{"id":7923,"date":"2023-12-18T09:16:32","date_gmt":"2023-12-18T07:16:32","guid":{"rendered":"http:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?page_id=7923"},"modified":"2024-07-16T12:15:31","modified_gmt":"2024-07-16T10:15:31","slug":"proiectul-lui-c-radulescu-motru-de-fundamentare-a-psihologiei-ca-stiinta-a-naturii","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/volumul-19-2023\/proiectul-lui-c-radulescu-motru-de-fundamentare-a-psihologiei-ca-stiinta-a-naturii\/","title":{"rendered":"Proiectul lui C. R\u0103dulescu-Motru de fundamentare a psihologiei ca \u0219tiin\u021b\u0103 a naturii | Mona Mamulea"},"content":{"rendered":"\n

DOI: 10.59277\/SIFR.202319.03<\/p>\n\n\n\n

Proiectul lui C. R\u0103dulescu-Motru de fundamentare a psihologiei ca \u0219tiin\u021b\u0103 a naturii<\/h2><\/div>\n\n\n\n
Mona Mamulea<\/h5>

Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne<\/p><\/div>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
C. R\u0103dulescu-Motru\u2019s Project for Establishing Psychology as a Science of Nature<\/strong><\/h5><\/div>\n\n\n\n

Abstract:<\/strong> <\/strong>In his early writings, R\u0103dulescu-Motru acknowledged as a valuable gain the fact that psychology had emancipated itself from the tutelage of metaphysics. However, he believed that this progress could not lead to a scientific psychology unless its outcomes were integrated into the broader scientific understanding of nature. In the following, I will discuss R\u0103dulescu-Motru\u2019s ideas concerning the founding of psychology as a natural science. His project essentially involves three directions: (1) conceptual reconsideration, (2) uniformization, and (3) regulation of the soul. I will also show that throughout this process, R\u0103dulescu-Motru remained committed to methodological naturalism.<\/p>\n\n\n\n

Keywords: <\/strong>soul vs. psychic contents; consciousness; natural vs. psychic laws; naturalism; instrumentalism; scientific psychology.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Crearea psihologiei \u0219tiin\u021bifice \u00een secolul al 19-lea a \u00eensemnat printre altele sacrificarea conceptelor filosofice de suflet \u0219i de con\u0219tiin\u021b\u0103, c\u0103ci obiectele care constituiau extensiunea lor nu puteau fi m\u0103surate \u0219i investigate pe cale experimental\u0103. O realitate imaterial\u0103 \u0219i simpl\u0103, lipsit\u0103 de \u00eentindere, precum era considerat sufletul, dar care \u00een mod miraculos era totu\u0219i sediul anumitor \u201efacult\u0103\u021bi\u201d sau \u201eputeri\u201d, nu putea fi m\u0103surat\u0103 sau cuantificat\u0103. \u00cen mod similar, o con\u0219tiin\u021b\u0103 g\u00e2ndit\u0103 substan\u021bialist, ca fiind de sine st\u0103t\u0103toare, nu poate fi obiect de cercetare empiric\u0103. R\u0103dulescu-Motru \u00eei crediteaz\u0103 pe Herbart, James \u0219i Wundt drept pionierii acestei r\u0103sturn\u0103ri de perspectiv\u0103, esen\u021bial\u0103 pentru afirmarea psihologiei \u0219tiin\u021bifice.[1]<\/sup><\/a> Dar o schimbare conceptual\u0103 implic\u0103 \u00een anumite condi\u021bii \u0219i o schimbare la nivelul obiectului. Cuvintele care desemnau vechile obiecte ale cercet\u0103rii metafizice (\u2018suflet\u2019 \u0219i, ceva mai nou, \u2018con\u0219tiin\u021b\u0103\u2019) au r\u0103mas acelea\u0219i; referin\u021ba, nu. Definind sufletul \u0219i con\u0219tiin\u021ba \u00een termeni de sum\u0103<\/em>  \u2013 ca totalitate a st\u0103rilor\/proceselor psihice, respectiv a st\u0103rilor\/proceselor psihice con\u0219tiente, psihologia \u0219tiin\u021bific\u0103 a impus un nou decupaj al realului, adic\u0103 o nou\u0103 realitate mental\u0103. Vechea realitate, a sufletului imaterial \u0219i nemuritor, discreditat\u0103 cum era, a fost l\u0103sat\u0103 \u00een seama specula\u021biilor metafizice. Psihologia a devenit astfel o \u201epsihologie f\u0103r\u0103 suflet\u201d, dup\u0103 expresia lui F. A. Lange, care a realizat el \u00eensu\u0219i un program de constituire a unei psihologii \u201eobiective\u201d.[2]<\/sup><\/a> De\u0219i adept \u0219i ap\u0103r\u0103tor al acestei schimb\u0103ri conceptuale, R\u0103dulescu-Motru a continuat s\u0103 utilizeze vechiul termen de \u2018suflet\u2019 al\u0103turi de termeni agrea\u021bi de psihologia vremii sale, precum \u2018psihic\u2019 sau \u2018acte psihice\u2019. Din frecventa folosire substantival\u0103 a acestora nu trebuie \u00eens\u0103 s\u0103 deducem c\u0103 Motru substan\u021bializa ontologic obiectele la care ace\u0219ti termeni se refer\u0103. La el, sufletul nu era o substan\u021b\u0103 identic\u0103 cu sine \u00eens\u0103\u0219i, ci o multiplicitate de fenomene interconectate \u0219i supuse schimb\u0103rii. \u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, perspectiva sa psihologic\u0103 este coerent\u0103 cu cea filosofic\u0103; pentru R\u0103dulescu-Motru, at\u00e2t realitatea extern\u0103, c\u00e2t \u0219i cea intern\u0103 erau fenomenale<\/em> (\u00een sensul lui Kant), \u0219i niciun fenomen nu este substan\u021b\u0103, adic\u0103 de sine st\u0103t\u0103tor. C\u00e2nd scria deci \u2018suflet\u2019, R\u0103dulescu-Motru avea \u00een minte suma a ceea ce numim st\u0103ri psihice, iar nu o unitate indivizibil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Psihologia \u0219tiin\u021bific\u0103 trebuia s\u0103 se constituie ca \u0219tiin\u021b\u0103 a naturii<\/em> (\u00een sensul strict al termenului). Acest deziderat al lui R\u0103dulescu-Motru ridica probleme nu at\u00e2t legate de metod\u0103 (psihologia de atunci avea deja o metod\u0103 experimental\u0103), c\u00e2t de constituirea obiectului (sufletul) astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 poat\u0103 fi investigat ca obiect al naturii \u00een acela\u0219i sens \u00een care sunt investigate toate celelalte obiecte pe care le studiaz\u0103 \u0219tiin\u021bele \u201especiale\u201d.[3]<\/sup><\/a> Principala presupozi\u021bie metafizic\u0103 din spatele acestui deziderat postuleaz\u0103 unitatea cunoa\u0219terii \u0219i a realului fenomenal.<\/p>\n\n\n\n

