv \u00eenl\u0103tur\u0103 f\u0103r\u0103 drept de apel orice \u00eencercare spiritualist\u0103, orice av\u00e2nt gratuit c\u0103tre presupusul transcendent. Unul din motivele de c\u0103petenie pentru care Florian sprijin\u0103 construc\u021bia sa pe temelia solid\u0103 a materialismului este c\u0103 acest mod de g\u00e2ndire \u201eeste cea mai sistematic\u0103 \u0219i mai coerent\u0103 dintre doctrinele consacrate\u201d[29]<\/a><\/sup><\/sup>. Spre deosebire de materialismul antic (reprezentat de nucleul Leucip, Democrit, Epicur \u0219i Lucre\u021biu), materialismul vulgar (numit adesea \u0219i mecanicist) de secol XIX \u0219i materialismul biologic (resuscitat de Vogt, Moleschott, B\u00fcchner, Haeckel \u2013 dar \u0219i de concep\u021bia darwinist\u0103), care p\u0103streaz\u0103 \u00een s\u00e2nul lor anumite lacune nerezolvate \u00eenc\u0103, concep\u021bia lui Florian se arat\u0103 a fi deosebit de bine \u0219lefuit\u0103 sub aspect logic. Spre deosebire de celelalte sisteme materialiste, care acord\u0103 spiritului cel mult statutul (destul de echivoc \u0219i imprecis) de func\u021bie a creierului \u2013 unele dintre ele chiar neg\u00e2nd existen\u021ba acestuia \u2013, concep\u021bia lui M. Florian acord\u0103 spiritului un loc \u00een ordinea realit\u0103\u021bii<\/em>. Chiar dac\u0103 este recesiv fa\u021b\u0103 de materie, acesta nu e mai pu\u021bin important, uneori av\u00e2nd chiar un rol superior. G\u00e2ndirea este \u0219i<\/em> activitate cerebral\u0103, dar nu este doar<\/em> activitate cerebral\u0103. Simpla identificare a g\u00e2ndirii cu activitatea cerebral\u0103 nu ne spune ce este, de fapt, g\u00e2ndirea, \u201enu ofer\u0103 o idee, o no\u021biune[30]<\/a><\/sup><\/sup>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Nu geneza sufletului intereseaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i, ci esen\u021ba lui, specificul lui, natura sa ireductibil\u0103.[31]<\/a><\/sup><\/sup><\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Este momentul s\u0103 plas\u0103m g\u00e2ndirea lui Florian \u00een orizontul convergen\u021belor pentru a vedea cum se a\u0219az\u0103 concep\u021bia acestuia fa\u021b\u0103 de teoria fatalismului, respectiv fa\u021b\u0103 de cea a personalismului energetic. Sub care aspecte conceptuale \u0219i judicative se intersecteaz\u0103 cele trei? 1. Primul punct de convergen\u021b\u0103 \u2013 care e, de altfel, \u0219i cel mai important \u00een ordinea prezentei lucr\u0103ri \u2013 iese la iveal\u0103 prin modul \u00een care cei trei g\u00e2nditori rom\u00e2ni \u00een\u021beleg \u0219i afirm\u0103 \u00een limbajul filosofiei raportul minte\u2013corp. Ideea esen\u021bial\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de c\u00e2te\u0219itrei este c\u0103 spiritul nu poate fi separat de corp, respectiv de creier. