{"id":46,"date":"2022-01-23T01:36:25","date_gmt":"2022-01-22T23:36:25","guid":{"rendered":"http:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?page_id=46"},"modified":"2022-03-18T09:51:05","modified_gmt":"2022-03-18T07:51:05","slug":"ecouri-kantiene-in-cultura-romaneasca","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/volumul-16-2020\/ecouri-kantiene-in-cultura-romaneasca\/","title":{"rendered":"Ecouri kantiene \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 | Alexandru Surdu"},"content":{"rendered":"\n

Ecouri kantiene \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103<\/h2>\n\n\n\n

ALEXANDRU SURDU<\/h5>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Doctrina lui Kant a fost \u015fi mai este \u00eenc\u0103 prezent\u0103 \u00een via\u0163a filosofic\u0103 mondial\u0103. Ea continu\u0103 s\u0103 exercite o influen\u0163\u0103 apreciabil\u0103 \u00een g\u00e2ndirea teoretic\u0103 contemporan\u0103, at\u00e2t prin adaptarea ideilor kantiene, izvor\u00e2te din practica \u015ftiin\u0163ific\u0103 a veacului al XVIII-lea, la noile condi\u0163ii tehnico-\u015ftiin\u0163ifice \u2013 adaptare care a dus de multe ori la exager\u0103ri, dar care reprezint\u0103 totu\u015fi un pilon solid al ra\u0163ionalismului, o perpetu\u0103 surs\u0103 de argumente contra tendin\u0163elor neopozitiviste \u015fi neoplatonice \u2013, c\u00e2t \u015fi prin contribu\u0163iile remarcabile (\u00een logic\u0103, teoria cunoa\u015fterii, epistemologie, filosofia istoriei \u015fi teoria culturii) ale unora dintre reprezentan\u0163ii mai vechi \u015fi mai noi ai mi\u015fc\u0103rii kantiene.<\/p>\n\n\n\n

Primul g\u00e2nditor rom\u00e2n care s-a interesat de ecourile kantiene din cultura ro\u00adm\u00e2neasc\u0103 a fost Gh. Bogdan-Duic\u0103. El constat\u0103 (Sem\u0103n\u0103torul<\/em>, nr. 5, 1904) c\u0103 \u201e\u00cent\u00e2iele influen\u0163e\u201d ale lui Kant \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 apar de timpuriu, adic\u0103 chiar de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XIX-lea. Ele sunt evidente, dup\u0103 Bogdan-Duic\u0103, \u00een tendin\u0163ele ra\u0163ionaliste ale lui Ion Budai-Deleanu. Anumite \u201enote\u201d (care \u00eenso\u0163esc \u201e\u0162iganiada\u201d) de tip antibisericesc, dar ,,nu \u015fi anti\u00adcre\u015f\u00adtine\u015fti\u201d, ar proveni din lucrarea lui Kant Religia \u00een limitele ra\u0163iunii<\/em> (1793). Dup\u0103 Bedeus von Scharberg, lucrarea amintit\u0103 era foarte popular\u0103 \u00een Transilvania. Preo\u0163ii protestan\u0163i o d\u0103deau \u201echiar \u015fi pe m\u00e2na tinerilor ce se preg\u0103teau pentru ceremonia confirma\u0163iei\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Probabil c\u0103 \u015fi alte lucr\u0103ri kantiene se bucurau de aceea\u015fi popularitate, \u00een orice caz, ele erau bine cunoscute de c\u0103tre reprezentan\u0163ii \u015ecolii Ardelene. Eliade R\u0103dulescu (Curierul rom\u00e2nesc<\/em>, 1839) aminte\u015fte disputa lui Gheorghe Laz\u0103r, adept al kantianismului, cu Erdeli, adept al filosofiei lui Condillac. Victoria lui Laz\u0103r a \u00eensemnat statornicirea influen\u0163ei kantiene \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul academic de la Sf. Sava. Dup\u0103 I. E. Torou\u0163iu (Immanuel Kant \u00een filosofia \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103<\/em>, Bucure\u015fti, 1925), Gh. Laz\u0103r ar fi primul<\/em> care a tradus, probabil scurte fragmente, din lucr\u0103rile lui Kant.<\/p>\n\n\n\n