Fundamentarea epistemologic\u0103 a psihologiei \u0219tiin\u021bifice a fost una dintre principalele preocup\u0103ri ale t\u00e2n\u0103rului R\u0103dulescu-Motru \u00een cursurile de psihologie pe care le-a \u021binut \u00een perioada 1897\u20131898 (publicate \u00een 1898 sub titlul Problemele psihologiei<\/em>) \u0219i \u00een lucr\u0103ri ap\u0103rute \u00een anii imediat urm\u0103tori, precum Puterea sufleteasc\u0103<\/em> (1908). \u00cen acea vreme, psihologia occidental\u0103 lucra deja de c\u00e2teva decenii (practic, de la Herbart[4]<\/sup><\/a>) cu concepte matematizabile ale sufletului; mai mult, fuseser\u0103[5]<\/sup><\/a> formulate legi psihofizice. R\u0103dulescu-Motru a remarcat \u00eens\u0103 trei probleme pe care psihologia \u00eenc\u0103 le mai are de rezolvat pentru a putea intra \u00een r\u00e2ndul \u0219tiin\u021belor naturii.<\/p>\n\n\n\n

(1) Diferen\u021ba dintre modul \u00een care sunt concepute fenomenele psihice \u0219i cele fizice. Fenomenele naturii externe sunt concepute ca fiind \u00een spa\u021biu \u0219i timp, \u00een vreme ce fenomenele naturii interne sunt considerate ca fiind lipsite de \u00eentindere \u00een spa\u021biu.<\/p>\n\n\n\n

(2) Problema uniformit\u0103\u021bii \u2013 sau caracterul \u201ede individualitate\u201d pe care \u00eel au fenomenele psihice \u00een raport cu fenomenele fizice, care au un caracter de uniformitate. Fenomenele psihice sunt limitate la modul \u00een care apar subiectului, \u00een vreme ce fenomenele fizice sunt acelea\u0219i \u00een \u00eentreaga natur\u0103 fizic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

(3) Lipsa legilor psihice. Spre deosebire de fenomenele fizice, fenomenele psihice sunt lipsite de legi constante \u0219i uniforme.<\/p>\n\n\n\n

Aceste probleme fuseser\u0103 \u0219i continuau s\u0103 fie invocate de sceptici \u0219i de adversarii psihologiei \u0219tiin\u021bifice. De modul \u00een care vor fi ele solu\u021bionate, credea R\u0103dulescu-Motru, depinde nu numai soarta psihologiei \u0219tiin\u021bifice, ci \u0219i direc\u021bia pe care o va lua filosofia \u00een viitor \u2013 c\u0103ci, dup\u0103 el, filosofia, \u00een calitatea ei de \u201e\u0219tiin\u021b\u0103 universal\u0103\u201d, are misiunea de a produce imaginea unitar\u0103 asupra lumii din imaginile par\u021biale furnizate de \u0219tiin\u021bele naturii.<\/p>\n\n\n\n

Ca solu\u021bie la problemele de mai sus, t\u00e2n\u0103rul R\u0103dulescu-Motru a propus un proiect tridimensional, axat pe redefinirea, uniformizarea \u0219i legiferarea sufletului.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
1.<\/strong> Redefinirea<\/strong><\/h5><\/div>\n\n\n\n

Dintre problemele enun\u021bate anterior, prima este str\u00e2ns legat\u0103 de vechiul concept de suflet, \u00eentruc\u00e2t presupune definirea acestuia ca fiind imaterial (prin urmare, aspa\u021bial) \u0219i simplu (f\u0103r\u0103 p\u0103r\u021bi, deci indivizibil). Aceast\u0103 problem\u0103 care dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 de la Kant[6]<\/sup><\/a> are drept consecin\u021b\u0103 inaplicabilitatea matematicii la fenomenele psihice. Este nevoie de cel pu\u021bin dou\u0103 dimensiuni pentru stabilirea unor raporturi cantitative, iar fenomenele psihice nu au dec\u00e2t o dimensiune, cea temporal\u0103. La aceast\u0103 problem\u0103 ridicat\u0103 de Kant r\u0103spunsese deja Herbart, care a stabilit c\u0103 intensitatea poate fi considerat\u0103 cea de a doua dimensiune a fenomenelor psihice, deschiz\u00e2nd astfel calea pentru cercet\u0103rile cantitative ale psihofizicii.<\/p>\n\n\n\n