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 spiritul nu este ceva transcendent care apar\u021bine unei alte lumi \u0219i care viziteaz\u0103 corpul individului uman atunci c\u00e2nd acesta se afl\u0103 \u00een stare de veghe. \u00cen natura lor ireductibil\u0103, corpul \u0219i spiritul alc\u0103tuiesc o unitate inseparabil\u0103, a\u0219a cum s-a v\u0103zut p\u00e2n\u0103 aici. Filosofia trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la premisa \u0219i imaginea omului considerat ca \u00eentreg, a\u0219a cum ne este el dat \u00een realitate. Deci punctul de plecare al filosofiei este la cei trei unul realist. 2. Mircea Florian denun\u021b\u0103 \u0219i combate la r\u00e2ndul s\u0103u atitudinea mistico-magic\u0103, mai precis atitudinea individului care abdic\u0103 de la ra\u021biunea (\u0219i implicit ra\u021bionalitatea) sa, abandon\u00e2ndu-se be\u021biei afectului. O asemenea atitudine atribuie con\u0219tiin\u021bei \u0219i g\u00e2ndirii omene\u0219ti, \u00een genere, privilegii hiperbolice care se \u00eentind de la crearea lumii de c\u0103tre con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la transcenderea acesteia cu ajutorul tr\u0103irii, al extazului mistic etc.; recunoa\u0219tem cu u\u0219urin\u021b\u0103 asem\u0103narea p\u00e2n\u0103 la identitate cu sufletul mistic semnalat de Motru, care crede c\u0103 poate preschimba \u0219i cuceri lumea cu instrumentul miracolului. E foarte important de precizat c\u0103, \u00een interiorul acestui subiect, Mircea Florian nu face prozelitism \u0219tiin\u021bific \u2013 el \u00eensu\u0219i realizeaz\u0103 o critic\u0103 sever\u0103 abuzului de \u0219tiin\u021b\u0103 \u2013 \u0219i nici propagand\u0103 antireligioas\u0103. Miza fundamental\u0103 \u0219i constant\u0103 a acestuia e aceea de a se men\u021bine \u00een limitele filosoficului \u0219i de a nu-l l\u0103sa acaparat nici de spiritul pozitivist, nici de cel ira\u021bionalist, ateoretic. Critici severe \u00een acest sens sunt adresate unor g\u00e2nditori precum Bergson, Kirkegaard, Heidegger \u0219i Max Scheler \u2013 ultimii doi transform\u00e2nd afectivitatea \u201e\u00eentr-un adev\u0103rat instrument de exploatare metafizic\u0103\u201d[32]<\/a><\/sup><\/sup>. Teoriile subiectiviste care atribuie con\u0219tiin\u021bei \u201eputeri creatoare\u201d ce dep\u0103\u0219esc limitele \u0219i posibilit\u0103\u021bile acesteia fac salturi ne\u00eentemeiate c\u0103tre un transcendent ireal, un loc confuz ce nu dep\u0103\u0219e\u0219te nivelul aspira\u021biilor. E doar o n\u0103zuin\u021b\u0103, \u0219i nu o realitate.<\/p>\n\n\n\n

