{"id":7823,"date":"2023-12-18T08:56:33","date_gmt":"2023-12-18T06:56:33","guid":{"rendered":"http:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?page_id=7823"},"modified":"2024-07-09T18:09:13","modified_gmt":"2024-07-09T16:09:13","slug":"lexiconul-psihologiei-stiintifice-in-cursul-de-psihologie-al-lui-c-radulescu-motru","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/volumul-19-2023\/lexiconul-psihologiei-stiintifice-in-cursul-de-psihologie-al-lui-c-radulescu-motru\/","title":{"rendered":"Lexiconul psihologiei \u0219tiin\u021bifice \u00een Cursul de psihologie al lui C. R\u0103dulescu-Motru | Constantin Stoenescu"},"content":{"rendered":"\n

DOI: 10.59277\/SIFR.202319.01<\/p>\n\n\n\n

Lexiconul psihologiei \u0219tiin\u021bifice \u00een Cursul de psihologie<\/em> al lui C. R\u0103dulescu-Motru<\/h2><\/div>\n\n\n\n
Constantin Stoenescu<\/h5>

Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucure\u0219ti<\/p><\/div>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
The Lexicon of Scientific Psychology in C. R\u0103dulescu-Motru\u2019s \u201cPsychology Course\u201d<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Abstract<\/strong>:<\/strong> <\/strong>In his late works, such as \u201cThe Road since Structure\u201d, Thomas Kuhn revised his view on the development of scientific knowledge, described as a succession of stages of \u201cnormal science\u201d and \u201cextraordinary research\u201d leading to the replacement of one paradigm by another, and proposed a linguistic approach to the advancement of scientific knowledge based on the concepts of conceptual network and lexicon. I believe that Kuhn\u2019s proposal can be used as a heuristic tool for understanding the process of scientific growth, including in psychology. In this regard, C. R\u0103dulescu-Motru\u2019s \u201cPsychology Course\u201d from 1923 is an exemplary case, marking the transition from speculative psychology, based on substantialist Aristotelian concepts, to an empirical psychology, based on experimental research \u2013 a program initiated by Franz Brentano and John St. Mill. This course thus crowns the Romanian philosopher\u2019s efforts to develop a scientific lexicon and reinforce the conceptual network specific to psychology, an approach that places him in synchronicity with the Western philosophical and scientific community.<\/p>\n\n\n\n

Keywords<\/strong>: <\/strong>C. R\u0103dulescu-Motru; scientific lexicon; speculative psychology; scientific psychology; empirical psychology.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
Pornind de la Thomas Kuhn<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

\u00cen ultimele sale cercet\u0103ri, Thomas Kuhn a devenit din ce \u00een ce mai preocupat de aspectele lingvistice ale schimb\u0103rii de perspectiv\u0103 \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i de felul \u00een care limbajul este restructurat \u00een func\u021bie de progresul cunoa\u0219terii. Astfel, limbajul \u0219tiin\u021bific sau vocabularul specific unei anumite discipline \u0219tiin\u021bifice trece deopotriv\u0103 printr-un proces de adecvare la realitatea fenomenal\u0103 prin revizuirea descrierilor f\u0103cute acesteia, dar \u0219i de acomodare la re\u021beaua conceptual\u0103 asociat\u0103 unui anumit lexicon \u0219tiin\u021bific. Drept urmare, comunit\u0103\u021bi diferite vor folosi lexicoane diferite, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 propozi\u021bii care sunt asem\u0103n\u0103toare din punct de vedere lingvistic vor avea \u00een\u021belesuri \u0219i con\u021binuturi judicative diferite. Totu\u0219i, admite Kuhn, dep\u0103\u0219ind conciliabil opozi\u021bia ireductibil\u0103 presupus\u0103 de vechea tez\u0103 a incomensurabilit\u0103\u021bii \u00een forma ei lingvistic\u0103, \u201e\u00een discu\u021bia dintre membrii unor comunit\u0103\u021bi cu lexicoane structurate diferit, asertabilitatea \u0219i eviden\u021bele joac\u0103 acela\u0219i rol pentru ambele p\u0103r\u021bi numai \u00een domeniile (\u0219i sunt \u00eentotdeauna destul de multe) \u00een care cele dou\u0103 lexicoane sunt congruente\u201d.[1]<\/sup><\/a> Schemele conceptuale asociate unui vocabular devin re\u021bele lexicale care organizeaz\u0103 lumea fenomenal\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t scheme conceptuale par\u021bial diferite vor structura lumi fenomenale diferite. Un lexicon este o precondi\u021bie a descrierii lumii, \u00eens\u0103 fiecare lexicon se poate schimba par\u021bial sau poate fi \u00eenlocuit complet de altul, ceea ce duce \u0219i la o pluralitate de descrieri ale lumii, unele \u00een succesiune fa\u021b\u0103 de altele, altele coexistente, fiecare fiind asociat\u0103 lexiconului specific unei anumite comunit\u0103\u021bi lingvistice.[2]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Drept urmare, Thomas Kuhn asociaz\u0103 fiecare lexicon cu o form\u0103 de via\u021b\u0103 \u00een sens tare, ca experien\u021b\u0103 tribal\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 evaluarea propozi\u021biilor \u00een termeni de adev\u0103r sau falsitate va putea fi f\u0103cut\u0103 ra\u021bional pe temeiul utiliz\u0103rii lor \u00eentr-o comunitate care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te o anumit\u0103 re\u021bea conceptual\u0103, dar adoptarea unui anumit vocabular \u0219i schimbarea lexical\u0103 se produc doar din motive pragmatice.[3]<\/sup><\/a> \u00cen acest sens, fizica lui Aristotel este acceptabil\u0103 ra\u021bional pe baza propriei re\u021bele conceptuale, iar a-l \u00een\u021belege pe Aristotel presupune nara\u021biuni \u00een termenii propriului lexicon. Progresul \u0219tiin\u021bei presupune o evolu\u021bie de la un lexicon la altul, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul fizicii prin trecerea de la fizica lui Aristotel la fizica de tip galileo-newtonian. Aceast\u0103 evolu\u021bie presupune diversificare \u0219i specializare, cre\u0219terea complexit\u0103\u021bii \u0219i delimit\u0103ri din ce \u00een ce mai precise ale domeniilor, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een cazul evolu\u021biei biologice.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cercetarea pe care o realizez aici \u00eemi propun s\u0103 aplic categoriile introduse de Kuhn asupra procesului form\u0103rii \u0219i maturiz\u0103rii psihologiei ca \u0219tiin\u021b\u0103, a\u0219a cum poate fi acesta descris pornind de la cazul public\u0103rii de c\u0103tre C. R\u0103dulescu-Motru a Cursului de psihologie<\/em> \u00een anul 1923. \u00cen acest sens, \u00eemi propun s\u0103 realizez o analiz\u0103 asupra vocabularului utilizat de acesta \u0219i s\u0103 identific principalele aspecte ale trecerii de la psihologia speculativ\u0103 la psihologia \u0219tiin\u021bific\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, \u00een ciuda reminiscen\u021belor lexicale, cred c\u0103 R\u0103dulescu-Motru reu\u0219e\u0219te o dubl\u0103 performan\u021b\u0103 remarcabil\u0103, aceea de a se sincroniza cu cercet\u0103rile cele mai recente din domeniu \u0219i de a oferi lumii \u0219tiin\u021bifice din Rom\u00e2nia un vocabular \u0219i o schem\u0103 categorial\u0103 care au configurat o tradi\u021bie de cercetare.[4]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