Vechea concep\u021bie asupra sufletului \u00eel descria ca lipsit de \u00eentindere \u00een spa\u021biu, precum punctul matematic. Dar un astfel de suflet este, totodat\u0103, \u0219i indivizibil. Fiind lipsit de p\u0103r\u021bi, nu se pot stabili raporturi matematice \u00een interiorul acestuia. \u00cen \u201eDespre suflet\u201d, anex\u0103 la capitolul III din Problemele psihologiei<\/em>, R\u0103dulescu-Motru \u0219i-a propus s\u0103 arate c\u0103 sufletul nu este incompatibil cu no\u021biunile de spa\u021biu \u0219i de diviziune, aduc\u00e2nd \u00een paralel obiec\u021bii la conceptul de suflet al metafizicii spiritualiste.[7]<\/sup><\/a> Aceasta din urm\u0103 \u00een\u021belegea sufletul ca fiind simplu \u0219i aspa\u021bial. O astfel de \u00een\u021belegere, scria Motru, face din suflet un obiect imposibil de cercetat prin metodele \u0219tiin\u021belor naturii. \u0218tiin\u021bele naturii stabilesc leg\u0103turi cauzale \u00eentre elemente divizibile, plasate \u00een spa\u021biu. \u00cen plus, ipoteza sufletului simplu \u0219i f\u0103r\u0103 \u00eentindere (R\u0103dulescu-Motru folosea cuv\u00e2ntul \u2018extensiune\u2019) nu permite postularea vreunui contact \u00eentre acesta \u0219i natura exterioar\u0103, fapt care submineaz\u0103 eforturile de a furniza o explica\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103 unitar\u0103 asupra lumii. Doctrina spiritualist\u0103, spunea R\u0103dulescu-Motru, mizeaz\u0103 pe intui\u021bie \u00een conceperea sufletului ca aspa\u021bial \u0219i indivizibil; cu alte cuvinte, din faptul c\u0103 nu ne putem \u00eenchipui sufletul ca av\u00e2nd \u00eentindere \u00een spa\u021biu reiese, pentru reprezentan\u021bii pozi\u021biei spiritualiste, c\u0103 acesta nu posed\u0103 o astfel de proprietate. Pentru a r\u0103spunde acestui argument, R\u0103dulescu-Motru a apelat la distinc\u021bia dintre spa\u021biul intuit al experien\u021bei comune \u0219i spa\u021biul abstract cu care opereaz\u0103 \u0219tiin\u021ba. Multe abstrac\u021biuni ale \u0219tiin\u021bei sunt non-intuitive. Din faptul c\u0103 sufletul nu poate fi \u201ev\u0103zut\u201d sau reprezentat \u00een spa\u021biul tridimensional, nu rezult\u0103 o incompatibilitate de principiu \u00eentre acesta \u0219i ideea de spa\u021biu. R\u0103dulescu-Motru a prezentat aici dou\u0103 argumente \u2013 unul pentru caracterul divizibil al sufletului, iar cel\u0103lalt, \u00een favoarea extensiunii acestuia. Primul argument este evolu\u021bionist \u0219i are ca presupozi\u021bie de baz\u0103 ideea unei corela\u021bii \u00eentre evolu\u021bia creierului \u0219i evolu\u021bia sufletului. Evolu\u021bia sufletului este un proces care se produce de la simplu la complex, scria el, \u00een paralel cu evolu\u021bia creierului. Dac\u0103 admitem c\u0103 elementele nervoase se diferen\u021biaz\u0103 la nivelul creierului (fapt stabilit pe cale \u0219tiin\u021bific\u0103), trebuie s\u0103 admitem c\u0103 acela\u0219i lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i la nivelul sufletului. Prin urmare, sufletul nu este simplu\/indivizibil. Al doilea argument porne\u0219te de la o corela\u021bie, \u0219i anume de la faptul c\u0103 \u0219tiin\u021ba experimental\u0103 constat\u0103 o cre\u0219tere, \u00een creier, a consumului de substan\u021be chimice, \u00een paralel cu intensificarea activit\u0103\u021bii suflete\u0219ti. Pentru a putea determina un consum de energie material\u0103, spunea R\u0103dulescu-Motru, sufletul trebuie s\u0103 intre cumva \u00een contact direct cu creierul. Prin urmare, el nu este lipsit nici de extensiune. (\u00cen acest al doilea argument, R\u0103dulescu-Motru infer\u0103 o cauzalitate de la suflet la creier care nu reiese din simpla corela\u021bie observat\u0103 \u00eentre activit\u0103\u021bile celor dou\u0103.)<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd spunem \u00eens\u0103 c\u0103 ceva<\/em> este divizibil, vorbim implicit despre acel ceva ca fiind o unitate de un fel sau altul. Sensul \u00een care se poate vorbi de unitate la nivelul sufletului, spunea R\u0103dulescu-Motru, este strict legat de faptul c\u0103 avem de-a face la acest nivel cu elemente coordonate. Unitatea sufletului nu este o consecin\u021b\u0103 a simplit\u0103\u021bii \u0219i indivizibilit\u0103\u021bii sale (idee pe care Motru o respingea), ci o consecin\u021b\u0103 a caracterului s\u0103u integrat, i. e. a interconect\u0103rii dintre elementele sale. Motru a fost sedus de ipoteza lui Th\u00e9odule Ribot (Les Maladies de la personalit\u00e9<\/em>, 1884) potrivit c\u0103reia sufletul este alc\u0103tuit din ceea ce fuseser\u0103 c\u00e2ndva elemente suflete\u0219ti simple \u0219i primitive. Ele s-au asociat \u00een cursul evolu\u021biei \u0219i au devenit o colonie centralizat\u0103, care a c\u0103p\u0103tat lent propria ei con\u0219tiin\u021b\u0103. Aceast\u0103 \u201econ\u0219tiin\u021b\u0103 colonial\u0103\u201d a confiscat \u00een favoarea ei toate con\u0219tiin\u021bele individuale, asemenea (dup\u0103 analogia lui Ribot) unui stat centralizat \u00een care puterea central\u0103, la \u00eenceput foarte slab\u0103, abia recognoscibil\u0103, adesea inferioar\u0103 propriilor ei supu\u0219i, se \u00eent\u0103re\u0219te cu timpul \u00een detrimentul acestora, diminu\u00e2ndu-i \u0219i absobindu-i.[8]<\/sup><\/a> Unitatea sufletului este dat\u0103 deci nu de caracterul lui simplu \u0219i lipsit de p\u0103r\u021bi, ca \u00een metafizica spiritualist\u0103, ci de faptul c\u0103 p\u0103r\u021bile componente sunt integrate func\u021bional. Unitatea pe care o avea \u00een vedere R\u0103dulescu-Motru era o unitate func\u021bional\u0103<\/em>, nu compozi\u021bional\u0103. \u00cen concluzie, pentru ca sufletul s\u0103 poat\u0103 fi obiectul unei \u0219tiin\u021be a naturii, el trebuie conceput cu totul altfel dec\u00e2t a f\u0103cut-o metafizica spiritualist\u0103. Trebuie conceput asemenea corpului  \u2013  divizibil \u0219i cu \u00eentindere \u00een spa\u021biu.<\/p>\n\n\n\n

Apendicele \u201eDespre suflet\u201d ne las\u0103 s\u0103 \u00eentrez\u0103rim \u0219i \u00een ce direc\u021bie se va \u00eendrepta filosofia care rezolv\u0103 corect problemele psihologiei \u0219i care este \u00een acela\u0219i timp capabil\u0103 s\u0103 ne redea tabloul unitar al realului:<\/p>\n\n\n\n

\n

Cu \u00eenl\u0103turarea acestei doctrine [doctrina spiritualist\u0103 \u2013 n. m., M. M.], abisul \u00eentre suflet \u0219i materie dispare \u0219i se deschide calea unei largi largi concep\u021biuni moniste.[9]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

C\u0103 aceast\u0103 concep\u021bie trebuie s\u0103 fie neap\u0103rat un monism<\/em>, faptul reiese din exigen\u021ba unit\u0103\u021bii cunoa\u0219terii \u0219i implicit a realului. Resping\u00e2nd deopotriv\u0103 monismul spiritualist \u0219i monismul materialist, R\u0103dulescu-Motru a r\u0103mas cu doar dou\u0103 posibilit\u0103\u021bi: monismul idealist \u0219i monismul neutru.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
2. Uniformizarea<\/strong><\/h5><\/div>\n\n\n\n

Odat\u0103 ce sufletul a fost redus prin defini\u021bie la con\u021binuturi f\u0103r\u0103 con\u021bin\u0103tor \u00eempotriva concep\u021biilor tradi\u021bionale, R\u0103dulescu-Motru este preg\u0103tit s\u0103 r\u0103spund\u0103 unei alte categorii de obiec\u021bii la adresa constituirii psihologiei \u0219tiin\u021bifice. Cea de-a doua problem\u0103 a psihologiei se refer\u0103 la faptul c\u0103 fenomenele psihice sunt considerate individuale, ireductibile deci la c\u00e2teva fenomene tipice elementare. Fenomenele individuale, disparate, nu se pot constitui \u00eentr-un obiect al \u0219tiin\u021bei, c\u0103ci asupra lor nu se pot formula legi \u0219i, prin urmare, nu se pot face predic\u021bii. Doar lucr\u00e2nd cu abstrac\u021biuni, adic\u0103 cu fenomene tipice, \u0219tiin\u021ba este capabil\u0103 s\u0103 emit\u0103 predic\u021bii asupra \u00eentregii naturi fizice (pe baza postulatului uniformit\u0103\u021bii naturii). Fenomenele psihice sunt \u00eens\u0103 considerate pur individuale \u0219i, prin urmare, neabstractizabile. Dac\u0103 a\u0219a stau lucrurile, psihologia nu poate descrie dec\u00e2t sufletul individual sau, mai bine zis, modul \u00een care se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 acesta la un moment dat, iar nu un suflet \u00een genere, uniform. Din aceasta decurge incapacitatea psihologiei de a formula legi \u0219i a emite predic\u021bii. Mai mult, caracterul individual \u0219i nemediat al vie\u021bii psihice o reduce pe aceasta din urm\u0103 la experien\u021ba privat\u0103 a fiec\u0103ruia cu propriul s\u0103u suflet. Prin urmare, nu pot exista legi psihice universale, asemenea legilor fizice.<\/p>\n\n\n\n

