{"id":8079,"date":"2023-12-18T11:34:13","date_gmt":"2023-12-18T09:34:13","guid":{"rendered":"http:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?page_id=8079"},"modified":"2024-07-09T18:09:10","modified_gmt":"2024-07-09T16:09:10","slug":"impactul-culturii-si-civilizatiei-moderne-asupra-conditiei-omului-contemporan-tragedia-omului-in-cultura-moderna","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/volumul-19-2023\/impactul-culturii-si-civilizatiei-moderne-asupra-conditiei-omului-contemporan-tragedia-omului-in-cultura-moderna\/","title":{"rendered":"Impactul culturii \u0219i civiliza\u021biei moderne asupra condi\u021biei omului contemporan (Tragedia omului \u00een cultura modern\u0103)|Constantin Stroe"},"content":{"rendered":"\n

DOI: 10.59277\/SIFR.202319.10<\/p>\n\n\n\n

Impactul culturii \u0219i civiliza\u021biei moderne asupra condi\u021biei omului contemporan (Tragedia omului \u00een cultura modern\u0103<\/em>)<\/h2><\/div>\n\n\n\n
Constantin Stroe<\/h5>

Universitatea Ecologic\u0103 din Bucure\u0219ti<\/p><\/div>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
The Impact of Modern Culture and Civilization on the Condition of Today\u2019s man (\u201eThe Tragedy of Man in Modern Culture\u201d)<\/strong><\/h5><\/div>\n\n\n\n

Abstract:<\/strong> <\/strong>Holder of two degrees \u2013 one in religious studies (1930) and the other in philosophy (1947), both obtained from the University of Bucharest \u2013, as well as au\u00adthor of significant works covering the two aforementioned fields, Constantin C. Pavel, professor and theologian, imposed himself as a remarkable personality in Romanian re\u00adligious and philosophical culture. He is well-known for his moral philosophy, referenc\u00ading human nature and condition, and expertly expressing his opinion on the disastrous impact that modern culture and its civilizational components have on human beings. The current study brings to attention the aspects raised by this approach, specifically the human\u2013culture\u2013religion triad, from the positions of the Orthodox Christian doctrine embraced by Constantin C. Pavel in Tragedia omului \u00een cultura modern\u0103<\/em> [The tragedy of man in modern culture].<\/p>\n\n\n\n

Keywords: <\/strong>human; culture; civilization; technics; religion; morals; science; freedom; superior value; ideal; happiness; absolution; Oswald Spengler; Nichifor Crainic.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Constantin C. Pavel nu este primul teolog despre ale c\u0103rui scrieri de moral\u0103 am luat cuno\u0219tin\u021b\u0103 \u00een vederea valorific\u0103rii \u0219i valoriz\u0103rii lor.[1]<\/sup><\/a> \u00cens\u0103 Constantin Pavel se deta\u0219eaz\u0103 prin ceea ce nota Marilena Andrei \u00een \u201ePrefa\u021b\u0103\u201d la lucrarea lui Tragedia omului \u00een cultura modern\u0103 <\/em>(1941), mai exact c\u0103 \u201eActivitatea la catedr\u0103 a profesoru\u00adlui Constantin C. Pavel, precum \u0219i scrierile sale publicate de-a lungul timpului sunt centrate pe probleme<\/em> de teologie sau filosofie moral\u0103<\/em>. Toate poart\u0103 \u00eens\u0103 amprenta actualit\u0103\u021bii<\/em>; fie c\u0103 scrie despre Augustin, fie c\u0103 abordeaz\u0103 problemele teologiei morale, C. Pavel are grij\u0103 s\u0103 trimit\u0103 \u00eentotdeauna la omul de ast\u0103zi, la dezbaterile de idei ale timpului prezent, la starea lumii \u00een care tr\u0103im\u201d.[2]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Temele antamate de el sunt dintre cele definitorii pentru etic\u0103: actul moral, morala \u2013 \u0219tiin\u021ba, dar \u0219i arta ra\u021bional\u0103, libertatea moral\u0103, valoarea moral\u0103, idealul etic \u0219.a., la care se poate ad\u0103uga \u0219i analiza unor concep\u021bii morale de r\u0103sunet, cum sunt cea a Sf\u00e2ntului Augustin (problematica r\u0103ului) \u0219i cea a lui H. Bergson (problemati\u00adca libert\u0103\u021bii morale \u0219i religioase). Ca teolog cre\u0219tin, perspectiva din care le abor\u00addeaz\u0103 nu poate fi dec\u00e2t cea cre\u0219tin\u0103, referitoare la triada om<\/em>\u2013cultur\u0103<\/em>\u2013religie<\/em>, al c\u0103rei \u00een\u021beles profund nu poate fi apropriat dec\u00e2t dac\u0103 este privit\u0103 \u201eca rezultat al conlucr\u0103rii omului cu  Dumnezeu\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen triada de mai sus se reg\u0103se\u0219te \u0219i cultura. Constantin C. Pavel explic\u0103 astfel: \u201econfuziile frecvente, provenind din dezacordul asupra defini\u021biei culturii, ne impun datoria de a st\u0103rui pu\u021bin asupra conceptului de cultur\u0103\u201d.[3]<\/sup><\/a> Str\u0103dania lui se \u00eendreapt\u0103 spre formularea unei defini\u021bii a culturii care s\u0103 satisfac\u0103 pe deplin punctul de vede\u00adre al concep\u021biei cre\u0219tin-ortodoxe, pe care o consider\u0103 \u201ecea mai just\u0103 defini\u021bie a cul\u00adturii adev\u0103rate\u201d. \u00cen acest scop, el propune ca no\u021biunea de cultur\u0103 s\u0103 fie \u201eluat\u0103 \u00een dou\u0103 sensuri, corespunz\u00e2nd celor dou\u0103 aspecte ale ei\u201d: subiectiv \u0219i obiectiv.<\/p>\n\n\n\n