C. R\u0103dulescu-Motru recunoa\u0219te explicit importan\u021ba unui vocabular \u0219tiin\u021bific \u0219i a re\u021belei lexicale pentru a legitima un domeniu de cercetare \u0219i adopt\u0103 punctul de vedere potrivit c\u0103ruia vocabularul, \u00een\u021beles ca o condi\u021bie prealabil\u0103, este un intermediar care asigur\u0103 accesul epistemic la faptele cercetate, confer\u0103 semnifica\u021bie cognitiv\u0103 discursului \u0219tiin\u021bific \u0219i ghideaz\u0103 cercetarea. \u00cen Elemente de logic\u0103<\/em> g\u0103sim urm\u0103torul comentariu:<\/p>\n\n\n\n

\n

Un cuv\u00e2nt \u00een vocabularul unei limbi \u00ee\u0219i are sunetul \u0219i \u00een\u021belesul s\u0103u bine precizat, dar din vocabularul limbei nu putem s\u0103 \u0219tim cu toate acestea ce rol va avea el s\u0103 joace \u00een diferitele propozi\u021biuni care \u00eel vor cuprinde. \u00centr-o propozi\u021biune el poate servi la o afirmare, \u0219i \u00een alt\u0103 propozi\u021biune, la alt\u0103 afirmare. Chiar \u00een\u021belesul lui se poate schimba dup\u0103 finalitatea \u00een care este \u00eendreptat\u0103 propozi\u021bia. Cum este cuv\u00e2ntul, a\u0219a este \u0219i faptul sufletesc. \u00cen\u021belesul lui psihologic este un fel de vocabular pentru \u0219tiin\u021bele filosofice, nu \u00eensu\u0219i fundamentul lor.[5]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
Psihologie speculativ\u0103 \u0219i psihologie \u0219tiin\u021bific\u0103<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Prima miz\u0103 teoretic\u0103 care poate fi identificat\u0103 at\u00e2t la nivelul presupozi\u021biilor care ghideaz\u0103 expunerea, c\u00e2t \u0219i al orizontului de \u00eenaintare asumat de C. R\u0103dulescu-Motru o reprezint\u0103 \u00eencercarea de a ar\u0103ta c\u0103 psihologia a dep\u0103\u0219it stadiul speculativ \u0219i poate fi configurat\u0103 asemenea unei \u0219tiin\u021be teoretice \u0219i experimentale care se apropie de maturizare, care are un obiect bine definit al cercet\u0103rii \u0219i dispune de instrumente ale cercet\u0103rii care pot fi opera\u021bionalizate eficient din punct de vedere epistemic. Reg\u0103sim explicit sau implicit numeroase surse care contribuie la forma \u0219i con\u021binutul textului elaborat de R\u0103dulescu-Motru, dominanta fiind \u00eenclina\u021bia sa spre o situare \u00een actualitate pornind de la tradi\u021bia psihologiei \u0219tiin\u021bifice, constituit\u0103 la mijlocul secolului al XIX-lea.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, \u00een prezentarea domeniului psihologiei \u0219i a principalelor direc\u021bii de cercetare, R\u0103dulescu-Motru preia clasificarea propus\u0103 de Edward Titchener chiar \u00een perioada \u00een care \u00ee\u0219i elabora cursul \u0219i care primise consensul unei bune p\u0103r\u021bi a comunit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice. Cartografierea domeniului psihologiei realizat\u0103 de Titchener devenise paradigmatic\u0103 \u0219i structurant\u0103 pentru to\u021bi aceia care se situau \u00een continuarea tradi\u021biei psihologiei experimentale ini\u021biate de Wilhelm Wundt, grup \u00een care \u00eel putem include \u0219i pe filosoful rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, domeniului psihologiei \u00eei corespund urm\u0103toarele diviziuni[6]<\/sup><\/a>:<\/p>\n\n\n\n

I. Psihologia vie\u021bii suflete\u0219ti normale;
II. Psihologia vie\u021bii suflete\u0219ti anormale.<\/p>\n\n\n\n

Psihologia vie\u021bii suflete\u0219ti normale se subdivide \u00een:<\/p>\n\n\n\n

A. Psihologia individual\u0103;
B. Psihologia colectiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Psihologia individual\u0103 se \u00eemparte \u00een:<\/p>\n\n\n\n

a. Psihologia omeneasc\u0103;
b. Psihologia animal\u0103;
c. Psihologia comparat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Psihologia omeneasc\u0103 se sub\u00eemparte, la r\u00e2ndul ei, \u00een:<\/p>\n\n\n\n

1. Psihologie general\u0103;
2. Psihologie diferen\u021bial\u0103;
3. Psihologie genetic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Psihologia colectiv\u0103 se \u00eemparte \u00een:<\/p>\n\n\n\n

1. Psihologia social\u0103;
2. Psihologia etnic\u0103;
3. Psihologia de clas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Recunoa\u0219tem \u00een aceast\u0103 configurare a domeniului psihologiei \u0219tiin\u021bifice c\u00e2teva dintre presupozi\u021biile specifice psihologiei speculative. M\u0103 voi referi \u00een continuare la dou\u0103 dintre ele, \u0219i anume utilizarea \u00een continuare a unor concepte de tip substan\u021bialist, a\u0219a cum ar fi acela de \u201evia\u021b\u0103 sufleteasc\u0103\u201d, \u0219i, respectiv, esen\u021bialist, a\u0219a cum este cazul \u201epsihologiei etnice\u201d sau al \u201epsihologiei de clas\u0103\u201d. Ambele concepte apar\u021bin psihologiei filosofice sau speculative.<\/p>\n\n\n\n

Conceptul de \u201esuflet\u201d (psych\u0113<\/em>) vine din filosofia vechilor greci \u0219i a fost consacrat de Aristotel cu un \u00een\u021beles substan\u021bialist, fiind definit drept forma sau esen\u021ba oric\u0103rei fiin\u021be vii, condi\u021bia inteligibilit\u0103\u021bii sale fiind corela\u021bia cu un corp, \u00een sensul c\u0103 sufletul \u00eei asigur\u0103 acestuia din urm\u0103 calitatea de organism. Al doilea moment important este reprezentat de dualismul psiho-fizic elaborat de Descartes \u0219i de cercet\u0103rile expuse de acesta \u00een Pasiunile sufletului<\/em>, ceea ce, dup\u0103 R\u0103dulescu-Motru, a deschis dezbaterea problemei vie\u021bii suflete\u0219ti pe baza unor presupozi\u021bii metafizice, de la ocazionalism \u0219i paralelism, la materialism \u0219i spiritualism. Schimbarea decisiv\u0103 se contureaz\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, odat\u0103 cu cercet\u0103rile de psihologie experimental\u0103, \u00een special cele ale lui Gustav Fechner \u0219i Wilhelm Wundt, cei care \u201eintroduc metoda experimental\u0103 \u00een mod consecvent dup\u0103 norma celorlalte \u0219tiin\u021be exacte\u201d.[7]<\/sup><\/a> Aceast\u0103 schimbare are consecin\u021be filosofice importante \u0219i duce la \u00eencerc\u0103ri de \u00eenlocuire a conceptului substan\u021bialist de suflet cu unul adecvat din perspectiva unei \u0219tiin\u021be empirice. Urm\u00e2nd modelul \u0219tiin\u021belor naturii, psihologia \u00ee\u0219i asum\u0103 cercetarea fenomenelor psihice \u0219i proiectul dezv\u0103luirii legilor co-existen\u021bei \u0219i succesiunii acestor fenomene. Un bun exemplu \u00eel reprezint\u0103 modul \u00een care Franz Brentano, urm\u00e2ndu-l pe John St. Mill \u0219i strategia sa fenomenalist\u0103, define\u0219te fenomenul psihic \u00een Psihologia din punct de vedere empiric.<\/em>[8]<\/sup><\/a> R\u0103dulescu-Motru, de\u0219i p\u0103streaz\u0103 \u00een lexiconul s\u0103u conceptul de suflet, \u00een special prin utilizarea expresiei \u201evia\u021b\u0103 sufleteasc\u0103\u201d, \u00eel resemnific\u0103 \u00een Cursul de psihologie<\/em> \u0219i \u00eel echivaleaz\u0103 cu acela de de \u201evia\u021b\u0103 psihic\u0103\u201d, astfel \u00eenc\u00e2t cele dou\u0103 devin inter\u0219anjabile, iar cel din urm\u0103 este corelat cu ideea de \u201efapte suflete\u0219ti\u201d.<\/p>\n\n\n\n