Simpla recunoa\u0219tere c\u0103 prin g\u00e2ndire dep\u0103\u0219im sau transcendem con\u0219tiin\u021ba individual\u0103 nu e defel un argument \u00een favoarea metafizicei sau a ontologicului autentic.[33]<\/a><\/sup><\/sup><\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Concluzia este deci tran\u0219ant\u0103: nu putem dep\u0103\u0219i experien\u021ba prin intui\u021bie \u2013 oric\u00e2t ar fi ea de pur\u0103 \u2013 sau afect. Toate aceste orient\u0103ri ira\u021bionaliste \u201esunt erori necontenit re\u00eenviate pentru valoarea lor de stimul sau de consola\u021bie\u201d[34]<\/a><\/sup><\/sup>. 3. Un al treilea punct de convergen\u021b\u0103 \u00eel vedem \u00een \u00eencercarea celor trei de a \u00eentemeia filosofia pe experien\u021b\u0103, \u0219i nu pe credin\u021b\u0103 dogmatic\u0103 \u2013 sau nera\u021bional\u0103, cum o nume\u0219te Conta. Florian propune o consolidare a conceptului de experien\u021b\u0103 prin l\u0103rgirea orizontului acestuia sub un unghi mai cuprinz\u0103tor. Faptele observate \u00een exterior sau petrecute \u00een interiorul min\u021bii sunt indisolubil legate de experien\u021ba aceluia\u0219i individ, apar\u021bin exclusiv acestuia \u0219i nu altcuiva. O asemenea experien\u021b\u0103 e \u201edeschis\u0103 la toate chem\u0103rile lumii\u201d[35]<\/a><\/sup><\/sup>, gata s\u0103 cuprind\u0103 at\u00e2t via\u021ba, c\u00e2t \u0219i \u0219tiin\u021ba \u00een toate fe\u021bele ei. Rostul unei asemenea \u00eencerc\u0103ri este statornicirea \u0219i construirea unui fundament mai trainic al faptelor de g\u00e2ndire. Pentru aceasta, actul de reconstruc\u021bie filosofic\u0103 trebuie s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 drept unic scop redarea onest\u0103 a faptelor, eliberate de sub fr\u00e2ul prejudec\u0103\u021bilor, supersti\u021biilor \u0219i al idolilor, \u0219i nu urm\u0103rirea cu orice pre\u021b a originalit\u0103\u021bii. \u201eEsen\u021bialul e adev\u0103rul, nu originalitatea sau noutatea.\u201d[36]<\/a><\/sup><\/sup> Sensul originar al experien\u021bei poate fi restabilit prin a\u0219ezarea acesteia pe temelia lucidit\u0103\u021bii, unde \u201ecomponentele sunt discriminate \u0219i ierarhizate, nu \u00eens\u0103 eliminate arbitrar\u201d[37]<\/a><\/sup><\/sup>. 4. Cel de-al patrulea punct de convergen\u021b\u0103 \u00eel afl\u0103m \u00een atitudinea celor trei fa\u021b\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i \u00een modul \u00een care ace\u0219tia concep raportul dintre \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i filosofie. C\u00e2t\u0103 vreme at\u00e2t \u0219tiin\u021bele particulare (sau speciale), c\u00e2t \u0219i filosofia au ca punct de plecare lumea real\u0103, \u00eentre cele dou\u0103 nu poate exista o pr\u0103pastie. Incompatibilitatea reclamat\u0103 de unele orient\u0103ri de g\u00e2ndire e artificial construit\u0103 \u0219i nefondat\u0103. \u0218tiin\u021bele particulare nu pot r\u0103pi nimic filosofiei, \u00een condi\u021biile \u00een care toate \u2013 f\u0103r\u0103 nicio excep\u021bie \u2013 au la baz\u0103 ipoteza, rod al g\u00e2ndirii speculative, libere, \u0219i, prin aceasta, ele se reazem\u0103 implicit pe filosofie \u00een oricare din cercet\u0103rile lor. Fobia anti\u0219tiin\u021bific\u0103 este deci ne\u00eentemeiat\u0103. 5. Al 5-lea punct de convergen\u021b\u0103 d\u0103 la iveal\u0103 eforturi comune de a identifica principiul lumii \u00een interiorul lumii, \u0219i nu \u00een afara acesteia. Principiul lumii este imanent, \u0219i nu transcendent. For\u021ba \u0219i materia supuse legilor, energia concretizat\u0103 \u00een corela\u021bii de energie, dar \u0219i categoriile realit\u0103\u021bii a\u0219ezate \u00een cupluri recesive afirm\u0103 cu t\u0103rie inser\u021bia realului \u0219i mentalului (spiritualului) \u00een aceea\u0219i realitate. Dincolo<\/em> nu e un obiect fictiv, dincolo<\/em> e aici; tot ce avem noi de f\u0103cut este s\u0103 ad\u00e2ncim aceast\u0103 realitate \u00een posibilit\u0103\u021bile ei inepuizabile de a fi determinat\u0103. 