\n

\u00cen sens subiectiv<\/em> \u0219i sub aspectul ei dinamic<\/em>, \u00een\u021belegem prin cultur\u0103 activitatea creatoare \u0219i asimilatoare de valori<\/em>, la care ad\u0103ug\u0103m, ca o func\u021bie secundar\u0103, aceea de propagare a valorilor<\/em>, sau, cu alte cuvinte, exercitarea \u00eensu\u0219irilor trupe\u0219ti \u0219i suflete\u0219ti \u00een vederea perfec\u021bion\u0103rii \u0219i fericirii omului, <\/em>adic\u0103 a m\u00e2ntu\u00adirii<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen sens obiectiv <\/em>\u0219i sub aspectul ei static<\/em>, cultura este suma tuturor acestor valori <\/em>sau, altfel spus, gradul de perfec\u021biune \u0219i fericire a omului \u0219i de des\u0103v\u00e2r\u0219i\u00adre a lumii din afar\u0103, ca realizare a activit\u0103\u021bii omului, activitate combinat\u0103 cu aceea a societ\u0103\u021bii \u0219i, \u00een sens cre\u0219tin, cu ac\u021biunea harului divin \u0219i a revela\u021biei cre\u0219tine<\/em>.[4]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Defini\u021bia de mai sus, \u00een accep\u021biunea lui Constantin Pavel, se deta\u0219eaz\u0103 net de \u201etoate defini\u021biile date culturii care nu cuprind nici o indica\u021bie cu privire la valorile cre\u0219tine\u201d, pe care le las\u0103 deoparte \u0219i le nesocotesc realitatea \u0219i interven\u021bia efectiv\u0103 \u00een via\u021b\u0103 \u2013 motiv pentru care le declar\u0103 \u201efalse \u0219i unilaterale\u201d. Aceste defini\u021bii, dup\u0103 opinia lui, vin de pe planul \u201epur naturalist \u0219i antropocentric\u201d, unde exist\u0103 o atitudi\u00adne de aversiune \u0219i negare fa\u021b\u0103 de tot ceea ce \u021bine de domeniul supranatural al vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-adev\u0103r, \u00eentr-o defini\u021bie dat\u0103 culturii nu putem face abstrac\u021bie de<\/em>, \u0219i nu pu\u00adtem exclude, valorile religioase, doar \u201epentru simplul motiv c\u0103 nu sunt o crea\u021bie uman\u0103\u201d[5]<\/sup><\/a>. C\u0103ci, dup\u0103 cum precizeaz\u0103 Constantin C. Pavel, \u201efaptul c\u0103 activeaz\u0103 efec\u00adtiv \u00een via\u021b\u0103 ne dovede\u0219te c\u0103 nu sunt himere, ci adev\u0103rate realit\u0103\u021bi. […] Prin urmare, la drept vorbind, cei  care definesc cultura f\u0103r\u0103 a \u021bine seama de religie las\u0103 la o parte, \u00een orice caz, elemente pe care, \u00een realitate, de\u0219i nu \u00eentotdeauna explicit, o activitate cultural\u0103 le cuprinde\u201d.