La fel stau lucrurile \u0219i \u00een cazul conceptelor psihologiei colective, a\u0219a cum ar fi cazul celui de \u201epsihologie etnic\u0103\u201d. R\u0103dulescu-Motru este \u0219i de aceast\u0103 dat\u0103 sincron cu spiritul vremii \u0219i preia conceptul de Volksgeist<\/em>, a\u0219a cum a fost el resemnificat psihologic \u0219i antropologic, eliberat de con\u021binutul speculativ \u0219i de presupozi\u021biile metafizice \u0219i metodologice de tip esen\u021bialist cu care fusese \u00eenc\u0103rcat de Hegel \u0219i Herder. Asemenea lui Dumitru Dr\u0103ghicescu, cel care publicase \u00een anul 1907 Din psihologia poporului rom\u00e2n<\/em>, R\u0103dulescu-Motru \u00ee\u0219i propune \u00een c\u00e2teva dintre lucr\u0103rile sale, de la Cultura rom\u00e2n\u0103 \u0219i politicianismul<\/em>, publicat\u0103 \u00een anul 1904, la Sufletul neamului nostru. Calit\u0103\u021bi bune \u0219i defecte<\/em>, publicat\u0103 \u00een anul 1910, s\u0103 fac\u0103 un portret psihologic al poporului rom\u00e2n pornind de la condi\u021bii \u0219i context, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 detecteze cauze \u0219i rela\u021bii care explic\u0103 \u00een sens consecin\u021bionalist anumite uniformit\u0103\u021bi sesizabile la nivel fenomenal. Cu alte cuvinte, a\u0219a cum \u00een cazul psihologiei individuale putem \u00een\u021belege fenomenele psihice numai \u00een m\u0103sura \u00een care lu\u0103m \u00een considerare \u0219i componenta neurofiziologic\u0103, \u00een cazul psihologiei colective, vom identifica leg\u0103turi cauzale similare cu diverse condi\u021bii exterioare, de la cele geografice \u0219i istorice, la cele culturale, f\u0103r\u0103 a mai postula prioritatea explicativ\u0103 a unor entit\u0103\u021bi metafizice de tip esen\u021bialist, a\u0219a cum ar fi \u201espiritul unui popor\u201d. Schema categorial\u0103 configurat\u0103 \u00een aceast\u0103 etap\u0103 va fi cadrul \u00een care vor fi utilizate ulterior elemente ale unui lexicon speculativ, a\u0219a cum se va \u00eent\u00e2mpla \u00een Psihologia poporului rom\u00e2n<\/em> din anul 1937 sau \u00een Etnicul rom\u00e2nesc. Comunitate de origine, limb\u0103 \u0219i destin<\/em>, lucrare publicat\u0103 \u00een anul 1942. Tensiunea dintre re\u021beaua conceptual\u0103 a psihologiei \u0219tiin\u021bifice \u0219i elementele nu doar reziduale ale lexiconului psihologiei speculative este neutralizat\u0103 de R\u0103dulescu-Motru prin plasarea discursului s\u0103u la un nivel metateoretic \u00een care problemele pot fi elucidate numai prin recursul la conceptele categoriale ale filosofiei, a\u0219a cum face, de exemplu, \u00een dou\u0103 perioade diferite ale carierei sale, atunci c\u00e2nd public\u0103 \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i energie<\/em> \u00een anul 1902 \u0219i, mult mai t\u00e2rziu, Timp \u0219i destin<\/em> \u00een anul 1940.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, ar fi o eroare s\u0103 interpret\u0103m Cursul de psihologie<\/em> al lui R\u0103dulescu-Motru doar \u00een aceast\u0103 cheie simplificatoare a trecerii critice de la psihologia speculativ\u0103 la psihologia \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i s\u0103 ne oprim exclusiv la aceste resemnific\u0103ri ale unor concepte de tip substan\u021bialist \u0219i esen\u021bialist care puneau \u00eentr-un acord fin lexiconul cu re\u021beaua conceptual\u0103. Angajamentele sale filosofice sunt diverse \u0219i plurale, iar orice unilateralizare produce for\u021bat ambiguit\u0103\u021bi care submineaz\u0103 \u00eensu\u0219i proiectul explicit de a oferi o sintez\u0103 \u00een Cursul<\/em> s\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\u00centre orizontul transcendental \u0219i imediatul fenomenal<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Devotat cercet\u0103rilor din psihologia experimental\u0103, Cursul de psihologie<\/em> al lui R\u0103dulescu-Motru este plasat de autorul s\u0103u \u00een diferen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de tradi\u021bia reprezentat\u0103 de psihologia descriptiv\u0103 a lui Brentano \u0219i de \u201epsihologia pur\u0103\u201d a lui Husserl, aceasta din urm\u0103 fiind \u00een\u021beleas\u0103 drept continuatoare a tradi\u021biei psihologiei filosofice. Filosoful rom\u00e2n este tran\u0219ant \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103: \u201eNegre\u0219it, rodnic\u0103 r\u0103m\u00e2ne tot partea cealalt\u0103 a psihologiei, care pleac\u0103 de la experien\u021ba vie\u021bii suflete\u0219ti\u201d.[9]<\/sup><\/a> Drept urmare, p\u0103r\u021bile cele mai consistente ale Cursului<\/em>, \u0219i anume, partea a II-a, \u201eCorela\u021biunile biologice ale sufletului\u201d, \u0219i partea a III-a, \u201eFaptele de con\u0219tiin\u021b\u0103\u201d, prezint\u0103 conceptele \u0219i problemele psihologiei dintr-o perspectiv\u0103 strict experimental\u0103 \u0219i factual\u0103 prin corelarea fiec\u0103rui \u201eelement\u201d al vie\u021bii suflete\u0219ti cu suportul s\u0103u neurofiziologic, pornind de la teza \u201eunit\u0103\u021bii originare dintre via\u021ba sufleteasc\u0103 \u0219i via\u021ba material\u0103\u201d.[10]<\/sup><\/a> \u00cen acest sens, Cursul<\/em> poate fi considerat drept una dintre primele lucr\u0103ri din literatura domeniului \u00een care este configurat\u0103 o paradigm\u0103 explicativ\u0103 specific\u0103 psihologiei \u0219tiin\u021bifice, epurat\u0103 de prejudec\u0103\u021bi speculative.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare ansamblul operei sale, vom constata c\u0103 R\u0103dulescu-Motru a fost preocupat tot timpul de evaluarea filosofic\u0103 a angajamentelor sale \u00een domeniul psihologiei \u0219tiin\u021bifice. \u00cen Elemente de metafizic\u0103 pe baza filosofiei kantiene<\/em>, ap\u0103rut\u0103 \u00een anul 1912, R\u0103dulescu-Motru critic\u0103 a\u0219a-numita tez\u0103 a con\u0219tiin\u021bei-oglind\u0103 potrivit c\u0103reia con\u0219tiin\u021ba este o receptare pasiv\u0103 a realit\u0103\u021bii, ceea ce \u00eensemna a sus\u021bine c\u0103 \u201eToat\u0103 \u0219tiin\u021ba se funda pe existen\u021ba unei materii externe, care \u00ee\u0219i impunea tiparul logicei ei pe ceara cea moale a sufletului nostru\u201d[11]<\/sup><\/a>, \u0219i justific\u0103 proiectul kantian, \u0219i anume, c\u0103 \u201etrebuia ar\u0103tat c\u0103 adev\u0103rurile fundamentale ale \u0219tiin\u021bei nu se bazeaz\u0103 pe simple asocieri de date ale sim\u021burilor, sau pe obi\u0219nuin\u021be mintale, ci se bazeaz\u0103 pe func\u021biunile a priori<\/em> ale con\u0219tiin\u021bei\u201d.[12]<\/sup><\/a> De\u0219i teoria lui Kant despre con\u0219tiin\u021b\u0103 este echivalentul unei \u201erevolu\u021bii copernicane\u201d, totu\u0219i, con\u0219tiin\u021ba \u00een genere este o con\u0219tiin\u021b\u0103 formal\u0103, adic\u0103 o con\u0219tiin\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 con\u021binut. Or, observ\u0103 R\u0103dulescu-Motru, con\u0219tiin\u021ba const\u0103 tocmai \u00een actele de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i nu poate fi conceput\u0103 \u00een afara lor.[13]<\/sup><\/a> Aceast\u0103 limitare a cercet\u0103rii transcendentale a con\u0219tiin\u021bei \u00eel duce pe R\u0103dulescu-Motru spre proiectul unei cercet\u0103ri empirice, de tip naturalist, a fenomenului con\u0219tiin\u021bei, prin luarea \u00een considerare a tuturor condi\u021bion\u0103rilor con\u0219tiin\u021bei, a\u0219a cum va face \u00een Curs<\/em>, \u00een partea dedicat\u0103 faptelor de con\u0219tiin\u021b\u0103. Enumerarea acestor grupe de fapte este relevant\u0103 pentru lexiconul \u0219tiin\u021bific al autorului \u0219i dovede\u0219te completitudinea schemei sale conceptuale \u00een decuparea categorial\u0103 a fenomenalit\u0103\u021bii psihice:<\/p>\n\n\n\n