6. Cel de-al \u0219aselea \u0219i ultimul punct de convergen\u021b\u0103 prezint\u0103 o particularitate aparte: nu e at\u00e2t de vizibil precum cele cinci anterioare lui. Scoaterea sa din ascundere solicit\u0103 un efort suplimentar de analiz\u0103. \u00cen calitatea lor de sisteme filosofice bine \u00eenchegate \u0219i \u201e\u00eencheiate\u201d, teoria fatalismului \u0219i personalismul energetic manifest\u0103 v\u0103dite deschideri<\/em> c\u0103tre un fundament al datului<\/em> teoretizat de Mircea Florian. Nu urm\u0103resc s\u0103 fac o analiz\u0103 am\u0103nun\u021bit\u0103 acestui concept, \u00eens\u0103 c\u00e2teva preciz\u0103ri de ansamblu sunt necesare. \u00cen concep\u021bia lui Florian, datul<\/em> e unitatea preexistent\u0103; e imediatul nemijlocit. Datul ca atare, nedeterminat, dar infinit determinabil, e izvorul nesecat \u0219i inepuizabil al tuturor \u00eencerc\u0103rilor \u0219i reconstruc\u021biilor filosofice. Din el ne ad\u0103p\u0103m continuu, determin\u00e2nd \u0219i d\u00e2nd la iveal\u0103 fapte \u0219i sensuri. Datul ca atare e cel mai pur. Lumea \u0219i via\u021ba \u00een calitatea lor de date nemijlocite a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie determinate \u0219i clarificate. \u201eDatul \u00een genere este nedeterminat, este un cadru general.\u201d[38]<\/a><\/sup><\/sup> Desigur, conceptul va avea \u00een timp o evolu\u021bie simultan\u0103 cu evolu\u021bia g\u00e2ndirii autorului, unde, treptat, din dat \u2013 vizat sub unghiul cadrului general \u2013 va deveni dat recesiv[39]<\/a><\/sup><\/sup>, dar f\u0103r\u0103 a pierde atributele anterioare, dintre care \u00eel re\u021binem \u00een mod special pe cel de nedeterminare infinit determinabil\u0103<\/em>. Sub acest aspect, putem spune urm\u0103toarele: contactul nemijlocit al min\u021bii (\u0219i, implicit, al creierului prin sistemul s\u0103u nervos) cu realitatea \u2013 cheia de bolt\u0103 a teoriei fatalismului \u2013 ne este dat. El este nemijlocit \u0219i obligatoriu. Nu pot s\u0103 afirm c\u0103 intru \u00een contact cu realitatea \u00een virtutea voin\u021bei mele. Aceast\u0103 libertate nu exist\u0103. \u00cent\u00e2lnirea dintre creier \u0219i mediul extern este necondi\u021bionat\u0103, necesar\u0103 \u0219i universal valabil\u0103. \u00cen acest contact direct \u0219i nemijlocit <\/em>este cuprins at\u00e2t corporalul, c\u00e2t \u0219i mentalul deopotriv\u0103, ambele interac\u021bion\u00e2nd simultan \u0219i reciproc. Dac\u0103 privim cu aten\u021bie, vom recunoa\u0219te o compatibilitate indiscutabil\u0103 \u00eentre situa\u021bia<\/em> datului<\/em> teoretizat\u0103 de Florian \u0219i situa\u021bia \u00een care noi intr\u0103m \u00een contact cu realitatea pe acela\u0219i temei al nemijlocitului preexistent. Putem deci interpreta teoria fatalismului \u0219i pe temeiul datului \u00een genere. C\u0103ci acela\u0219i lucru \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne spun\u0103 \u0219i Vasile Conta \u2013 de\u0219i, cu un aparat conceptual \u0219i judicativ diferit \u2013 anume: omul e dat<\/em> lumii, iar lumea e dat\u0103<\/em> omului. Cum? Prin contactul direct, nemijlocit \u0219i necondi\u021bionat la care e supus fiecare om care a existat, exist\u0103 sau va exista pe lumea aceasta. Aceea\u0219i compatibilitate de interpretare pe temeiul datului \u00een genere o \u00eent\u00e2lnim \u0219i \u00een filosofia personalismului energetic. Unitatea primordial\u0103 a existen\u021bei \u2013 energia<\/em> \u2013 ne este dat\u0103. Ea este un concept-limit\u0103 dincolo de care mintea omeneasc\u0103 nu poate trece. Motru nu ne vorbe\u0219te nic\u0103ieri de un \u00eenceput al energiei (sau de un sf\u00e2r\u0219it al acesteia) sau de vreo existen\u021b\u0103 anterioar\u0103 energiei. Aceasta este at\u00e2t fundamentul existen\u021bei (\u00een plan ontologic), c\u00e2t \u0219i fundamentul con\u0219tiin\u021bei \u2013 \u0219i implicit al cunoa\u0219terii. Con\u0219tiin\u021ba e produsul unor corela\u021bii de energie. Energia, \u00een fiin\u021ba ei, \u00eencapsuleaz\u0103<\/em> at\u00e2t materia, c\u00e2t \u0219i con\u0219tiin\u021ba. Iat\u0103-ne, deci, tot pe un temei al datului \u00een genere. Principiile teoretice de reconstruc\u021bie ale teoriei fatalismului \u0219i personalismului energetic sunt \u00eentru totul compatibile \u0219i deschise unei interpret\u0103ri a acestora prin modelul datului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen rezumat, punctele de convergen\u021b\u0103 ce se desprind \u00een mod evident din analiza de fa\u021b\u0103 sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n