[6]<\/sup><\/a> Mul\u021bimea \u0219i diversitatea defini\u021biilor culturii pot fi explicate, conform lui Constantin C. Pavel, prin unghiul de vedere metodologic din care abord\u0103m respectiva definire. Astfel, \u201edefini\u021biile \u00eencercate pentru determinarea conceptului de cultur\u0103 pot varia \u00een realitatea concret\u0103 a vie\u021bii dup\u0103 chipul cum \u00een\u021be\u00adlegem s\u0103 activ\u0103m \u00een vederea cre\u0103rii unei singure valori, a mai multor valori sau a tuturor, \u0219i dup\u0103 felul \u00een care \u00een\u021belegem s\u0103 le ierarhiz\u0103m. De asemeni, ele difer\u0103 dup\u0103 cum cultiv\u0103m o singur\u0103 \u00eensu\u0219ire, mai multe, pe toate, \u0219i dup\u0103 felul cum le armoniz\u0103m: difer\u0103, mai ales, dup\u0103 con\u021binutul pe care-l reprezint\u0103, pentru fiecare, no\u021biunile de perfec\u021bionare \u0219i fericire, idealuri spre care se tinde\u201d.[7]<\/sup><\/a> El exemplific\u0103 \u00een felul urm\u0103tor: \u201eAstfel, c\u00e2nd am creat numai valori economice, acord\u00e2ndu-le prima\u00adtul, cultura noastr\u0103 este economolatr\u0103<\/em>, iar c\u00e2nd am cultivat numai \u00eensu\u0219irile fizice, supraestim\u00e2ndu-le, cultura este biolatr\u0103<\/em>\u201d.[8]<\/sup><\/a> Generaliz\u00e2nd, se poate afirma c\u0103 \u201e\u00eentreg sensul \u0219i finalitatea culturii se schimb\u0103 atunci c\u00e2nd ea vizeaz\u0103 \u0219i se opre\u0219te numai la o perfec\u021biune biologic\u0103, economic\u0103, politic\u0103 \u0219i estetic\u0103\u201d.[9]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen func\u021bie de finalitatea ei, cultura poate fi calificat\u0103 ca hedonist\u0103, atunci c\u00e2nd \u00een cadrul ei fericirea este redus\u0103 la pl\u0103cere, sau ca utilitarist\u0103, atunci c\u00e2nd \u00een sfera ei fericirea este centrat\u0103 pe utilit\u0103\u021bi. Sau atunci c\u00e2nd se crede \u00eentr-o fericire ve\u0219nic\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 \u00eentr-o via\u021b\u0103 viitoare, cultura, desigur, nu mai are \u00een vedere exclusiv \u021beluri p\u0103m\u00e2nte\u0219ti. \u201eDe aceea \u2013 conchide el \u2013 finalitatea culturii este problema cea mai important\u0103<\/em>, de felul cum e rezolvat\u0103 depinde soarta culturii \u0219i a omului\u201d.[10]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen viziunea sa, finalitatea culturii, concretizat\u0103 \u00een activitatea cultural\u0103 desf\u0103\u00ad\u0219urat\u0103 \u00een societate, se poate \u00eendrepta \u00een trei direc\u021bii:<\/p>\n\n\n\n