\n

A. Producerea \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rilor obiective \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103. Sunt \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri externe \u0219i \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri interne. Cele din categoria \u00eent\u00e2ia le numim: lucruri, intui\u021bii, corpuri; cele din categoria a doua: reprezent\u0103ri sau idei.
B. Priceperea \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rilor obiective, de la cunoa\u0219terea imediat\u0103 p\u00e2n\u0103 la cunoa\u0219terea mediat\u0103 a judec\u0103\u021bii.
C. Eul \u0219i atitudinile afective; voin\u021ba.[14]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, R\u0103dulescu-Motru dezvolt\u0103 \u0219i o alternativ\u0103 metafizic\u0103 la transcendentalismul kantian prin teoria sa a personalismului energetic, pornind de la principiul c\u0103 acolo unde cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103 nu mai poate \u00eenainta putem \u00eencerca explor\u0103ri legitime care au un statut deopotriv\u0103 orientativ \u0219i explicativ cu ajutorul unor ipoteze filosofice care sunt \u00een acord cu rezultatele \u0219tiin\u021bei.[15]<\/sup><\/a> R\u0103dulescu-Motru propune ipoteza unui \u201eenergetism\u201d metafizic centrat pe teza potrivit c\u0103reia energia este \u201esubstan\u021ba ultim\u0103\u201d a universului, iar materia \u0219i mi\u0219carea sunt forme ale energiei. Con\u0219tiin\u021ba individual\u0103, ca fenomen necesar \u0219i obiectiv, unitar\u0103 precum universul \u0219i \u00een rela\u021bie cu acesta, asigur\u0103 necesitatea \u0219i universalitatea preten\u021biilor de cunoa\u0219tere, astfel \u00eenc\u00e2t din unitatea con\u0219tiin\u021bei rezult\u0103 unitatea, obiectivitatea \u0219i universalitatea \u0219tiin\u021bei. Singura limit\u0103 o constituie incapacitatea con\u0219tiin\u021bei individuale de a ajunge la o cunoa\u0219tere integral\u0103 \u0219i de detaliu a realit\u0103\u021bii universului:<\/p>\n\n\n\n

\n

Un spirit care ar putea s\u0103 \u00eentrez\u0103reasc\u0103 legea \u00een care se integreaz\u0103 toate transform\u0103rile con\u0219tiin\u021bei ar putea, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 \u00eentrez\u0103reasc\u0103 \u0219i structura definitiv\u0103 a \u0219tiin\u021bei, dar un asemenea spirit nu este dat omului s\u0103-l aib\u0103 dec\u00e2t ca ideal.[16]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Cursul de psihologie<\/em> al lui R\u0103dulescu-Motru este \u00eens\u0103 construit \u00eentr-un cadru metodologic care exclude specula\u021bia filosofic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t nu trece \u00een niciun fel dincolo sau dincoace de argumentele \u0219i constr\u00e2ngerile de tip experimental.[17]<\/sup><\/a> Drept urmare, vocabularul filosofic de tip kantian utilizat \u00een Elemente de metafizic\u0103<\/em> este resemnificat \u00een modalitate pozitivist\u0103. De exemplu, o discu\u021bie despre aspecte energetice este acceptabil\u0103 \u00een psihologia \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sim\u021burile, acolo unde avem de descifrat mecanismele rela\u021biei dintre excita\u021bie \u0219i reac\u021biune.[18]<\/sup><\/a> La fel stau lucrurile \u0219i \u00een cazul conceptului de \u201eapercep\u021bie\u201d, folosit tradi\u021bional \u00een filosofie pentru a explica \u00een\u021belegerea intui\u021biilor, \u00een sensul c\u0103 datele sim\u021burilor sunt prelucrate pe baza unor condi\u021bii preexistente. Filosofii nu au mers \u00eens\u0103 \u00een descifrarea acestui mecanism mai departe dec\u00e2t postulatele psihologiei asocia\u021bioniste, a\u0219a \u00eenc\u00e2t numai psihologia experimental\u0103 poate asigura naturalizarea conceptului \u0219i elucidarea explicativ\u0103 a celor dou\u0103 probleme corelate apercep\u021biei, \u0219i anume: cum func\u021bioneaz\u0103 memoria asociativ\u0103 \u0219i care sunt \u00een\u021belesul \u0219i structura intui\u021biei.<\/p>\n\n\n\n

Drept urmare, purific\u00e2nd psihologia de asemenea angajamente metafizice \u0219i speculative, o vom defini drept \u201e\u0219tiin\u021b\u0103 descriptiv\u0103 a vie\u021bii suflete\u0219ti\u201d, preocupat\u0103 de \u201eexplicarea faptelor suflete\u0219ti sub raportul succesiunii \u0219i al co-existen\u021bei lor\u201d.[19]<\/sup><\/a> Aceast\u0103 obiectivare a fenomenalului \u00een psihologia experimental\u0103 este rezultatul renun\u021b\u0103rii la substan\u021bialismul aristotelic \u0219i cartesian, \u0219i duce de la Wundt la Titchener[20]<\/sup><\/a>, R\u0103dulescu-Motru situ\u00e2ndu-se, prin Cursul de psihologie<\/em>, \u00een continuitatea celor doi. Controversele din jurul asocia\u021bionismului \u0219i \u00eenceputurile psihologiei gestaltiste se reg\u0103sesc pe deplin \u00een lexiconul dezvoltat de filosoful rom\u00e2n, preocupat s\u0103 identifice elementele unui vocabular \u00een limba rom\u00e2n\u0103, pornind de la utiliz\u0103rile termenilor \u00een alte limbi. Redau \u00een continuare un fragment reprezentativ din Curs<\/em>, partea a III-a, capitolul al III-lea, paragraful \u201eAnaliza intui\u021biei\u201d:<\/p>\n\n\n\n