Bogdan-Duic\u0103 men\u0163ioneaz\u0103 \u00eens\u0103 faptul cert<\/em> c\u0103 Simion B\u0103rnu\u0163iu (1839), A. Tr. Laurian (1847) \u015fi Timotei Cipariu (1861) au tradus p\u0103r\u0163i \u00eensemnate din sistemul filosofic kantian al lui W. T. Krug \u015fi au \u0163inut prelegeri pe teme kantiene.<\/p>\n\n\n\n

Este evident, dup\u0103 cum constat\u0103 Torou\u0163iu, c\u0103 primii \u201ekantiani\u201d rom\u00e2ni s-au luptat cu serioase dificult\u0103\u0163i lingvistice. Iat\u0103 cum \u00eencearc\u0103 Eufrosin Poteca, care tradusese \u00een 1829 logica lui Heineccius sub titlul Filosofia cuv\u00e2ntului \u015fi a n\u0103ravurilor, adic\u0103 Loghica \u015fi Ithica …<\/em>, s\u0103 exprime ceva din g\u00e2ndirea criticist\u0103: \u201eCe au socotit Kant ? Kant au socotit c\u0103 \u00eencep\u0103tura celor sintetice cuno\u015ftin\u0163e este din cele de nainte spre deosebire de cele empirice\u015fti, care sunt din cele dup\u0103 urm\u0103. De estimea acestora ne \u00eencredin\u0163eaz\u0103 Matematica, dar \u015fi \u00een Metafizic\u0103 ochiul min\u0163ii c\u0103tre aceasta prive\u015fte…\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Trec\u00e2nd peste aceste prime \u015fi memorabile \u00eencerc\u0103ri kantiene din filosofia rom\u00e2neasc\u0103, ajungem la una dintre acele mari \u015fi fericite \u201e\u00eent\u00e2mpl\u0103ri\u201d ale culturii rom\u00e2ne\u015fti, la \u201e\u00eent\u00e2lnirea lui Eminescu cu g\u00e2ndirea filosofic\u0103 a lui Kant\u201d. Din p\u0103cate, aceast\u0103 \u201e\u00eent\u00e2lnire\u201d a fost de la \u00eenceput interpretat\u0103 \u00eentr-un chip cu totul nea\u015fteptat. Ion R\u0103dulescu Pogoneanu, care se refer\u0103 pentru prima dat\u0103 la ea (Convorbiri literare<\/em>, 1906), face aprecieri critice de a\u015fa natur\u0103 \u00eenc\u00e2t alung\u0103 pentru mult\u0103 vreme interesul cercet\u0103torilor. Este vorba de traducerile lui Eminescu din Critica ra\u0163iunii pure<\/em>, f\u0103cute \u00eentre 1874 \u015fi 1877, publicate de C. Noica \u015fi Al. Surdu sub titlul de Lecturi kantiene<\/em> (Bucure\u015fti, 1975). Dup\u0103 Slavici (Amintiri<\/em>, Bucure\u015fti, 1924), Eminescu ar fi \u00eenceput aceste Lecturi<\/em> \u00eenc\u0103 din 1869. \u201eEl lucra pe timpul acela, scrie Slavici, la traducerea operei lui Kant asupra ra\u0163iunii pure…\u201d. Tra\u00adducerile au fost totu\u015fi publicate \u00een 1911, dar \u00eentr-o form\u0103 necorespunz\u0103toare \u015fi f\u0103r\u0103 aparatul critic necesar. Cu toate acestea, trebuie men\u0163ionat c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1930, c\u00e2nd apare traducerea lui Tr. Br\u0103ileanu, Lecturile<\/em> lui Eminescu au fost singurele fragmente traduse \u015fi publicate \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din opera fundamental\u0103 a lui Kant.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen paginile revistei Ramuri<\/em> (vezi nr. 2\u201311 din 1969) au fost publicate pentru prima dat\u0103, de c\u0103tre C. Floru \u015fi Al. Surdu, traducerile unor texte din operele filosofilor moderni \u00eentreprinse de Titu Maiorescu \u00een cadrul cursului de Istoria filosofiei moderne<\/em> (1887). Maiorescu traduce din Critica ra\u0163iunii pure<\/em> cele dou\u0103 capitole referitoare la spa\u0163iu \u015fi timp. Aceasta este a doua traducere din Kant \u015fi tot at\u00e2t de \u00eensemnat\u0103 ca \u015fi prima, c\u0103ci pe aceast\u0103 cale influen\u0163a kantian\u0103 a p\u0103truns direct \u00een filosofia rom\u00e2neasc\u0103. Traducerea lui Maiorescu a fost publicat\u0103 ulterior \u00een anexa la Lecturi kantiene<\/em> a lui M. Eminescu.<\/p>\n\n\n\n