\n

\u00cen ordinea normal\u0103 \u0219i dup\u0103 importan\u021b\u0103, prima direc\u021bie spre care se \u00eendreapt\u0103 str\u0103dania cultural\u0103 este perfec\u021bionarea omului<\/em> (perfec\u021bionare proprie) prin do\u00adb\u00e2ndirea virtu\u021bilor[11]<\/sup><\/a> [desigur, a celor veritabile, nu a celor sterpe, g\u0103unoase, n. m., C. S.].<\/p>\n\n\n\n

De aici, a doua direc\u021bie pe care o urmeaz\u0103 activitatea cultural\u0103 este ca aceste virtu\u021bi \u00een func\u021biune s\u0103 creeze valori<\/em> care s\u0103 serveasc\u0103 drept c\u0103r\u0103mizi necesare la ridicarea edificiului perfec\u021biunii \u0219i ca trepte la scara care duce la Fericirea Paradisului.[12]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen fine, a treia direc\u021bie care, \u00een fond, se reduce la a doua, este perfec\u021bionarea lumii din afar\u0103, <\/em>a lumii materiale \u0219i a celei spirituale, adic\u0103 transformarea me\u00addiului extern, \u00een sensul de a deveni un cadru de via\u021b\u0103 \u0219i activitate c\u00e2t mai co\u00adrespunz\u0103tor cu nevoile, dorin\u021bele, aspira\u021biile \u0219i idealurile omului, spre a nu mai constitui obstacol, ci auxiliar \u00een f\u0103urirea perfec\u021biunii \u0219i fericirii omului.[13]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Pentru a clarifica, C. Pavel recurge la ideea c\u0103, \u00een ultim\u0103 analiz\u0103, \u201etotul de\u00adpinde […] de idealul pe care dorim s\u0103-l realiz\u0103m\u201d, adic\u0103 activitatea (\u201estr\u0103dania\u201d) cultural\u0103 trebuie dirijat\u0103 \u00een func\u021bie de \u201etot at\u00e2tea feluri c\u00e2te idealuri urm\u0103rim\u201d: per\u00adfec\u021bionarea omului, perfec\u021bionarea naturii, formarea virtu\u021bilor, condi\u021bionate, la r\u00e2n\u00addu-le, de \u201eo perfec\u021bionare biologic\u0103, o perfec\u021bionare artistic\u0103, o perfec\u021bionare mora\u00adl\u0103 etc., dup\u0103 cum exist\u0103 virtu\u021bi biologice, utilitare, morale, …\u201d.[14]<\/sup><\/a> Rezum\u00e2nd, de pe pozi\u021bia concep\u021biei cre\u0219tine promovate de C. Pavel, \u201evia\u021ba religioas\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u0219i organizeaz\u0103 toate aceste trei domenii amintite, \u00eencadr\u00e2nd activitatea cultural\u0103 a omului \u00een economia universului\u201d.[15]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

C. Pavel \u00ee\u0219i evalueaz\u0103 astfel propria defini\u021bie:<\/p>\n\n\n\n

\n

defini\u021bia \u00eencercat\u0103 de noi are meritul de a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a \u00eentreg domeniul activit\u0103\u021bii \u0219i realit\u0103\u021bii culturale \u0219i are \u00een vedere \u00eentreg complexul de probleme cu care cul\u00adtura are conexiune necesar\u0103. Socotim c\u0103 am izbutit totodat\u0103 s\u0103 punem accentul pe nervurile esen\u021biale ale acestei probleme, pun\u00e2nd \u00een lumin\u0103 \u0219i l\u0103s\u00e2nd \u00een um\u00adbr\u0103, dup\u0103 importan\u021b\u0103, fiecare punct pe care \u00eel comport\u0103.[16]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\u00cen perspectiva ideii de mai sus, el consider\u0103 c\u0103 \u201epentru o mai riguroas\u0103 deli\u00admitare a no\u021biunii de cultur\u0103 sunt \u00eenc\u0103 necesare c\u00e2teva preciz\u0103ri\u201d impuse de aceasta, cum ar fi, de pild\u0103, faptul c\u0103 \u00een chip esen\u021bial \u0219i principial finalitatea culturii se rea\u00adlizeaz\u0103 prin ceea ce \u00eendeob\u0219te se cheam\u0103 civiliza\u021bie.<\/em> Prin urmare, civiliza\u021bia face parte din cultur\u0103 cu aceea\u0219i \u00eendrept\u0103\u021bire ca \u0219i celelalte domenii intrinseci culturii. Nu i se pot t\u0103g\u0103dui civiliza\u021biei legitimitatea \u0219i rostul, de\u0219i tocmai rosturile ei o dis\u00adting de corpul specific al culturii. C\u0103ci cultura nu se reduce la civiliza\u021bie; de\u0219i civi\u00adliza\u021bia este o parte integrant\u0103 din cultur\u0103, ea nu este partea cea mai important\u0103 a acesteia.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum sesizeaz\u0103 \u0219i Constantin Pavel, cu privire la raportul cultur\u0103\u2013civiliza\u021bie au existat o mul\u021bime de p\u0103reri: pentru unii, aceste dou\u0103 realit\u0103\u021bi (expri\u00admate prin dou\u0103 no\u021biuni diferite) sunt identice (poate, de aici, confuzia \u0219i haosul care domnesc uneori \u00een s\u00e2nul \u00eensu\u0219i al culturii); pentru al\u021bii, \u00eentre acestea exist\u0103 o barier\u0103 de netrecut, o deosebire de esen\u021b\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te elementele componente, structura \u0219i rolul lor.<\/p>\n\n\n\n

De pild\u0103, noteaz\u0103 el, Immanuel Kant f\u0103cea o distinc\u021bie tran\u0219ant\u0103 \u00eentre aceste dou\u0103 no\u021biuni, el definind civiliza\u021bia ca fiind \u201erealizarea scopurilor naturii prin simpla dexteritate\u201d,<\/em> iar cultura ca fiind \u201erealizarea scopurilor intrinsece ale voin\u021bei morale prin disciplin\u0103, care elibereaz\u0103 aceast\u0103 voin\u021b\u0103 de despotismul dorin\u021belor\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\n