\n

\u00cen loc de intui\u021bie<\/em> unii psihologi \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 cuvintele percep\u021bie, prezentare, \u0219i unii chiar reprezentare. Percep\u021bia \u0219i prezentarea exprim\u0103 \u00eens\u0103 o parte din condi\u021biunile activit\u0103\u021bii sim\u021burilor, nu procesul psihologic \u00eentreg. Intui\u021bia este un cuv\u00e2nt mai vechi \u0219i mai corect. Reprezentare, \u00een tot cazul, este gre\u0219it zis. \u00cen limba german\u0103, termenul este Wahrnehmung<\/em>; se poate zice \u00eens\u0103 \u0219i Vorstellung<\/em> fiindc\u0103 Vorstellung<\/em> (prezentarea) are uneori \u00een\u021belesul de Wahrnehmung<\/em> (a\u0219a cum este la W. Wundt). \u00cen limba francez\u0103, traduc\u0103torii scrierilor germane, traduc\u00e2nd Vorstellung<\/em> prin repr\u00e9sentation<\/em> au produs confuzia care a venit \u0219i la noi. Intui\u021bia este ceva mai mult dec\u00e2t o \u00eensumare de sim\u021biri.[21]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Fragmentul este unul ilustrativ pentru procesul constituirii vocabularului de specialitate \u00een limba rom\u00e2n\u0103 al psihologiei \u0219tiin\u021bifice. \u00centr-adev\u0103r, \u00een limba german\u0103, termenul Wahrnehmung<\/em> este utilizat \u00een condi\u021bii de sinonimie cu Perzeption<\/em>, pe c\u00e2nd Vorstellung<\/em> are \u00een\u021belesul de reprezentare. De asemenea, R\u0103dulescu-Motru, pornind de la Wundt, adaug\u0103 \u00een lexiconul psihologiei \u0219i termenul \u201esenza\u021bie\u201d, corespondentul lui Empfindungen<\/em> din limba german\u0103, cu \u00een\u021belesul de elemente senzoriale care nu mai pot fi analizate prin descompunere \u00een al\u021bi constituen\u021bi mai simpli. Astfel, vom avea de la R\u0103dulescu-Motru \u00eencoace trei termeni cu \u00een\u021belesuri diferite, \u201esenza\u021bie\u201d, \u201epercep\u021bie\u201d \u0219i \u201ereprezentare\u201d, \u00een ordinea complexit\u0103\u021bii, de la senza\u021bia elementar\u0103 la perceperea obiectului \u0219i la reprezentarea acestuia \u00een asociere cu un concept (idee complex\u0103, \u00een termenii tradi\u021biei filosofice). R\u0103dulescu-Motru contribuie astfel la fixarea \u00een\u021belesurilor \u0219i d\u0103 valoare de utilizare corect\u0103 termenilor din limba rom\u00e2n\u0103 care intrau \u00een lexiconul psihologiei \u0219tiin\u021bifice. Traducerile ulterioare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 vor dovedi c\u0103 lec\u021bia oferit\u0103 de R\u0103dulescu-Motru a fost asimilat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
Controversa \u00een jurul asocia\u021bionismului<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

\u00cen\u021belegerea psihologiei ca \u0219tiin\u021b\u0103 a fenomenului psihic obiectivat prin folosirea metodelor experimentale a fost consacrat\u0103 de Edward B. Titchener, autorul contemporan lui R\u0103dulescu-Motru care a avut cea mai mare influen\u021b\u0103 asupra acestuia. Se consider\u0103 c\u0103 principala surs\u0103 filosofic\u0103 a acestei reconceptualiz\u0103ri din psihologia \u0219tiin\u021bific\u0103 a fost reprezentat\u0103 de asocia\u021bionismul britanic, iar contextul favorabil a fost reprezentat de declinul introspec\u021bionismului. Dup\u0103 Beenfeldt, patru caracteristici ale asocia\u021bionismului au fost preluate de psihologia \u0219tiin\u021bific\u0103, \u0219i anume, (1) o perspectiv\u0103 decompozi\u021bional\u0103 asupra fenomenelor mentale, (2) acestea fiind reductibile la elemente ultime, (3) de natur\u0103 senzorial\u0103, (4) potrivit anumitor regularit\u0103\u021bi asem\u0103n\u0103toare legilor, a\u0219a cum este cazul legilor clasice ale asocia\u021biei.[22]<\/sup><\/a> Recunoa\u0219tem \u00een aceast\u0103 caracterizare a psihologiei \u0219tiin\u021bifice o tradi\u021bie care urc\u0103 de la David Hume la David Hartley \u0219i de la William James \u0219i John St. Mill la Titchener. \u00centre altele, metafora \u00een\u021belegerii psihologiei \u00een termenii unei \u201echimii a min\u021bii\u201d, a\u0219adar, asemenea unei \u0219tiin\u021be a naturii, \u00ee\u0219i are originea la John St. Mill \u0219i vizeaz\u0103 faptul c\u0103 prin mecanismele asocia\u021bioniste putem ob\u021bine nout\u0103\u021bi de tip calitativ. Totu\u0219i, \u00een literatura de specialitate este sus\u021binut \u0219i punctul de vedere c\u0103, dimpotriv\u0103, psihologia \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een forma dezvoltat\u0103 de Titchener pornind de la psihologia experimental\u0103 a lui Wundt, ar respinge \u0219i ar revizui asocia\u021bionismul \u00een toate aspectele sale principale.[23]<\/sup><\/a> Astfel, psihologia \u0219tiin\u021bific\u0103 din perioada \u00een care R\u0103dulescu-Motru \u00ee\u0219i redacta Cursul de psihologie<\/em> a adoptat teza decompozi\u021bionalit\u0103\u021bii \u00een elemente senzoriale mai degrab\u0103 ca o atitudine euristic\u0103, \u00een sensul c\u0103 cercetarea trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu analiza elementelor constitutive. De altfel, analiza decompozi\u021bional\u0103 este acceptat\u0103 \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 ca metod\u0103 de explorare \u00een filosofie, de la George E. Moore, cu faimosul s\u0103u articol despre natura judec\u0103\u021bii, la prelegerile lui Bertrand Russell pe tema atomismului logic, inspirate de convorbirile cu Ludwig Wittgenstein.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t prive\u0219te influen\u021ba lui Titchener ca autor al unui standard interpretativ \u00een psihologie, este evident c\u0103 acesta nu poate fi arondat tradi\u021biei asocia\u021bioniste, a\u0219a cum nu este nici cazul lui R\u0103dulescu-Motru. Ambii se raporteaz\u0103 critic la psihologia asocia\u021bionist\u0103 propus\u0103 de John St. Mill, iar R\u0103dulescu-Motru o face nu \u00een condi\u021bia unui discipol care preia cu devo\u021biune criticile din epoc\u0103 centralizate de Titchener, ci \u00eentr-un mod creativ \u0219i original.<\/p>\n\n\n\n

\u021aintele criticii lui Titchener asupra asocia\u021bionismului sunt foarte precise \u0219i vizeaz\u0103 c\u00e2teva defecte fatale ale acestuia, precum (1) incapacitatea de a deosebi \u00eentre cercetarea epistemologic\u0103 \u0219i cea psihologic\u0103 propriu-zis\u0103, Mill fiind preocupat s\u0103 arate cum anume este posibil\u0103 prin mecanismele asocia\u021biei producerea de cunoa\u0219tere, (2) tratarea ideilor ca entit\u0103\u021bi statice, definitive \u0219i compacte, asemenea unor piese pe care le combin\u0103m pentru a ob\u021bine diverse mozaicuri, (3) folosirea legilor asocia\u021biei pentru a explica modul \u00een care ideile interac\u021bioneaz\u0103, c\u00e2nd, de fapt, procesul este mult mai fluid \u0219i emergent, asemenea unei chimii a min\u021bii.[24]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