Argumentarea lui R\u0103dulescu-Motru, aparent sub forma tu quoque<\/em>, vizeaz\u0103 \u00eensu\u0219i modul \u00een care \u0219tiin\u021bele naturii \u00ee\u0219i constituie obiectul. Caracterul neuniform al psihicului nu face imposibil\u0103 \u0219tiin\u021ba psihologiei, c\u0103ci natura fizic\u0103 \u00eens\u0103\u0219i v\u0103de\u0219te un astfel de caracter. Uniformitatea pe care se bazeaz\u0103 \u0219tiin\u021ba naturii fizice nu este un dat al naturii: ea este un rezultat al analizei.<\/p>\n\n\n\n

\n

Oare fenomenele \u0219i lucrurile din natura extern\u0103, acelea care formeaz\u0103 obiectul \u0219tiin\u021belor exacte, sunt ele \u00eentr-adev\u0103r uniforme? Sunt dou\u0103 frunze de copac \u00een natur\u0103 perfect identice? Nu; fenomenele \u0219i lucrurile naturii externe sunt \u00een intui\u021biunea noastr\u0103 tot a\u0219a de variate \u0219i de individuale cum sunt \u0219i fenomenele suflete\u0219ti. Numai elementele provenite din analiza acestor lucruri externe, le presupunem noi \u0219tiin\u021bifice\u0219te c\u0103 sunt identice; \u0219i numai pe baza acestora putem \u00eentemeia \u0219tiin\u021ba noastr\u0103 exact\u0103. […] \u0218i dac\u0103 lucrurile sunt astfel \u00een \u0219tiin\u021bele naturale exacte, de ce n-ar fi tot a\u0219a \u00een psihologie?[10]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Natura fizic\u0103 este uniform\u0103 pentru c\u0103 a fost (\u0219i este mai departe) constituit\u0103 astfel. Solu\u021bia problemei este, prin urmare, constituirea naturii psihice \u00een acela\u0219i mod \u00een care a fost constituit\u0103 natura fizic\u0103. Acest proces presupune mai multe etape:<\/p>\n\n\n\n

\u2013 reduc\u021bia<\/em> prin analiz\u0103 a sufletului la elementele componente. Sufletele oamenilor par unice \u0219i incomparabile \u00eentre ele numai \u00een m\u0103sura \u00een care sunt considerate ca totalit\u0103\u021bi indivizibile. Dac\u0103 \u00eens\u0103 sunt analizate \u0219i reduse la elementele din care sunt compuse, se constat\u0103 c\u0103 acestea din urm\u0103 sunt general-umane. Deosebirile dintre oameni la nivel psihic trebuie explicate prin asocierea distinct\u0103 a acestor elemente componente, iar nu printr-un presupus mod de a fi al \u00eentregului;<\/p>\n\n\n\n

\u2013 postularea uniformit\u0103\u021bii psihice<\/em> pe baza analizei de mai sus;<\/p>\n\n\n\n

\u2013 adoptarea unei metode obiective<\/em> (externe) de cercetare. Aceasta presupune renun\u021barea la metoda introspec\u021biei, prin care fenomenele psihice nu pot ap\u0103rea dec\u00e2t ca individuale;<\/p>\n\n\n\n

\u2013 extinderea cercet\u0103rii asupra vie\u021bii suflete\u0219ti \u00een \u00eentreaga natur\u0103 organic\u0103. Aceast\u0103 direc\u021bie sugereaz\u0103 c\u0103 sufletul nu este o excep\u021bie miraculoas\u0103 ori un privilegiu al omului, ci o component\u0103 a naturii, al\u0103turi de cea fizic\u0103. Prin aceasta, R\u0103dulescu-Motru pare s\u0103 sugereze constituirea unei psihosfere<\/em>, al\u0103turi de biosfer\u0103 \u0219i de geosfer\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Modul \u00een care a rezolvat aceast\u0103 a doua problem\u0103 a psihologiei a \u00eensemnat, pentru R\u0103dulescu-Motru, \u0219i o deta\u0219are de profesorul s\u0103u Wilhelm Wundt. \u00cen ideea lui Wundt, fenomenele suflete\u0219ti exist\u0103 numai \u00eentruc\u00e2t exist\u0103 o con\u0219tiin\u021b\u0103 uman\u0103 care s\u0103 le perceap\u0103. Ele r\u0103m\u00e2n \u00een mod esen\u021bial individuale \u0219i subiective. Dar aceasta \u00eenseamn\u0103, credea Motru, c\u0103 legile pe care le stabile\u0219te psihologia nu au realitate \u00een afara con\u0219tiin\u021bei umane; ele sunt la fel de efemere precum existen\u021ba individului.[11]<\/sup><\/a> R\u0103dulescu-Motru viza stabilirea unor legi psihice universale \u0219i necesare, asemenea celor din \u0219tiin\u021bele naturii.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
3. Legiferarea<\/strong><\/h5><\/div>\n\n\n\n