Prelegerile lui Maiorescu despre Kant (vezi T. Maiorescu, Prelegeri filosofice<\/em>, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Gr. T. Pop \u015fi Al. Surdu, Craiova, 1980); \u00eenso\u0163ite de traducerile men\u0163ionate, competen\u0163a \u015fi virtuozitatea analizei, aplicarea ei direct\u0103 la texte originale, au avut darul de a st\u00e2rni interesul tinerilor filosofi. De altfel, Pre\u00adlegerile<\/em> au fost precedate \u015fi \u00eenso\u0163ite de manifest\u0103ri care aveau s\u0103 trezeasc\u0103 interesul pentru g\u00e2ndirea lui Kant. Este vorba \u015fi de ciclul de conferin\u0163e C\u0103r\u0163ile omenirii<\/em>, \u00een cadrul c\u0103rora Maiorescu face o analiz\u0103 la Critica ra\u0163iunii pure<\/em> (Convorbiri literare<\/em>, I, 1867), iar A. D. Xenopol particip\u0103 cu o prelegere despre \u201eCriticismul lui Kant\u201d (Convorbiri literare,<\/em> IX, 1877\u20131878). La aceste conferin\u0163e a luat parte \u015fi Eminescu, \u201ecare scria d\u0103ri de seam\u0103\u201d (vezi Curierul de Ia\u015fi<\/em>, X, 1877, nr. 39, 13 aprilie).<\/p>\n\n\n\n

Maiorescu \u015fi-a exercitat \u201einfluen\u0163a kantian\u0103\u201d prin propriile lucr\u0103ri. D. Ioani\u0163escu, vorbind despre \u201ePrimele c\u0103r\u0163i de logic\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte\u201d (Convorbiri literare<\/em>, XLIV, 1911), constat\u0103 \u00eenr\u00e2urirea evident\u0103 a kantianismului asupra logicii lui Maiorescu (Logica elementar\u0103<\/em>, 1876), care devenise o carte de larg\u0103 circula\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen orice caz, doi dintre elevii lui Maiorescu au acordat o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 filosofiei kantiene. C. R\u0103dulescu-Motru \u00ee\u015fi sus\u0163ine \u00een 1893 teza de doctorat cu o problem\u0103 din Kant (Zur Entwicklung von Kants Theorie der Naturkausalit\u00e4t<\/em>), iar \u00een 1912 public\u0103 cunoscuta lucrare Elemente de metafizic\u0103<\/em>, c\u0103reia \u00een 1928 \u00eei adaug\u0103 subtitlul \u201epe baza filosofiei kantiane\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Al doilea elev al lui Maiorescu, Ion Petrovici, public\u0103 \u00een 1936 Via\u0163a \u015fi opera lui Kant<\/em>, alc\u0103tuit\u0103 din cele 12 lec\u0163ii \u0163inute la Universitatea din Ia\u015fi \u00een cadrul cursului de Istorie a filosofiei moderne.<\/p>\n\n\n\n