John St. Mill se delimitase critic de ceea ce el numea \u00eentr-un sens foarte cuprinz\u0103tor, care includea \u0219i apriorismul kantian, \u201e\u0218coala intui\u021biei\u201d \u0219i formulase principiul epistemologic al empirismului radical potrivit c\u0103ruia nu exist\u0103 nicio alt\u0103 surs\u0103 a ideilor, tr\u0103irilor sau puterilor din mintea omeneasc\u0103 \u0219i nu avem niciun alt punct de origine \u0219i niciun alt demers inferen\u021bial care s\u0103 genereze cunoa\u0219tere nou\u0103 \u00een afara analogiilor experien\u021bei. Mill se situeaz\u0103 explicit \u00een continuarea tradi\u021biei care vine de la Aristotel \u0219i Locke, potrivit c\u0103reia:<\/p>\n\n\n\n

\n

\u00eentreaga cunoa\u0219tere const\u0103 din generaliz\u0103ri pe baza experien\u021bei […]. Nu exist\u0103 niciun fel de cunoa\u0219tere a priori, niciun adev\u0103r care s\u0103 poat\u0103 fi cunoscut prin lumina interioar\u0103 a min\u021bii noastre \u0219i \u00eentemeiat pe eviden\u021ba intuitiv\u0103. Senza\u021bia \u0219i con\u0219tientizarea de c\u0103tre minte a propriilor acte sunt nu doar sursele exclusive, ci \u0219i singurele materiale ale cunoa\u0219terii noastre.[25]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Aceast\u0103 perspectiv\u0103 epistemologic\u0103 a dus asocia\u021bionismul psihologic pe un teritoriu care spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea era revendicat de cercet\u0103rile logice, de unde \u0219i problema elimin\u0103rii psihologismului din logic\u0103, abordat\u0103 \u00een cadrul noilor proiecte filosofice \u00eentemeietoare, de la Gottlob Frege la Edmund Husserl.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103dulescu-Motru recepteaz\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 a tras\u0103rii grani\u021bei epistemice dintre logic\u0103 \u0219i psihologie \u0219i o va expune \u00een lucr\u0103rile sale. Astfel, el deosebe\u0219te \u00eentre g\u00e2ndirea \u00een sens psihologic, \u00een\u021beleas\u0103 ca \u201eactivitate sufleteasc\u0103 de cunoa\u0219tere\u201d, \u0219i g\u00e2ndirea \u00een sens logic, caz \u00een care ne intereseaz\u0103 \u201elegile dup\u0103 care se g\u0103se\u0219te adev\u0103rul\u201d.[26]<\/sup><\/a> \u00cen logic\u0103 g\u00e2ndirea este redus\u0103 la un singur tip normativ; \u00een psihologie este divers\u0103: infantil\u0103 la copil, prelogic\u0103 la omul primitiv, ori anormal\u0103 la o persoan\u0103 cu deficien\u021be mentale. De exemplu, s\u0103 presupunem c\u0103 dou\u0103 persoane urc\u0103 pe o potec\u0103 de munte, iar una sus\u021bine c\u0103 vede trei plopi, pe c\u00e2nd cealalt\u0103 pretinde c\u0103 vede trei brazi. \u00cen mintea primei persoane cei trei plopi vor evoca plopii f\u0103r\u0103 so\u021b din versurile lui Eminescu, iar a doua va g\u00e2ndi inferen\u021bial \u0219i va \u00eencerca s\u0103 stabileasc\u0103 adev\u0103rul propozi\u021biei c\u0103 a v\u0103zut trei brazi pornind de la adev\u0103rul acceptat al propozi\u021biei c\u0103 plopii nu cresc la munte.[27]<\/sup><\/a> \u00cen primul caz avem un fapt psihologic, \u00een al doilea, o inferen\u021b\u0103 logic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t deosebim \u00eentre g\u00e2ndire ca fapt sufletesc \u0219i g\u00e2ndire logic\u0103.[28]<\/sup><\/a> Psihologia asocia\u021bionist\u0103 a lui Mill ne este de folos doar pentru cercetarea fenomenelor din prima categorie. Pe de alt\u0103 parte, R\u0103dulescu-Motru se plaseaz\u0103 \u00eentr-un cadru conceptual pozitivist atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i construie\u0219te teoria, prelu\u00e2nd de la Mill proiectul unei construc\u021bii explicative de tip ipotetico-deductiv.[29]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

De asemenea, R\u0103dulescu-Motru este receptiv \u0219i la programul de cercetare al psihologiei gestaltiste, \u00eencerc\u00e2nd \u0219i \u00een acest fel s\u0103 asimileze criticile aduse de contemporanii s\u0103i asocia\u021bionismului cu privire la incapacitatea acestuia de a sesiza fluiditatea proceselor psihice \u0219i caracterul lor interactiv \u0219i unitar. \u0218i \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 R\u0103dulescu-Motru face oper\u0103 de pionierat lexical privind terminologia psihologiei gestaltiste \u00een limba rom\u00e2n\u0103:<\/p>\n\n\n\n

\n

Caracteristica \u00een\u021belegerii func\u021bionale st\u0103 […] \u00een aducerea eului la originea evolu\u021biei vie\u021bii suflete\u0219ti, eul pe care psihologia asocia\u021bionist\u0103 \u00eel transformase \u00eentr-un fel de mixtum compositum finale<\/em>. Carl Stumpf […] se opre\u0219te la urm\u0103toarea \u00eemp\u0103r\u021bire: 1. \u00cenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rile (Erscheinungen<\/em>) \u00een care se cuprind senza\u021biile externe \u0219i interne, cu dispozi\u021biile lor de spa\u021biu \u0219i timp, apoi reprezent\u0103rile memoriale ale acestor senza\u021biuni; 2) func\u021biunile suflete\u0219ti; 3) raporturile \u0219i 4) forma\u021biunile suflete\u0219ti care rezult\u0103 din \u00eempreunarea \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rilor cu func\u021biunile suflete\u0219ti.[30]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\u0218i asemenea exemple pot continua. R\u0103dulescu-Motru reu\u0219e\u0219te, \u00een cazul fiec\u0103rei teme, s\u0103 ofere o privire cuprinz\u0103toare asupra teoriilor aflate \u00een competi\u021bie \u0219i, aproape de fiecare dat\u0103, dup\u0103 ce surprinde diversitatea de p\u0103reri, iese din diversele dileme printr-o alegere pragmatic\u0103, pornind de la ultimele rezultate ale cercet\u0103rii. \u00cen acest sens, asocia\u021bionismul este productiv nu at\u00e2t prin el \u00eensu\u0219i, c\u00e2t prin controversele pe care le-a generat \u0219i care au dus la dep\u0103\u0219irea lui.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
Concluzie. Cursul de psihologie ca state of the art<\/em><\/strong><\/h5>\n\n\n\n

A\u0219adar, atent la limitele asocia\u021bionismului \u0219i deschis spre ultimele nout\u0103\u021bi teoretice \u0219i experimentale, R\u0103dulescu-Motru ne propune o sintez\u0103 a stadiului cercet\u0103rilor din domeniu, iar re\u021beaua conceptual\u0103 care asigur\u0103 structura Cursului<\/em> reprezint\u0103 cadrul teoretic \u00een care se va dezvolta psihologia \u0219tiin\u021bific\u0103. Cursul poate fi considerat o prezentare a stadiului de atunci atins de psihologia \u0219tiin\u021bific\u0103, iar acest caracter de state of the art<\/em> este dat, \u00eenainte de toate, sub aspect formal, de articularea unei scheme conceptuale care, \u00een linii mari, \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 valabilitatea \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n