(1) Modul \u00een care este conceput \u0219i teoretizat raportul minte\u2013corp. To\u021bi trei filosofii argumenteaz\u0103 explicit c\u0103 nu putem separa cei doi termeni \u0219i c\u0103 ace\u0219tia alc\u0103tuiesc o unitate indisolubil\u0103;<\/p>\n\n\n\n

(2) Problema sufletului mistic<\/em> \u00een\u021beles ca om care \u00een actul s\u0103u de g\u00e2ndire renun\u021b\u0103 la propria ra\u021bionalitate, aleg\u00e2nd orbe\u0219te o credin\u021b\u0103 de \u00eemprumut sau un afect care \u201es\u0103-i \u021bin\u0103 de cald<\/em>\u201d atunci c\u00e2nd acesta se afl\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu incertitudinea; pe scurt, refuzul de a g\u00e2ndi prin for\u021be proprii;<\/p>\n\n\n\n

(3) Folosirea experien\u021bei ca fundament solid \u0219i sigur pentru reconstruc\u021bia filosofic\u0103;<\/p>\n\n\n\n

(4) \u00cenl\u0103turarea falsului conflict dintre \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i filosofie prin argumentarea c\u0103 ambele discipline nu pot fi complet separate \u00een virtutea unui specific pur<\/em> al fiec\u0103reia. \u00cen fiecare din \u00eenf\u0103ptuirile lor, filosofia \u0219i \u0219tiin\u021ba se \u00eentrep\u0103trund mai mult sau mai pu\u021bin vizibil, dar \u00eentotdeauna necesar;<\/p>\n\n\n\n

(5) Principiul (ontologic) al lumii se afl\u0103 \u00een interiorul acesteia, \u0219i nu \u00een afar\u0103; e imanent, \u0219i nu transcendent;<\/p>\n\n\n\n

(6) Teoria fatalismului \u0219i personalismul energetic manifest\u0103 v\u0103dite deschideri<\/em> c\u0103tre o interpretare pe temeiul datului<\/em> teoretizat de Mircea Florian.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
Note<\/strong><\/h6>\n\n\n\n
  1. \n

    \u00cen cadrul sistemului, conceptul de fatalism are sensul de necesitate, \u0219i nu de moira<\/em>, adic\u0103 acel destin implacabil \u00een care credeau anticii. Am preferat conceptul de necesitate pentru a \u00eenl\u0103tura echivocul termenului fatalism. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  2. \n

    Vasile Conta, Opere filosofice<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Academiei R. S. R., 1967, p. 104. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  3. \n

    Ibidem<\/em>, p. 181. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  4. \n

    Ibidem<\/em>, p. 182. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  5. \n

    Ibidem<\/em>, p. 182. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  6. \n

    Ibidem<\/em>, p. 225. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  7. \n

    Ludwig B\u00fcchner, For\u021b\u0103 \u0219i materie<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Socec & Comp, 1932, p. 6. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  8. \n

    \u201eEu m\u0103 voi sili prin aceast\u0103 scriere a dovedi c\u0103 toate fenomenele din lume, fie ele fizice, morale sau intelectuale, sunt regulate dup\u0103 legi fixe \u0219i naturale, c\u0103, prin urmare, nu exist\u0103 nimic din tot aceea ce s-a numit voin\u021b\u0103 liber\u0103<\/em> omeneasc\u0103 sau dumnezeiasc\u0103, nici din aceea ce s-a numit \u00eent\u00e2mplare<\/em>, \u0219i c\u0103 \u00een lume, pe c\u00e2t putem noi \u0219ti, nu exist\u0103 dec\u00e2t materie, care se mi\u0219c\u0103 \u0219i se metamorfozeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la infinit \u00een spa\u021biu \u0219i \u00een timp, ascult\u00e2nd \u00een toate mi\u0219c\u0103rile \u0219i metamorfozele sale de legi fatale.\u201d \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  9. \n

    C. R\u0103dulescu-Motru, Elemente de metafizic\u0103 pe baza filosofiei kantiene<\/em>, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2005, p. 128. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  10. \n

    Vasile Conta, Opere filosofice<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Academiei R. S. R., 1967, p. 190. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  11. \n

    Ibidem<\/em>, p.190. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  12. \n

    Ibidem<\/em>, p.192. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  13. \n

    Ibidem<\/em>, p.192. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  14. \n

    Ibidem<\/em>, p.184. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  15. \n

    Ibidem<\/em>, p. 193. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  16. \n

    C. R\u0103dulescu-Motru, Personalismul energetic<\/em>, Bucure\u0219ti, Casa \u0218coalelor, 1927, pp. 41\u201342. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  17. \n

    C. R\u0103dulescu-Motru, Personalismul energetic<\/em>, Bucure\u0219ti, Casea \u0218coalelor, 1927, p. 148. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  18. \n

    Ibidem<\/em>, p. 164. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  19. \n