F\u0103r\u0103 s\u0103 fi avut r\u0103sunetul lucr\u0103rilor amintite, sunt demne de men\u0163ionat Teoria ideilor de timp \u015fi spa\u0163iu dup\u0103 Kant \u015fi adversarii lui<\/em>, a lui Gh. Ionescu (Bucure\u015fti, 1889); Morala lui Kant \u015fi adversarii ei<\/em>, a lui Gr. T\u0103u\u015fan (Bucure\u015fti, 1900).<\/p>\n\n\n\n

Amintim \u00een continuare numele principalilor traduc\u0103tori ai operei lui Kant \u00een limba rom\u00e2n\u0103: Ioan Gorun (Spre pacea etern\u0103<\/em>, 1912), M. Antoniade (Prole\u00adgomene,<\/em> 1924), I. Gherincea (Critica puterii de judecat\u0103<\/em>, 1927), Tr. Br\u0103ileanu (\u00centemeierea metafizicii moravurilor<\/em>, 1927; Critica ra\u0163iunii pure<\/em>, 1930; Critica puterii de judecat\u0103<\/em>, 1940), N. Bagdasar \u015fi E. Moisuc (Critica ra\u0163iunii pure<\/em>, 1969), N. Bagdasar (Critica ra\u0163iunii practice<\/em>, 1972). Cu ocazia \u00eemplinirii a 200 de ani de la apari\u0163ia Criticii ra\u0163iunii pure<\/em>, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103 a avut ini\u0163iativa de a publica Critica facult\u0103\u0163ii de judecare<\/em>, \u00een traducerea lui V. Dem. Zamfirescu \u015fi Al. Surdu (Bucure\u015fti, 1981).<\/p>\n\n\n\n

Studii remarcabile despre Kant a scris Mircea Florian (Immanuel Kant<\/em>, \u00een Istoria filosofiei moderne<\/em>, vol. II, Bucure\u015fti, 1938 \u015fi Kant \u015fi criticismul p\u00e2n\u0103 la Fichte<\/em>, Bucure\u015fti, 1937).<\/p>\n\n\n\n

Influen\u0163a kantian\u0103 nu s-a manifestat numai pe t\u0103r\u00e2mul metafizicii pure. Mihail Dragomirescu, dup\u0103 cum ne relateaz\u0103 elevul s\u0103u T. Vianu (Jurnal<\/em>, Bucure\u015fti, 1970, p. 324) preda estetica \u00eentr-o sistematizare original\u0103, dar alimentat\u0103 de sursele postkantine. T. Vianu m\u0103rturise\u015fte el \u00eensu\u015fi filia\u0163ia kantian\u0103 a propriilor sale idei estetice.<\/p>\n\n\n\n

Ar mai fi de men\u0163ionat lucr\u0103ri ca: Via\u0163a \u015fi operele lui Kant<\/em> (Bucure\u015fti, 1906) a lui Sofronie Craioveanu, Principiile pedagogice ale lui Kant \u015fi Schiller<\/em> (Rev. de fil. \u015fi ped.<\/em>, nr. 2 \u015fi 3, 1907) de G. Antonescu.<\/p>\n\n\n\n