Reg\u0103sim \u00een re\u021beaua conceptual\u0103 propus\u0103 de R\u0103dulescu-Motru marea majoritate a termenilor-cheie din psihologia \u0219tiin\u021bific\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, fenomenele psihice sunt analizate \u00een rela\u021bie cu corelatul lor neurofiziologic, de fiecare dat\u0103 cu prezentarea celor mai recente rezultate din psihologia experimental\u0103. \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00een discurs este \u00eencorporat un nivel metafilosofic de reflec\u021bie, cu trimiteri la nout\u0103\u021bile din \u0219tiin\u021bele din zona de vecin\u0103tate a psihologiei. \u00cen al treilea r\u00e2nd, R\u0103dulescu-Motru are o atitudine activ\u0103 fa\u021b\u0103 de istoria filosofiei \u0219i a psihologiei, integr\u00e2nd \u00een schema categorial\u0103 \u0219i concepte exploratorii, cvasi-speculative, de la cel de apercep\u021bie la cel de incon\u0219tient, dar \u0219i aduc\u00e2nd \u00een discu\u021bie teme de amplitudine filosofic\u0103 precum evolu\u021bia culturii umane.<\/p>\n\n\n\n

O scurt\u0103 privire comparativ\u0103 asupra schemei conceptuale \u0219i a lexiconului psihologiei \u0219tiin\u021bifice utilizate \u00een mediul universitar rom\u00e2nesc at\u00e2t \u00een perioada interbelic\u0103, dar \u0219i dup\u0103 mai bine de patruzeci de ani, \u00een anii 1960, atunci c\u00e2nd psihologia \u00ee\u0219i va reintra c\u00e2t de c\u00e2t \u00een drepturile unei \u0219tiin\u021be mature acceptate ideologic de regimul comunist, ne permite s\u0103 constat\u0103m c\u0103 marea miz\u0103 a reconect\u0103rii a reprezentat-o actualizarea tipului de discurs propus de R\u0103dulescu-Motru \u00een Cursul de psihologie<\/em>. F\u0103r\u0103 preten\u021bia unei selec\u021bii care s\u0103 presupun\u0103 o ierarhie, men\u021bionez, \u00een ordine cronologic\u0103, apari\u021bia la doar un an distan\u021b\u0103 dup\u0103 Cursul<\/em> lui R\u0103dulescu-Motru a manualului Elemente de psihologie (pentru \u0219coalele secundare de b\u0103ie\u021bi \u0219i fete)<\/em> al profesorului I. Nisipeanu[31]<\/sup><\/a>, dup\u0103 o decad\u0103, a Manualului de psihologie pentru clasa a VI-a secundar\u0103<\/em>, care \u00eei are drept autori pe I. Petrovici \u0219i N. Bagdasar[32]<\/sup><\/a>, \u00een fine, a volumului Psihologie<\/em> al lui I. Bruc\u0103r, ap\u0103rut \u00een anul 1947.[33]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Este ne\u00eendoielnic faptul c\u0103 se poate sus\u021bine existen\u021ba unei tradi\u021bii de cercetare \u00een psihologie \u00een spa\u021biul cultural rom\u00e2nesc, de la \u00eenceputurile emancip\u0103rii psihologiei ca \u0219tiin\u021b\u0103 de sub influen\u021ba metafizicii speculative, \u00een secolul al XIX-lea, \u0219i p\u00e2n\u0103 la consolidarea acesteia, inclusiv sub aspect institu\u021bional, dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial. \u00cen termenii lui Traian Herseni, se poate vorbi despre o \u201ecultur\u0103 psihologic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d[34]<\/sup><\/a>, rezultat al acestei tradi\u021bii \u00een care unul dintre punctele de cotitur\u0103 \u00een privin\u021ba sincroniz\u0103rii tipului de discurs, prin adoptarea unui lexicon adecvat, l-a reprezentat publicarea de c\u0103tre R\u0103dulescu-Motru a Cursului de psihologie<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
Note<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

[1]<\/a> Thomas S. Kuhn, \u201eThe Road since Structure\u201d, p. 100.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> Un cititor familiarizat cu discu\u021bia despre incomensurabilitate care a urmat apari\u021biei Structurii revolu\u021biilor \u0219tiin\u021bifice va recunoa\u0219te aici o sl\u0103bire a pozi\u021biei ini\u021biale a lui Kuhn \u0219i evolu\u021bia sa spre un kantianism relativizat, chiar de factur\u0103 darwinist\u0103, prin acceptarea posibilit\u0103\u021bii unei evolu\u021bii de tip transforma\u021bionist a schemelor conceptuale. Astfel, dup\u0103 ce \u00ee\u0219i prezint\u0103 noua sa teorie de sorginte lingvistic\u0103 bazat\u0103 pe ideea de lexicon utilizat \u00een comun de membrii unei comunit\u0103\u021bi lingvistice, Kuhn \u00ee\u0219i precizeaz\u0103 \u0219i pozi\u021bionarea sa filosofic\u0103: \u201eDe acum poate fi clar c\u0103 pozi\u021bia pe care o dezvolt este un gen de kantianism post-darwinist. Asemenea categoriilor lui Kant, lexiconul ofer\u0103 precondi\u021biile experien\u021bei posibile. Dar categoriile lexicale, spre deosebire de predecesorii kantieni, pot s\u0103 se schimbe \u0219i se schimb\u0103, at\u00e2t \u00een timp c\u00e2t \u0219i odat\u0103 cu trecerea de la o comunitate la alta\u201d (Thomas S. Kuhn, \u201eThe Road since Structure\u201d, p. 104).<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> Thomas S. Kuhn, \u201eAfterwords\u201d, \u00een The Road since Structure. Philosophical Essays, 1970\u20131993<\/em>, p. 145.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> Avertizez c\u0103 voi utiliza \u00een continuare cu fidelitate vocabularul propus de R\u0103dulescu-Motru at\u00e2t ca un scop \u00een sine al cercet\u0103rii, chiar aceasta fiind miza \u00eentreprinderii mele, dar \u0219i pentru a sublinia prin aceasta at\u00e2t autenticitatea discursului s\u0103u, c\u00e2t \u0219i presupozi\u021biile filosofice inerente acestuia, u\u0219or de dezv\u0103luit din perspectiva stadiului actual de dezvoltare a psihologiei.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, Elemente de psihologie. Lec\u021biuni pentru \u0219colile secundare<\/em>, pp. 26\u201327. \u00cei mul\u021bumesc colegului Titus Lates pentru faptul c\u0103 mi-a atras aten\u021bia asupra acestui fragment at\u00e2t de relevant \u00een raport cu proiectul cercet\u0103rii mele.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, Curs de psihologie<\/em>, p. 7.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a> Ibidem<\/em>, pp. 5\u20136.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a> Am analizat pe larg toate aceste aspecte \u00een: Constantin Stoenescu \u201eBrentano\u2019s View about Natural Science and Methodological Phenomenalism. A Comparison with John Stuart Mill\u2019s Approach\u201d, \u00een I. T\u0103n\u0103sescu, A. Bejinariu, S. Krantz Gabriel, C. Stoenescu (eds.), Brentano and the Positive Philosophy of Comte and Mill. With Translations of Original Writings on Philosophy as Science by Franz Brentano<\/em>, Berlin, Boston, De Gruyter, 2022, pp. 223\u2013244.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, Curs de psihologie<\/em>, p. 14.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 27.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, Elemente de metafizic\u0103 pe baza filosofiei kantiene<\/em>, p. 426.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 428.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 431.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, Curs de psihologie<\/em>, p. 88.<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/a> Pentru o cercetare pe larg asupra acestui aspect, vezi Constantin Stoenescu, \u201eCon\u0219tiin\u021ba oglind\u0103, con\u0219tiin\u021ba transcendental\u0103 \u0219i personalismul energetic\u201d, Analele Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. Seria Filosofie<\/em>, LIX (1), 2010, pp. 107\u2013112.<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, Elemente de metafizic\u0103 pe baza filosofiei kantiene<\/em>, p. 433.<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/a> R\u0103dulescu-Motru precizeaz\u0103: \u201eTendin\u021ba c\u0103r\u021bii de fa\u021b\u0103 este strict \u0219tiin\u021bific\u0103. Strict \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een \u00een\u021belesul deplin al cuv\u00e2ntului: nu vom omite a da faptelor vie\u021bii suflete\u0219ti explicarea \u0219tiin\u021bific\u0103, acolo unde aceast\u0103 explicare s-a g\u0103sit, dar nu vom c\u0103dea \u00een exagerarea de a face pe cititor s\u0103 cread\u0103 c\u0103 toate obscurit\u0103\u021bile vie\u021bii suflete\u0219ti sunt de acum \u00eenainte \u00eenl\u0103turate de \u0219tiin\u021b\u0103\u201d (C. R\u0103dulescu-Motru, Curs de psihologie<\/em>, p. 88).<\/p>\n\n\n\n