Cu alte cuvinte, civiliza\u021bia urm\u0103re\u0219te perfec\u021bionarea naturii, iar cultura vizeaz\u0103 un scop mai greu de atins, des\u0103v\u00e2r\u0219irea moral\u0103 a omului. Civiliza\u021bia \u00ee\u0219i poate atinge scopul prin simpla exercitare a calit\u0103\u021bilor lui homo faber<\/em>, prin \u00eensu\u0219irile intelectuale; realizarea scopului culturii cere eforturi mai mari \u0219i mai comple\u00adxe; aici disciplina exercit\u0103 o dubl\u0103 ac\u021biune: mai \u00eent\u00e2i, favorizeaz\u0103 dezvoltarea \u0219i \u00eent\u0103rirea aspira\u021biilor \u0219i tendin\u021belor spre virtu\u021bi morale \u0219i, \u00een al doilea r\u00e2nd, le ap\u0103r\u0103 de tirania dorin\u021belor inferioare.[17]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Singura obiec\u021bie pe care o aduce Constantin Pavel defini\u021biei lui Kant este \u201ec\u0103 nu cuprinde un vast c\u00e2mp de activitate cultural\u0103, cum este, bun\u0103oar\u0103, cea artistic\u0103, aceea care nu porne\u0219te \u00eentotdeauna din motive morale sau nevoi materiale \u0219i nu vizeaz\u0103 scopuri similare\u201d[18]<\/sup><\/a> \u2013 ci constituie, cum credea \u0219i Nichifor Crainic, o activi\u00adtate gratuit\u0103, o activitate de lux.<\/p>\n\n\n\n

Mai aproape de noi, adic\u0103 \u00een secolul XX, tot un filosof german, Oswald Spengler, sus\u021binea c\u0103 \u201ecultura occidental\u0103 este de tip faustic<\/em>, adic\u0103 este centrat\u0103 \u00een jurul \u0219tiin\u021belor pozitive, dup\u0103 cum cultura greac\u0103 a fost apolinic\u0103<\/em>, \u00een care primatul l\u2011a avut spiritul \u0219i frumosul, iar cea arab\u0103 a fost o cultur\u0103 magic\u0103\u201d.<\/em>[19]<\/sup><\/a> Cultura occi\u00addental\u0103, afirm\u0103 C. Pavel \u00een acord cu Spengler, este \u201ef\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een faza ei deca\u00addent\u0103 \u0219i morbid\u0103\u201d. Un semn vizibil al declinului culturii faustice moderne, dup\u0103 Spengler, recunoscut ca atare \u0219i de C. Pavel, este \u201elipsa complet\u0103 de religiozitate a veacului nostru\u201d. Spengler sus\u021binea c\u0103 \u201eo cultur\u0103 este prin natura ei religioas\u0103, iar civiliza\u021biile sunt prin esen\u021ba lor ireligioase\u201d. Conform lui C. Pavel, \u201eepoca de azi nu-i dec\u00e2t o epoc\u0103 de civiliza\u021bie\u201d. \u00cen aceast\u0103 optic\u0103, lui C. Pavel i se pare \u201eintere\u00adsant\u0103 \u0219i just\u0103 critica pe care Spengler o face civiliza\u021biei de ast\u0103zi din punct de vede\u00adre moral\u201d. Unul dintre aspectele esen\u021biale ale acestei critici este \u0219i acela c\u0103 s-a pro\u00addus o muta\u021bie radical\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te morala: \u201emorala nu mai este o chestiune practic\u0103, ci o \u00abproblem\u0103 teoretic\u0103\u00bb\u201d, fiind motivat\u0103 de faptul c\u0103 \u201e\u00abvalorile ei nu mai fac parte din via\u021b\u0103\u00bb, c\u0103 \u201eprincipiile \u0219i normele morale, \u00een loc de a fi \u00abtr\u0103ite instinctiv\u00bb, sunt \u00abdiscutate critic\u00bb\u201d. \u00cen locul moralei tragice \u0219i eroice \u2013 definitorie pentru cultura ce se apleca cu seriozitate asupra problemelor grave ale existen\u021bei \u2013 s-a instalat o moral\u0103 plebee \u0219i decadent\u0103, aceasta din urm\u0103, fiind specific\u0103 civiliza\u00ad\u021biei \u00een postura de cultur\u0103 \u00een declin (\u00een \u201edecaden\u021b\u0103\u201d), ea convenind de minune \u2013 ca fiind proprie \u2013 comunismului; morala comunist\u0103 este v\u0103zut\u0103 de Pavel ca \u201eultima \u0219i cea mai tipic\u0103 produc\u021bie a culturii moderne\u201d. Repro\u0219ul lui la adresa lui Spengler vizeaz\u0103 doar faptul c\u0103 acesta \u201eignor\u0103 cultura cre\u0219tin\u0103\u201d \u0219i \u201eexagereaz\u0103 c\u00e2nd extinde pesimismul s\u0103u asupra \u00eentregii culturi occidentale, independent de timp\u201d. Potrivit lui C. Pavel, \u201enu toate epocile culturale merit\u0103  \u00eenvinuirea de a fi faustice, ci numai epoca modern\u0103 \u0219i, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 redus\u0103, epoca Rena\u0219terii\u201d.[20]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce citeaz\u0103 \u0219i defini\u021biile altor autori \u2013 str\u0103ini sau autohtoni \u2013 precum W. Lexis, Jacob Burckhardt, R. Eisler, Simion Mehedin\u021bi, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Tudor Vianu,Constantin Pavel pronun\u021b\u0103 \u0219i punctul s\u0103u de vedere referitor la defini\u021bia civiliza\u021biei \u0219i la raporturile acesteia cu cultura.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest sens, se raliaz\u0103 opiniei lui Tudor Vianu, dup\u0103 care valorile pe care le cultiv\u0103 civiliza\u021bia trebuie incluse printre elementele care constituie cultura.[21]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103 fragmentul \u00een care se exprim\u0103 \u00een mod explicit:<\/p>\n\n\n\n