Solu\u021bionarea problemei cauzalit\u0103\u021bii psihice este cea mai important\u0103 dintre toate. Pentru a face predic\u021bii, psihologia trebuie s\u0103 fie capabil\u0103 s\u0103 identifice condi\u021biile sub care se produce un anumit fenomen psihic. Ea trebuie, de asemenea, s\u0103 poat\u0103 descrie modul \u00een care sunt \u201e\u00eenl\u0103n\u021buite\u201d fenomenele psihice. Trebuie s\u0103 arate c\u0103 producerea unui anumit fenomen psihic, dac\u0103 sunt \u00eentrunite condi\u021biile, are un caracter necesar \u0219i universal.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103dulescu-Motru era nemul\u021bumit cu maniera lui Wundt de rezolvare a acestei probleme, prin propunerea unui nou tip de cauzalitate pentru fenomenele psihice, distinct de cauzalitatea fizic\u0103. Wundt opunea principiului conserv\u0103rii<\/em> energiei, din \u0219tiin\u021bele fizice, un principiu al cre\u0219terii<\/em> energiei suflete\u0219ti, \u00een psihologie, principiu bazat pe ceea ce el numea \u201esinteze creatoare\u201d. O consecin\u021b\u0103 inacceptabil\u0103 a acestei perspective, considera R\u0103dulescu-Motru, este imposibilitatea predic\u021biei \u00een ceea ce prive\u0219te fenomenele psihice. Odat\u0103 ce valorile acestora cresc prin sinteze creatoare spontane, predic\u021biile sunt imposibile. La Wundt nu era \u00eens\u0103 vorba despre o ruptur\u0103 propriu-zis\u0103 \u00eentre cauzalitatea fizic\u0103 \u0219i cea psihic\u0103; cele dou\u0103 erau complementare \u0219i trebuiau privite \u00een perspectiva paralelismului psihofizic, ca dou\u0103 descrieri diferite ale uneia \u0219i aceleia\u0219i experien\u021be. M\u0103sur\u0103torile fizice ale acestei experien\u021be au de-a face cu mase, for\u021be \u0219i energii obiective. M\u0103sur\u0103torile psihice, care compar\u0103 componentele psihice cu rezultantele lor, au de-a face cu valori \u0219i scopuri subiective. Wundt a formulat legea rezultantelor psihice astfel: orice compus psihic v\u0103de\u0219te propriet\u0103\u021bi care pot fi \u00een\u021belese pe baza propriet\u0103\u021bilor elementelor sale componente, dar care \u00een niciun caz nu trebuie \u00een\u021belese ca fiind suma propriet\u0103\u021bilor elementelor componente. Valoarea subiectiv\u0103 a agregatului poate s\u0103 creasc\u0103 prin compara\u021bie cu cea a componentelor sale. Ideea-agregat, care este ea \u00eens\u0103\u0219i un nou con\u021binut psihic, a fost f\u0103cut\u0103 posibil\u0103 de aceste componente, dar nu este sub nicio form\u0103 con\u021binut\u0103 \u00een ele. Spre exemplu, rezultatul creativ al unui ra\u021bionament are o valoare mai mare dec\u00e2t p\u0103r\u021bile sale componente. Principiul cre\u0219terii energiei psihice, la Wundt, trebuie v\u0103zut ca fiind reversul sau latura subiectiv\u0103 a principiului conserv\u0103rii energiei.[12]<\/sup><\/a> R\u0103dulescu-Motru voia \u00eens\u0103 \u0219i o natur\u0103 <\/em>unic\u0103, nu doar o experien\u021b\u0103 <\/em>unic\u0103, cu perspectivele asupra ei extrem de diferite. Voia o unitate real\u0103 \u00eentre obiectul psihologiei \u0219i obiectul \u0219tiin\u021belor naturii. Cauzalitatea lui Wundt era nesatisf\u0103c\u0103toare pentru c\u0103 nu asigura aceast\u0103 unitate. El considera c\u0103, \u00een principiu, nu exist\u0103 nicio piedic\u0103 serioas\u0103 \u00een a admite legi cauzale \u00een psihologie care s\u0103 fie analoge<\/em> celor din \u0219tiin\u021bele fizice. Suntem \u00eens\u0103 departe de a le avea, recuno\u0219tea el \u00een 1898. Problemele psihologiei <\/em>las\u0103 rezolvarea acestei chestiuni pe seama psihologiei viitorului, dar direc\u021bia<\/em> \u00een care trebuie c\u0103utate aceste legi \u0219i metoda<\/em> prin care se poate ajunge la ele sunt clar precizate:<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Legile psihice trebuie c\u0103utate la nivelul psihicului<\/em>, iar nu la nivel fiziologic. R\u0103dulescu-Motru a respins epifenomenalismul \u0219i orice alt\u0103 form\u0103 de materialism \u00een explicarea fenomenelor psihice;<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Legile psihice trebuie formulate \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se poat\u0103 stabili raporturi \u00eentre acestea \u0219i legile fizice. Acest aspect era foarte important pentru R\u0103dulescu-Motru. \u00centruc\u00e2t psihicul este un fapt al naturii, legile sale trebuie s\u0103 fie coerente cu celelalte legi ale naturii.<\/p>\n\n\n\n