[18]<\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, Curs de psihologie<\/em>, p. 92.<\/p>\n\n\n\n

[19]<\/a> Ibidem.<\/em><\/p>\n\n\n\n

[20]<\/a> Pentru aceast\u0103 interpretare a \u00eenceputurilor psihologiei \u0219tiin\u021bifice, vezi Gary Hatfield, \u201eObjectifying the Phenomenal in Experimental Psychology: Titchener and Beyond\u201d, Philosophia Scienti\u00e6<\/em>, 19 (3), 2015, pp. 73\u201394.<\/p>\n\n\n\n

[21]<\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, Curs de psihologie<\/em>, p. 116.<\/p>\n\n\n\n

[22]<\/a> Christian Beenfeldt, The Philosophical Background and Scientific Legacy of E. B. Titchener\u2019s Psychology: Understanding Introspectionism<\/em>, p. 41.<\/p>\n\n\n\n

[23]<\/a> Pentru dezvoltarea acestui punct de vedere, vezi Gary Hatfield, \u201eObjectifying the Phenomenal in Experimental Psychology: Titchener and Beyond\u201d, Philosophia Scienti\u00e6<\/em>, 19 (3), 2015, pp. 73\u201394.<\/p>\n\n\n\n

[24]<\/a> Edward Titchener, Lectures on the Experimental Psychology of the Thought-Processes<\/em>, pp. 24\u201328.<\/p>\n\n\n\n

[25]<\/a> John St. Mill, Essays on Ethics, Religion and Society<\/em>, p. 125.<\/p>\n\n\n\n

[26]<\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, Elemente de psihologie. Lec\u021biuni pentru \u0219colile secundare<\/em>, p. 166.<\/p>\n\n\n\n

[27]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 167.<\/p>\n\n\n\n

[28]<\/a> Ibidem<\/em>, pp. 246\u2013247.<\/p>\n\n\n\n

[29]<\/a> M-am ocupat pe larg de acest aspect \u00een Constantin Stoenescu, \u201eC. R\u0103dulescu-Motru \u0219i proiectul pozitivist al psihologiei ca \u0219tiin\u021b\u0103\u201d, Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti, <\/em>XV: Problema con\u0219tiin\u021bei,<\/em> coord. Alexandru Surdu, Viorel Cernica, Mona Mamulea, Mihai Popa, Titus Lates, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2019, pp. 29\u201342.<\/p>\n\n\n\n

[30]<\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, Curs de psihologie<\/em>, p. 25.<\/p>\n\n\n\n

[31]<\/a> I. Nisipeanu, Elemente de psihologie (pentru \u0219coalele secundare de b\u0103ie\u021bi \u0219i fete)<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Libr\u0103riei H. Steiberg & Fiul, 1924.<\/p>\n\n\n\n

[32]<\/a> I. Petrovici, N. Bagdasar, Manual de psihologie (pentru clasa a VI-a secundar\u0103),<\/em> Bucure\u0219ti, Editura Libr\u0103riei Socec & Co., 1934.<\/p>\n\n\n\n

[33]<\/a> I. Bruc\u0103r, Psihologie<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura de Stat, 1947.<\/p>\n\n\n\n

[34]<\/a> Vezi Traian Herseni, Cultura psihologic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, 1980.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
Referin\u021be bibliografice<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Beenfeldt, Christian, The Philosophical Background and Scientific Legacy of E. B. Titchener\u2019s Psychology: Understanding Introspectionism<\/em>, New York, Springer, 2013.<\/p>\n\n\n\n

Bruc\u0103r, I., Psihologie<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura de Stat, 1947.<\/p>\n\n\n\n

Hatfield, Gary, \u201eObjectifying the Phenomenal in Experimental Psychology: Titchener and Beyond\u201d, Philosophia Scienti\u00e6<\/em>, 19 (3), 2015, pp. 73\u201394.<\/p>\n\n\n\n

Herseni, Traian, Cultura psihologic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, 1980.<\/p>\n\n\n\n

Kuhn, Thomas S., \u201eThe Road since Structure\u201d, \u00een The Road since Structure. Philosophical Essays, 1970\u20131993, with an Autobiographical Interview<\/em>, eds. James Conant, John Haugeland, Chicago and London, The University of Chicago Press, 2000.<\/p>\n\n\n\n

Mill, John St., Essays on Ethics, Religion and Society<\/em>, ed. by. J. M. Robson, introduction by F. E. L. Priestley and D. P. Dryer, volume X, University of Toronto Press, Routledge and Kegan Paul, 1969.<\/p>\n\n\n\n

Nisipeanu, I., Elemente de psihologie (pentru \u0219coalele secundare de b\u0103ie\u021bi \u0219i fete)<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Libr\u0103riei H. Steinberg & Fiul, 1924.<\/p>\n\n\n\n

Petrovici, I.; N. Bagdasar, Manual de psihologie (pentru clasa a VI-a secundar\u0103)<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Libr\u0103riei Socec & Co., 1934.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103dulescu-Motru, C., Curs de psihologie<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Cultura Na\u021bional\u0103, 1923.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103dulescu-Motru, C., Elemente de psihologie. Lec\u021biuni pentru \u0219colile secundare<\/em>, ed. a VII-a rev\u0103zut\u0103, Bucure\u0219ti, Editura Socec & Co., 1941.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103dulescu-Motru, C., Elemente de metafizic\u0103 pe baza filosofiei kantiene<\/em>, \u00een C. R\u0103dulescu-Motru, Personalismul energetic \u0219i alte scrieri<\/em>, antologie de Gh. Al. Cazan, Bucure\u0219ti, Editura Eminescu, 1984.<\/p>\n\n\n\n

Titchener, Edward, Lectures on the Experimental Psychology of the Thought-Processes<\/em>, New York, Arno Press, 1973.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

[Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, vol. XIX: Filosofie \u0219i psihologie<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2023, pp. 13\u201325]<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DOI: 10.59277\/SIFR.202319.01 Lexiconul psihologiei \u0219tiin\u021bifice \u00een Cursul de psihologie al lui C. R\u0103dulescu-Motru Constantin Stoenescu Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucure\u0219ti The Lexicon of Scientific Psychology in C. R\u0103dulescu-Motru\u2019s \u201cPsychology Course\u201d Abstract: In his late works, such as \u201cThe Road since Structure\u201d, Thomas Kuhn revised his view on the development of scientific knowledge, described as […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":7848,"menu_order":1,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"disabled","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[242,412],"tags":[51,410],"class_list":["post-7823","page","type-page","status-publish","hentry","category-constantin-stoenescu","category-sifr19","tag-c-radulescu-motru","tag-psihologie-stiintifica"],"featured_image_src":null,"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/mm\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"DOI: 10.59277\/SIFR.202319.01 Lexiconul psihologiei \u0219tiin\u021bifice \u00een Cursul de psihologie al lui C. R\u0103dulescu-Motru Constantin Stoenescu Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucure\u0219ti The Lexicon of Scientific Psychology in C. R\u0103dulescu-Motru\u2019s \u201cPsychology Course\u201d Abstract: In his late works, such as \u201cThe Road since Structure\u201d, Thomas Kuhn revised his view on the development of scientific knowledge, described as…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/7823","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7823"}],"version-history":[{"count":34,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/7823\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8567,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/7823\/revisions\/8567"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/7848"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7823"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7823"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7823"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}