\n

Dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, cultura \u00eenglobeaz\u0103 toate valorile, iar civiliza\u021bia nu este dec\u00e2t alt nume pentru cultura valorilor tehnico-economice sau utilizarea practi\u00adc\u0103 a valorilor. Dac\u0103 s-a ajuns a se face distinc\u021bie, adesea tran\u0219ant\u0103, \u00eentre cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie, aceasta se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 valorile cultivate de civiliza\u021bie au fost, c\u00e2teodat\u0103, idolatrizate[22]<\/sup><\/a> pe nedrept \u00een dauna celorlalte valori superioare. \u00cen realitate, nu exist\u0103 opozi\u021bie \u00eentre cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie, dec\u00e2t atunci c\u00e2nd va\u00adlorile civiliza\u021biei sunt supraestimate sau c\u00e2nd celelalte valori culturale superi\u00adoare se socotesc singure, ca atare contest\u00e2nd valorilor inferioare dreptul la pre\u00ad\u021buirea cuvenit\u0103.[23]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Constantin C. Pavel este de p\u0103rere c\u0103, pentru o elucidare riguroas\u0103 a no\u021biunii de cultur\u0103, este necesar\u0103 \u0219i o investiga\u021bie a problemei ce vizeaz\u0103 structura ei axio\u00adlogic\u0103, adic\u0103 ierarhia valorilor<\/em>. Pornind de la considera\u021bia c\u0103 sub aspect obiectiv \u0219i static cultura este suma tuturor valorilor (vezi supra<\/em>), el precizeaz\u0103 c\u0103 aceasta nu este un conglomerat alandala, \u00een neor\u00e2nduial\u0103, al valorilor componente, ci o struc\u00adtur\u0103 bine \u00eenchegat\u0103 \u0219i organizat\u0103, \u00een conformitate cu un anumit scop ultim. \u201eIerar\u00adhizarea valorilor depinde tot de scopul ultim dup\u0103 care se or\u00e2nduie\u0219te. Valorile \u00een sine, f\u0103r\u0103 a fi raportate la scopul ultim, nu sunt dec\u00e2t, cel mult, elemente premorale, material bun la orice, dar dezorganizat, aproape materii prime<\/em>\u201d[24]<\/sup><\/a>, spunea el. Prin urmare, \u201eraportul normal dintre aceste valori nu poate fi, desigur, de independen\u021b\u0103 absolut\u0103, ci un raport de interdependen\u021b\u0103 pe temeiul unei ierarhii\u201d.[25]<\/sup><\/a> C\u0103ci, \u201e\u00eentruc\u00e2t varietatea lor se adreseaz\u0103 omului, pentru ca aceasta s\u0103 nu-l \u00eencurce, se impune unificarea lor printr-o armonie ierarhic\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Constantin C. Pavel este convins c\u0103 exist\u0103 o multitudine de valori diverse, dar consider\u0103 c\u0103 toate valorile culturale pot fi clasificate \u00een \u0219ase grupe principale: eco\u00adnomice, teoretice, politice, morale, estetice \u0219i religioase.[26]<\/sup><\/a> Istoria culturii se \u00eenf\u0103\u021bi\u00ad\u0219eaz\u0103 ca o succesiune de epoci \u00een care cultura fiec\u0103reia era centrat\u0103 pe o anumit\u0103 valoare sau pe un grup restr\u00e2ns de valori. Astfel, cultura elin\u0103 a avut \u00een centrul ei valorile teoretice \u0219i estetice (filosofice, literare, artistice); cultura Evului Mediu european s-a axat pe valorile religioase; cultura modern\u0103 a recurs la un echilibru al valorilor teoretice, economice \u0219i politice, \u00een ultimul timp impun\u00e2ndu-se ca valori supreme cele economice \u0219i politice.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i toate valorile privesc via\u021ba omului \u2013 e adev\u0103rat, unele direct, nemijlocit, altele \u2013 mediat \u0219i mai \u00eendep\u0103rtat \u2013, sunt epoci istorice \u00een care valorile par s\u0103 fie opace la nevoile omului din respectiva perioad\u0103. Exemplul furnizat de C. Pavel acoper\u0103 \u00eentru totul sensul ideii:<\/p>\n\n\n\n