Legile pe care urmeaz\u0103 s\u0103 le g\u0103seasc\u0103 psihologia trebuie deci s\u0103 fie specifice acesteia \u2013 a\u0219a cum sunt, de altfel, toate legile \u0219tiin\u021belor \u201especiale\u201d. Fizica, chimia, biologia au, fiecare, legi proprii, dar principiul uniformit\u0103\u021bii naturii (\u0219i, implicit, al unit\u0103\u021bii cunoa\u0219terii) cere ca toate aceste legi s\u0103 se constituie \u00eentr-un \u00eentreg coerent. Legile psihologiei nu pot face not\u0103 discordant\u0103 cu legile naturii, c\u0103ci psihicul nu este ceva non- sau supranatural. Ca fenomen al naturii, psihicul ar trebui s\u0103 poat\u0103 fi explicat prin acela\u0219i concept fundamental prin care este explicat\u0103 natura extern\u0103. Motru a constatat c\u0103 \u00een descrierea naturii fizice se folose\u0219te din ce \u00een ce mai mult conceptul de energie, pe care \u00eel vedea superior celui de for\u021b\u0103. Conceptul de energie este mai abstract dec\u00e2t cel de for\u021b\u0103; el nu mai p\u0103streaz\u0103 reziduurile senzoriale ale acestuia din urm\u0103, fapt care \u00eel face s\u0103 c\u00e2\u0219tige \u00een exactitate \u0219i \u00eel fere\u0219te de specula\u021bii. Dar conceptul de energie nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 reprezinte raporturile de dependen\u021b\u0103 existente \u00eentre fenomenele naturii.[13]<\/sup><\/a> Energia nu trebuie \u00een\u021beleas\u0103 ca un principiu fluid, ubicuu \u0219i misterios, scria R\u0103dulescu-Motru \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd \u00ee\u0219i preg\u0103tea teza de doctorat la Viena. Ea nu trebuie \u00een\u021beleas\u0103 reprezenta\u021bionalist, ca \u0219i cum Universul ar fi un \u201edepozit\u201d de energie. \u201eEnergia\u201d nu e dec\u00e2t un concept util care rezum\u0103 \u0219i simplific\u0103 rezultatele \u0219tiin\u021bei. Asemenea for\u021bei, al c\u0103rei \u00eenlocuitor este, energia este postulat\u0103 a posteriori<\/em>, de mintea uman\u0103, \u0219i \u00ee\u0219i datoreaz\u0103 existen\u021ba faptului c\u0103 fenomenele naturii pot fi descrise abstract, prin raporturi cantitative.[14]<\/sup><\/a> R\u0103dulescu-Motru credea c\u0103 no\u021biunea de energie ar avea un bun poten\u021bial explicativ \u0219i \u00een descrierea fenomenelor psihice. La baza acestei opinii st\u0103, pe de o parte, postulatul uniformit\u0103\u021bii naturii (care cere ca substratul tuturor fenomenelor naturale s\u0103 fie considerat uniform) \u0219i, pe de alt\u0103 parte, un set de idei cu privire la cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, \u0219tiin\u021ba porne\u0219te de la datele sensibilit\u0103\u021bii noastre, prin urmare depinde de modul particular \u00een care se constituie aceast\u0103 sensibilitate. \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u0219tiin\u021ba este produsul epocii ei \u2013 cu alte cuvinte, al unor indivizi umani interconecta\u021bi \u0219i situa\u021bi \u00eentr-un anume context al evolu\u021biei intelectuale \u0219i sociale. Din acest motiv, ea \u00eens\u0103\u0219i este \u00een evolu\u021bie. \u00cen al treilea r\u00e2nd \u0219i, poate, cel mai important, \u0219tiin\u021ba este conven\u021bional\u0103. Conceptele (abstrac\u021biunile) cu care opereaz\u0103 ea nu oglindesc ceva substan\u021bial la nivelul realului, ci ele doar aproximeaz\u0103 realul, fix\u00e2ndu-l \u00een raporturi matematice. For\u021ba, de exemplu, a fost o astfel de conven\u021bie util\u0103 \u00een epoca \u00een care a fost introdus\u0103. Pentru \u0219tiin\u021ba contemporan\u0103, energia este o conven\u021bie \u0219i mai bun\u0103, c\u0103ci pe l\u00e2ng\u0103 virtu\u021bile legate de exactitate, o are \u0219i pe aceea c\u0103 explic\u0103 mai mult<\/em>. Astfel, R\u0103dulescu-Motru nutrea speran\u021ba c\u0103 o no\u021biune precum \u201eenergia psihic\u0103\u201d are bune \u0219anse s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een limbajul \u0219tiin\u021bific al psihologiei. Ca \u0219i energia fizic\u0103 \u00een cunoa\u0219terea naturii externe, energia psihic\u0103 are doar un caracter instrumental \u00een cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103 a min\u021bii. Rolul acestui concept introdus a posteriori<\/em> este s\u0103 ne ajute s\u0103 sistematiz\u0103m mai bine fenomenele psihice  \u2013  printre altele, \u00een vederea predic\u021biei. Dac\u0103 avem \u00een vedere caracterul strict instrumental al no\u021biunii de energie, sugestia de deplasare a acesteia \u00een domeniul psihologiei nu mai pare absurd\u0103. Prin aceast\u0103 epistemologie fic\u021bionalist\u0103 \u0219i instrumentalist\u0103, R\u0103dulescu-Motru se \u00eencadra \u00eentr-o direc\u021bie dominant\u0103 \u00een Europa la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 19\u2011lea, reprezentat\u0103 printre al\u021bii de Mach. Abstrac\u021biuni precum \u201emas\u0103\u201d, \u201efor\u021b\u0103\u201d, \u201eatom\u201d, scria Mach \u00eentr-un fragment citat de Motru, nu trebuie considerate realit\u0103\u021bi independente de mintea noastr\u0103.[15]<\/sup><\/a> Prin modul \u00een care Motru \u00een\u021belege constituirea \u0219tiin\u021bific\u0103 a naturii, el r\u0103m\u00e2ne departe de naturalismul naiv, \u00eencadr\u00e2ndu-se, mai degrab\u0103, \u00eentr-un naturalism metodologic. Extinderea conceptului de energie la fenomenele psihice era, de asemenea, o idee discutat\u0103 \u00een epoc\u0103 \u0219i sugerat\u0103 de autori precum Ostwald, Siegwart \u0219i Stumpf, pe care R\u0103dulescu-Motru i-a frecventat.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen stabilirea legilor psihice trebuie deci s\u0103 ne folosim de conceptul de energie al \u0219tiin\u021belor fizice. Condi\u021bia de baz\u0103 pentru ca aceast\u0103 deplasare conceptual\u0103 s\u0103 func\u021bioneze era, credea Motru, g\u0103sirea unui principiu prin intermediul c\u0103ruia raporturile dintre fenomene s\u0103 ia forma unor dependen\u021be reciproce necesare. Acest principiu trebuie s\u0103 fie analog principiului conserv\u0103rii energiei.<\/p>\n\n\n\n

\n

O lege sufleteasc\u0103, dac\u0103 este s\u0103 fie stabilit\u0103, presupune prealabil \u00een domeniul fenomenelor suflete\u0219ti condi\u021biuni analoage cu acelea cari se postuleaz\u0103 de mintea omeneasc\u0103 \u00een domeniul fenomenelor fizice; \u00een primul r\u00e2nd, presupune condi\u021biunea c\u0103 fenomenele cari se studiaz\u0103 aci apar\u021bin \u0219i ele unui sistem constant, a\u0219a c\u0103 rela\u021biunile cari se g\u0103sesc prin experien\u021b\u0103 \u00eentre fenomenele suflete\u0219ti s\u0103 poat\u0103 fi considerate ca rela\u021biuni ale totalit\u0103\u021bii sistemului \u0219i, prin urmare, s\u0103 fie ridicate la rangul de legi explicative.[16]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Prima condi\u021bie este stabilirea sistemului \u00een interiorul c\u0103ruia fenomenele psihice apar ca p\u0103r\u021bi ale unui \u00eentreg. Unitatea psihic\u0103 se v\u0103de\u0219te aici o no\u021biune necesar\u0103 pentru psihologie, cu condi\u021bia, spunea Motru, ca aceast\u0103 unitate s\u0103 fie o ipotez\u0103 de lucru<\/em>, iar nu o doctrin\u0103 metafizic\u0103<\/em>.[17]<\/sup><\/a> O a doua condi\u021bie este ca acest principiu fundamental analog principiului conserv\u0103rii energiei s\u0103 fie stabilit \u201epe un fond experimental\u201d. Chiar dac\u0103 energia total\u0103 a sistemului nu poate fi m\u0103surat\u0103 direct, pe cale experimental\u0103 (a\u0219a cum, de altfel, nu poate fi m\u0103surat\u0103 nici suma energiilor din Univers), raportul care se stabile\u015fte la transformarea unei forme de energie \u00een alta trebuie s\u0103 fie m\u0103surabil.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
***<\/strong><\/h5><\/div>\n\n\n\n