    Mircea Florian, Logica recesivit\u0103\u021bii<\/em>, Craiova, Editura Aius, 2006, p. 47. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  20. \n

    Ibidem<\/em>, p. 47. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  21. \n

    Ibidem<\/em>, p. 48. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  22. \n

    Mircea Florian, Recesivitatea ca structur\u0103 a lumii<\/em>, Bucure\u0219ti, Eminescu, 1984, p. 55. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  23. \n

    Ibidem<\/em>, pp. 439\u2013440. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  24. \n

    Ibidem<\/em>, pp. 439\u2013440. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  25. \n

    Ibidem<\/em>, pp. 455. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  26. \n

    Ibidem<\/em>, pp. 457. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  27. \n

    Ne referim doar la raportul dintre spirit \u0219i corp \u00een mod special, \u0219i nu la raportul dintre spirit \u0219i materie \u00een general, unde \u00eent\u00e2lnim materie independent\u0103 de spirit, dar nu \u0219i spirit independent de materie. Vezi op. cit.<\/em>, p. 436. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  28. \n

    Ibidem<\/em>, p. 441. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  29. \n

    Mircea Florian, Recesivitatea ca structur\u0103 a lumii<\/em>, Vol.1, Bucure\u0219ti, Editura Eminescu, 1984, p. 443. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  30. \n

    Ibidem<\/em>, p. 445. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  31. \n

    Ibidem<\/em>, p. 455. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  32. \n

    Mircea Florian, \u201eObsesia transcendentului\u201d, \u00een Reconstruc\u021bie filosofic\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Casa \u0218coalelor, 1944, p. 316. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  33. \n

    Ibidem<\/em>, p. 317. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  34. \n

    Mircea Florian, Recesivitatea ca structur\u0103 a lumii<\/em>, Vol. 1, Bucure\u0219ti, Editura Eminescu, 1984, p. 44. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  35. \n

    Mircea Florian, Reconstruc\u021bie filosofic\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Casa \u0218coalelor, 1944, p. III. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  36. \n

    Mircea Florian, Cunoa\u0219tere \u0219i existen\u021b\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Filosofie, 1939, p. 5. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  37. \n

    Ibidem<\/em>, p. 8. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  38. \n

    Mircea Florian, Filosofie general\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Garamond, 1995, p. 73. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li>

  39. \n

    Vezi Viorel Cernica, \u201eForma filosofic\u0103 a teoriei datului recesiv\u201d, \u00een Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, VI, Bucure\u0219ti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2010. \u2191<\/a><\/p>\n<\/li><\/ol>\n\n\n\n

    \n\n\n\n

    [Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, vol. XVI: Rela\u021bia minte\u2013corp<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2020, pp. 163\u2013179]<\/p>\n\n\n

    \n\t\t\t\n\t\t\t\t
    \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t<\/span>Descarc\u0103<\/span>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/a>\n\t\t<\/div><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Puncte de convergen\u021b\u0103 \u00een g\u00e2ndirea lui Vasile Conta, C. R\u0103dulescu-Motru \u0219i Mircea Florian: Raportul minte\u2013corp ANDREI POSEA Points of convergence between Vasile Conta, C. R\u0103dulescu-Motru and Mircea Florian: Mind\u2013body relationship Abstract:The following article focuses on revealing a number of very specific points of agreement between three outstanding Romanian philosophers (Vasile Conta, C. R\u0103dulescu-Motru and Mircea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":21,"menu_order":10,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"disabled","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[144,195,14],"tags":[51,52,230,38],"class_list":["post-1100","page","type-page","status-publish","hentry","category-andrei-posea","category-articole","category-sifr16","tag-c-radulescu-motru","tag-mircea-florian","tag-problema-minte-corp","tag-vasile-conta"],"featured_image_src":null,"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/mm\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"Puncte de convergen\u021b\u0103 \u00een g\u00e2ndirea lui Vasile Conta, C. R\u0103dulescu-Motru \u0219i Mircea Florian: Raportul minte\u2013corp ANDREI POSEA Points of convergence between Vasile Conta, C. R\u0103dulescu-Motru and Mircea Florian: Mind\u2013body relationship Abstract:The following article focuses on revealing a number of very specific points of agreement between three outstanding Romanian philosophers (Vasile Conta, C. R\u0103dulescu-Motru and Mircea…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1100","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1100"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1100\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7668,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1100\/revisions\/7668"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/21"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1100"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1100"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1100"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}