\n

Tragedia omului \u00een cultura modern\u0103 provine de la nesocotirea valorilor morale \u0219i religioase, care, \u00eentr-o ordine ierarhic\u0103 normal\u0103, trebuie s\u0103 primeze. Acestea trebuie s\u0103 controleze \u0219i s\u0103 le reglementeze pe toate celelalte \u0219i s\u0103 serveasc\u0103 drept criteriu de pre\u021buire a celorlalte, pre\u021buire care se face dup\u0103 locul pe care-l ocup\u0103 fiecare pe scara ierarhic\u0103 a valorilor, ordonat\u0103 la aceea a scopurilor, \u00een care scopul suprem este perfec\u021biunea \u0219i fericirea omului \u00een via\u021ba aceasta \u0219i cea viitoare.[27]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Constantin Pavel avertizeaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 nu este vorba de vreo \u201etiranie a valorii religioase\u201d; \u201enu este vorba nici de o suprimare a celorlalte valori, ca \u00een supramora\u00adlism sau quietism<\/em>, \u00eentruc\u00e2t fiecare valoare \u00ee\u0219i are rostul \u00eendrept\u0103\u021bit \u0219i libertatea ne\u00adcesar\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te tehnica proprie. Ci este vorba numai de o suprema\u021bie activ\u0103, exercitat\u0103 de valorile \u0219i scopurile morale \u0219i religioase, care singur\u0103 orientea\u00adz\u0103 \u0219i organizeaz\u0103 cultura spre binele omului\u201d.[28]<\/sup><\/a> \u00cen lipsa valorilor morale \u0219i religioa\u00adse,  \u201ecelelalte valori nu pot fi, de altfel, nici concepute ca valori \u00een raport cu omul. […] \u00cen ele \u00eensele, celelalte valori sunt amorale. Numai virtu\u021bile pot converti o va\u00adloare tehnico-economic\u0103 \u00eentr-o valoare moral\u0103 \u0219i religioas\u0103, adic\u0103 \u00eentr-o adev\u0103ra\u00adt\u0103 valoare<\/em>\u201d[29]<\/sup><\/a>, argumenteaz\u0103 el.<\/p>\n\n\n\n

\u00cencep\u00e2nd cu Auguste Comte, cultura modern\u0103 s-a \u00eentemeiat pe valorile \u0219tiin\u00ad\u021bei pozitive, ceea ce a dus la falimentul ei \u00een zilele noastre. Pavel \u00eei aminte\u0219te \u00een completare pe Jacques Maritain \u0219i Henri Massis, care au sus\u021binut centrarea culturii \u00een jurul valorii religioase cre\u0219tine, dup\u0103 modelul existent \u00een Evul Mediu, model care a avut \u0219i el consecin\u021be dezastruoase \u00eentruc\u00e2t a impus \u201eo tiranie a valorii religi\u00adoase asupra celorlalte, o imixtiune ilicit\u0103 \u0219i o interdic\u021bie duse p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een am\u0103nuntele tehnice ale celorlalte valori. Iar aceasta a dus la sugrumarea sau chiar suprimarea valorilor inferioare \u0219i deci la un fel de nihilism cultural, iar la urm\u0103, la o atitudine \u00eenver\u0219unat\u0103 \u00eempotriva catolicismului\u201d.[30]<\/sup><\/a> De pe o alt\u0103 pozi\u021bie, un alt g\u00e2nditor cre\u0219\u00adtin, Nikolai Berdiaev, este \u0219i el de p\u0103rere c\u0103 se impune \u201einstituirea unui nou Ev Mediu, dar f\u0103r\u0103 erorile lui \u0219i \u00een spiritul Bisericii Ortodoxe\u201d, iar nu \u00een acela al cato\u00adlicismului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen toate considera\u021biile de mai sus, C. Pavel se prevaleaz\u0103 de un fapt cert, pe care \u00eel folose\u0219te ca pe un atu: \u201ecre\u0219tinismul se num\u0103r\u0103 printre factorii care constitu\u00adie fondul cultural al Europei\u201d; acesta a adus modific\u0103ri extraordinare \u00een con\u0219tiin\u021ba care se voia universal\u0103 (prin religia lui Hristos): o moral\u0103 subiectiv\u0103, o unificare a moralei, dezv\u0103luirea vie\u021bii interioare \u0219.a.[31]<\/sup><\/a> \u00cen acest context, C. Pavel \u00eel invoc\u0103 \u0219i pe C. R\u0103dulescu-Motru, care a recunoscut meritele cre\u0219tinismului \u0219i a vorbit despre virtu\u021bile acestuia: de a fi adus pacea \u00een suflete, de a-i fi eliberat pe oameni de frica necunoscutului, de a fi ridicat valoarea personalit\u0103\u021bii, de a fi preg\u0103tit pentru lupta cu sine \u0219i de a fi multiplicat centrele de energie sufleteasc\u0103, ca s\u0103 conchid\u0103 c\u0103 \u201eAdev\u0103rata perioad\u0103 de s\u0103n\u0103tate a \u00eenceput \u00een istoria culturii omene\u0219ti dup\u0103 cre\u0219ti\u00adnism\u201d.[32]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
***<\/h5><\/div>\n\n\n\n