Am identificat, la C. R\u0103dulescu-Motru, trei direc\u021bii principale de \u00eentemeiere a psihologiei ca \u0219tiin\u021b\u0103 a naturii, direc\u021bii care se \u00eentretaie \u0219i, pe anumite segmente, se sprijin\u0103 reciproc. Toate trei vizeaz\u0103 obiectul psihologiei \u2013 sufletul, \u0219i pot fi v\u0103zute ca un proces ascendent, la baza c\u0103ruia g\u0103sim redefinirea<\/em> obiectului, iar \u00een v\u00e2rf \u2013 legiferarea<\/em> lui. Redefinirea psihicului \u00een termeni de con\u021binuturi (care introduce multiplicitate <\/em>acolo unde era \u00eenainte doar unitate) este fundamental\u0103 \u00eentruc\u00e2t doar pe baza ei se poate produce uniformizarea <\/em>(care introduce unitate<\/em> acolo unde este multiplicitate). \u00cenainte de orice, psihicul trebuia spart \u00een p\u0103r\u021bi<\/em> pentru a putea fi descris \u0219tiin\u021bific, \u00een termeni de raporturi matematice. Interesant de remarcat este faptul c\u0103 dup\u0103 ce a \u00eenl\u0103turat no\u021biunea metafizicii spiritualiste (a unui suflet unitar prin defini\u021bie), R\u0103dulescu-Motru a v\u0103zut imediat necesitatea de a restitui sufletului unitatea pe care o pierduse \u00een procesul de redefinire. Con\u021binuturile psihice, ca atare, fiind individuale prin excelen\u021b\u0103, pot fi cel mult descrise (a\u0219a cum spusese Kant), dar nu studiate \u0219tiin\u021bific. Obiectul \u0219tiin\u021bei, prin urmare, nu \u00eel reprezint\u0103 aceste elemente individuale, ci abstrac\u021biile rezultate pe baza lor (spre ex.: amintiri, dorin\u021be, sentimente etc.), care reprezint\u0103 o veritabil\u0103 aducere la unitate a unor con\u021binuturi singulare, disparate, prin abstragerea unor tr\u0103s\u0103turi comune. Desigur, vorbim despre o unitate a posteriori<\/em>, diferit\u0103 de unitatea a priori<\/em> a sufletului \u00een metafizicile tradi\u021bionale. Acest proces de abstrac\u021bie generator de unitate este, practic, acela\u0219i tip de proces prin care se creeaz\u0103 no\u021biunile. \u00cen fa\u021ba unei diversit\u0103\u021bi fenomenale (viitoarea extensiune), mintea abstrage elemente comune (viitoarea intensiune) pentru a crea unit\u0103\u021bi no\u021bionale. La fel procedeaz\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bele \u00een modul prin care \u00ee\u0219i constituie conceptele.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen argumenta\u021bia lui Motru, unitatea psihic\u0103 are cel pu\u021bin trei \u00een\u021belesuri. \u00cen primul r\u00e2nd, avem unitatea ob\u021binut\u0103 prin abstractizare, despre care a fost vorba mai sus. Abstractizarea reduce diversitatea natural\u0103 la propriet\u0103\u021bile pe care elementele ei le au \u00een comun, asigur\u00e2nd nu doar unit\u0103\u021bi intensionale precum cele care definesc amintirile, sentimentele etc., ci \u0219i o unitate extensional\u0103 de tipul a ceea ce am numit aici \u201epsihosfer\u0103\u201d, creat\u0103 pe baza acestor unit\u0103\u021bi intensionale. Acesta este procesul de uniformizare<\/em>. \u00cen al doilea r\u00e2nd, unitatea trebuie postulat\u0103 la nivelul \u00eentregului. Altfel, legea conserv\u0103rii energiei nu poate fi formulat\u0103. Ea are nevoie de identificarea unui sistem \u00een cadrul c\u0103ruia se conserv\u0103 energia. Prin urmare, psihicul, la Motru, devine un astfel de sistem. Un al treilea tip de unitate este unitatea func\u021bional\u0103<\/em>, pe care o putem numi \u0219i organic\u0103. \u00cen acest sens, psihicul este o unitate pentru c\u0103 \u201eelementele\u201d lui sunt centralizate (vezi supra<\/em>, metafora lui Ribot) \u0219i, astfel, integrate \u00eentr-un tot func\u021bional. O oarecare dificultate \u00een aceste \u00eencerc\u0103ri de fundamentare teoretic\u0103 a psihologiei v\u0103d \u00een faptul c\u0103 Motru consider\u0103 c\u0103 uniformizarea<\/em> psihicului este necesar\u0103 pentru legiferare<\/em>, dar, tot el spune, ea nu poate fi realizat\u0103 dec\u00e2t pe baza unei legifer\u0103ri prealabile, adic\u0103 principiul conserv\u0103rii energiei psihice. Dificultatea este \u00eens\u0103 ameliorat\u0103 prin aceea c\u0103 principiul conserv\u0103rii energiei este, de fapt, postulat.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
Note<\/strong><\/h5><\/div>\n\n\n\n

[1]<\/sup><\/a> Vezi C. R\u0103dulescu-Motru, Elemente de metafizic\u0103<\/em>, 1912, p. 65: \u201eDefini\u021biunea cea nou\u0103 s-a format \u00eencetul cu \u00eencetul prin colaborarea a o mul\u021bime de psihologi. \u00cen prima linie ea se datoreaz\u0103, poate, lui Herbart, lui W. James \u0219i lui W. Wundt. Dar, pe l\u00e2ng\u0103 ace\u0219tia sunt mul\u021bi al\u021bii cari au afirmat-o. Noua defini\u021biune era \u00een atmosfera noii psihologii. Ea concentra \u00een sine programul celor ce voiau s\u0103 fac\u0103 din psihologie o \u0219tiin\u021b\u0103 exact\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/sup><\/a> Despre programul lui Lange al unei psihologii f\u0103r\u0103 suflet, vezi pe larg \u00een: Thomas Teo, \u201eFriedrich Albert Lange on neo-Kantianism, socialist Darwinism, and a psychology without a soul\u201d, pp. 291\u2013294; Pietro Gori, \u201ePsychology without a soul, philosophy without an I\u201d, pp. 173\u2013178.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/sup><\/a> Prin \u201e\u0219tiin\u021be speciale\u201d, R\u0103dulescu-Motru \u00een\u021belegea, la fel ca \u0219i Maiorescu, ceea ce \u00een\u021belegem acum prin \u201e\u0219tiin\u021be\u201d pur \u0219i simplu. Acestea erau considerate \u201especiale\u201d prin contrast cu filosofia, considerat\u0103 \u201e\u0219tiin\u021ba universal\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/sup><\/a> Pentru detalii privind proiectul lui Herbart de matematizare a psihologiei, vezi David E. Leary, \u201eThe historical foundation of Herbart\u2019s mathematization of psychology\u201d, pp 150\u2013168.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/sup><\/a> \u00cen Elemente der Psychophysik<\/em> (1860), Fechner a formulat legea conform c\u0103reia senza\u021bia este propor\u021bional\u0103 cu logaritmul intensit\u0103\u021bii stimulului. Aceast\u0103 lege, bazat\u0103 pe cercet\u0103rile anterioare ale lui Weber, este una dintre primele \u00eencerc\u0103ri de a cuantifica rela\u021bia dintre evenimentele fizice \u0219i evenimentele mentale. Pentru o descriere a modului \u00een care Fechner a ajuns la aceast\u0103 lege, vezi Michael Heidelberger, Nature From Within: Gustav Theodor Fechner and his Philosophical Worldview<\/em>, p. 200 sqq.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/sup><\/a> A se vedea critica pe care Kant o aduce psihologiei ca \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een Metaphysische Anfangsgr\u00fcnde der Naturwissenschaft<\/em> (1786), AA, 4: 471. Cercetarea empiric\u0103 a sufletului nu va deveni niciodat\u0103 o adev\u0103rat\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 a naturii, spunea el. \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 matematica nu poate fi aplicat\u0103 fenomenelor sim\u021bului intern \u0219i legilor lor. Apoi, pentru c\u0103 actul observa\u021biei distorsioneaz\u0103 starea subiectului observat. Psihologia va r\u0103m\u00e2ne pentru totdeauna la nivelul unei descrieri a fenomenelor sim\u021bului intern. Vezi Abhaya C. Nayak; Eric Sotnak, \u201eKant on the impossibility of the \u00absoft sciences\u00bb\u201d, pp. 133\u2013151.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/sup><\/a> Vezi Problemele psihologiei<\/em>, pp. 132, 135\u2013136, 137\u2013138, 140, 143.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/sup><\/a> Vezi Th. Ribot, Les Maladies de la personalit\u00e9<\/em>, <\/em>p. 157.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/sup><\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, Problemele psihologiei<\/em>, p. 144.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/sup><\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, Problemele psihologiei<\/em>, pp. 50\u201351.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 49.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/sup><\/a> Wilhelm Wundt, Outlines of Psychology<\/em>, pp. 321\u2013323.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/sup><\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i energie<\/em>, pp. 23\u201324.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/sup><\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, \u201eCauzalitatea mecanic\u0103 …\u201d, I, pp. 52\u201353. Mult mai t\u00e2rziu, \u00een Curs de psihologie<\/em> (1923), R\u0103dulescu-Motru constata c\u0103 psihologia a ratat dezideratul m\u0103sur\u0103torii: \u201eDeosebirea dintre psihologie \u0219i \u0219tiin\u021bele naturale este c\u0103 acestea din urm\u0103 au reu\u0219it s\u0103 reduc\u0103, prin m\u0103sur\u0103tori exacte, condi\u021biunile faptelor la simple raporturi cantitative, pe c\u00e2nd psihologia este \u00eenc\u0103 departe de a fi ajuns aci. Drumul \u00eei este \u00eens\u0103 identic cu acela al \u0219tiin\u021belor naturale\u201d (Curs de psihologie<\/em>, p. 13). <\/p>\n\n\n\n