Un exeget mai recent al kantianismului \u00een filosofia rom\u00e2neasc\u0103 este Constantin Noica. El traduce \u00een 1936 lucrarea lui Kant Despre forma \u015fi principiile lumii sensibile \u015fi ale celei inteligibile<\/em>, iar \u00een Concepte deschise \u00een istoria filosofiei<\/em> (Bucure\u015fti, 1936) face o ampl\u0103 analiz\u0103 a teoriei kantiene despre \u201elucrul \u00een sine\u201d. Lucrarea Schi\u0163\u0103 pentru istoria lui cum e cu putin\u0163\u0103 ceva nou<\/em> (Bucure\u015fti, 1940) reprezint\u0103 o \u00eencercare de a sistematiza \u00eentreaga istorie a filosofiei \u00een jurul \u00eentreb\u0103rii lui Kant (\u201eCum sunt posibile judec\u0103\u0163ile sintetice a priori<\/em>\u201d), generalizat\u0103. Un studiu \u00eentins \u015fi ad\u00e2ncit asupra filosofiei lui Kant este prezentat cu ocazia traducerii primei introduceri la Critica judec\u0103rii<\/em> (Dou\u0103 introduceri \u015fi o trecere spre idealism<\/em>, Bucure\u015fti, 1943). \u00cen 1969, C. Noica public\u0103 lucrarea Dou\u0103zeci \u015fi \u015fapte trepte ale realului<\/em>, \u00een care \u00eentreprinde o analiz\u0103 original\u0103 a semnifica\u0163iei contemporane a categoriilor cercetate de Kant.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, trebuie amintit\u0103 aici lucrarea Kant \u015fi neokantianismul<\/em> (Bucure\u015fti, 1968) a lui Alexandru Boboc. Ea reprezint\u0103 o continuare fireasc\u0103 a interesului pentru aspectele moderne ale kantianismului. [1]<\/a><\/sup> <\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
Note<\/strong><\/h6>\n\n\n\n

  1. Articol preluat din Al. Surdu, Cercet\u0103ri logico-filosofice<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Tehnic\u0103, 2008. \u2191<\/a><\/p> <\/li><\/ol>\n\n\n\n

    \n\n\n\n

    [Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, vol. XVI: Rela\u021bia minte\u2013corp<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2020, pp. 11\u201314]<\/p>\n\n\n

    \n\t\t\t\n\t\t\t\t
    \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t<\/span>Descarc\u0103<\/span>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/a>\n\t\t<\/div><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Ecouri kantiene \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 ALEXANDRU SURDU Doctrina lui Kant a fost \u015fi mai este \u00eenc\u0103 prezent\u0103 \u00een via\u0163a filosofic\u0103 mondial\u0103. Ea continu\u0103 s\u0103 exercite o influen\u0163\u0103 apreciabil\u0103 \u00een g\u00e2ndirea teoretic\u0103 contemporan\u0103, at\u00e2t prin adaptarea ideilor kantiene, izvor\u00e2te din practica \u015ftiin\u0163ific\u0103 a veacului al XVIII-lea, la noile condi\u0163ii tehnico-\u015ftiin\u0163ifice \u2013 adaptare care a dus de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":21,"menu_order":1,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"disabled","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[101,195,14],"tags":[34,346],"class_list":["post-46","page","type-page","status-publish","hentry","category-alexandru-surdu","category-articole","category-sifr16","tag-kant","tag-kantianism"],"featured_image_src":null,"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/mm\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"Ecouri kantiene \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 ALEXANDRU SURDU Doctrina lui Kant a fost \u015fi mai este \u00eenc\u0103 prezent\u0103 \u00een via\u0163a filosofic\u0103 mondial\u0103. Ea continu\u0103 s\u0103 exercite o influen\u0163\u0103 apreciabil\u0103 \u00een g\u00e2ndirea teoretic\u0103 contemporan\u0103, at\u00e2t prin adaptarea ideilor kantiene, izvor\u00e2te din practica \u015ftiin\u0163ific\u0103 a veacului al XVIII-lea, la noile condi\u0163ii tehnico-\u015ftiin\u0163ifice \u2013 adaptare care a dus de…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/46","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46"}],"version-history":[{"count":22,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/46\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5827,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/46\/revisions\/5827"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/21"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}