[15]<\/sup><\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, Puterea sufleteasc\u0103<\/em>, p. 69.<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 129.<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 131.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
Referin\u021be bibliografice<\/strong><\/h5><\/div>\n\n\n\n

Gori, Pietro, \u201ePsychology without a Soul, Philosophy without an I. Nietzsche and 19th<\/sup> Century Psychophysics (Fechner, Lange, Mach)”, \u00een Bartholomew Ryan, Maria Joao Mayer Branco & Jo\u00e3o Constancio (eds.), Nietzsche and the Problem of Subjectivity<\/em>, De Gruyter, 2015, pp. 166\u2013195.<\/p>\n\n\n\n

Heidelberger, Michael, Nature From Within: Gustav Theodor Fechner and his Philosophical Worldview<\/em> [1993], transl. by Cynthia Klohr, Pittsburgh, University of Pittsburgh Press, 2004,<\/p>\n\n\n\n

Leary, David E., \u201eThe historical foundation of Herbart\u2019s mathematization of psychology\u201d, Journal of the History of the Behavioral Sciences<\/em>, 16, 1980, pp 150\u2013168.<\/p>\n\n\n\n

Nayak, Abhaya C.; Eric Sotnak, \u201eKant on the impossibility of the \u00absoft sciences\u00bb\u201d, Philosophy and Phenomenological Research<\/em>, vol. 55, nr 1, 1995, pp. 133\u2013151.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103dulescu-Motru, C., \u201eCauzalitatea mecanic\u0103 \u0219i fenomenele psihice\u201d, I, Convorbiri literare<\/em>, XXVII, 1897, nr. 1, pp. 41\u201357.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103dulescu-Motru, C., Problemele psihologiei<\/em>, Bucuresci, Libr\u0103ria Socec & Cie<\/sup>, 1898.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103dulescu-Motru, C., \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i energie<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Librariei Leon Alacalay, f. a. [1907].<\/p>\n\n\n\n

R\u0103dulescu-Motru, C., Elemente de metafizic\u0103. Principalele probleme ale filosofiei contimporane pe \u00een\u021belesul tuturor<\/em>, Bucure\u0219ti, 1912 (Studii filosofice<\/em>, VII).<\/p>\n\n\n\n

R\u0103dulescu-Motru, C., Curs de psihologie<\/em>, Bucure\u0219ti, Cultura Na\u021bional\u0103, 1923.<\/p>\n\n\n\n

Ribot, Th., Les Maladies de la personalit\u00e9<\/em>, Paris, F\u00e9lix Alcan, 1921 [1884].<\/p>\n\n\n\n

Teo, Thomas, \u201eFriedrich Albert Lange on neo-Kantianism, socialist Darwinism, and a psychology without a soul\u201d, Journal of History of the Behavioral Sciences<\/em>, vol. 38 (3), 2002, pp. 285\u2013301.<\/p>\n\n\n\n

Wundt, Wilhelm, Outlines of Psychology<\/em> [ed. germ.: 1896], transl. by Charles Hubbard Judd, Leipzig, Wilhelm Engelmann, 1897.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

[Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, vol. XIX: Filosofie \u0219i psihologie<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2023, pp. 44\u201355]<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DOI: 10.59277\/SIFR.202319.03 Proiectul lui C. R\u0103dulescu-Motru de fundamentare a psihologiei ca \u0219tiin\u021b\u0103 a naturii Mona Mamulea Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne C. R\u0103dulescu-Motru\u2019s Project for Establishing Psychology as a Science of Nature Abstract: In his early writings, R\u0103dulescu-Motru acknowledged as a valuable gain the fact that psychology had emancipated itself […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":7848,"menu_order":3,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"disabled","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[260,412],"tags":[51,410],"class_list":["post-7923","page","type-page","status-publish","hentry","category-mona-mamulea","category-sifr19","tag-c-radulescu-motru","tag-psihologie-stiintifica"],"featured_image_src":null,"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/mm\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"DOI: 10.59277\/SIFR.202319.03 Proiectul lui C. R\u0103dulescu-Motru de fundamentare a psihologiei ca \u0219tiin\u021b\u0103 a naturii Mona Mamulea Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne C. R\u0103dulescu-Motru\u2019s Project for Establishing Psychology as a Science of Nature Abstract: In his early writings, R\u0103dulescu-Motru acknowledged as a valuable gain the fact that psychology had emancipated itself…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/7923","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7923"}],"version-history":[{"count":33,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/7923\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8441,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/7923\/revisions\/8441"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/7848"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7923"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7923"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7923"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}