Punctul de pornire al viziunii lui C. Pavel despre modernitate \u00eel reprezint\u0103  nucleul cultural al Rena\u0219terii, \u00een care g\u0103sim in nuce<\/em> o  abandonare a umanismului teocentric \u00een favoarea unuia nou, opus \u2013 umanismul antropocentric.  Odat\u0103 cu Re\u00adna\u0219terea, asist\u0103m la o reorientare a problematicii filosofice, \u00een sensul renun\u021b\u0103rii la \u201ecercetarea divinit\u0103\u021bii\u201d \u0219i \u00eendreptarea aten\u021biei din nou (cum fusese \u00een Antichitate) spre \u201ecercetarea naturii \u0219i a omului\u201d. Rena\u0219terea este o epoc\u0103 \u00een care omul se afl\u0103 \u00een centrul preocup\u0103rilor, epoc\u0103 al c\u0103rei sens major este sintetizat \u00een str\u0103dania febril\u0103 a omului de a cunoa\u0219te lumea, \u00een vederea st\u0103p\u00e2nirii ei. \u00cen aceast\u0103 epoc\u0103 \u00eencep s\u0103 fie exaltate via\u021ba, munca, \u0219tiin\u021ba, cultura \u2013 considerate acum ca mijloace de cucerire a lumii de c\u0103tre om. Aceast\u0103 epoc\u0103 de splendid optimism, epoca descoperiri omului \u0219i a lumii lui, epoca laiciz\u0103rii culturii, a afirm\u0103rii personalit\u0103\u021bii umane, s-a caracte\u00adrizat printr-o activitate creatoare continu\u0103, \u00een toate domeniile. Imboldul dat de Re\u00adna\u0219tere dezvolt\u0103rii economice, politice, cultural-\u0219tiin\u021bifice a determinat \u0219i o redi\u00admensionare a filosofiei, mai ales \u00een ceea ce prive\u0219te rosturile ei: de aici \u00eencolo, filo\u00adsofia va avea rolul de a oferi o explica\u021bie ra\u021bional\u0103 a lumii \u0219i a omului.<\/p>\n\n\n\n

F\u0103c\u00e2nd din om centrul de gravita\u021bie al lumii, umanismul modern \u2013 ini\u021biat \u00een Rena\u0219tere \u0219i preluat \u0219i amplificat, prin dezvoltarea \u0219tiin\u021bei, \u00een Epoca Modern\u0103 \u2013   \u201enesocote\u0219te valorile transcendente f\u0103r\u0103 a se teme de sanc\u021biunea divin\u0103. \u0218tiin\u021ba se elibereaz\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile biblice, iar lumea politico-juridic\u0103, bazat\u0103 pe voin\u021ba omu\u00adlui desp\u0103r\u021bit de Dumnezeu, \u00ee\u0219i este suficient\u0103 sie\u0219i; noua moral\u0103 practicat\u0103 nu se mai sprijin\u0103 pe autoritatea Bisericii \u0219i pe credin\u021b\u0103, ci cap\u0103t\u0103 un fundament laic\u201d.[33]<\/sup><\/a> Constantin Pavel este de p\u0103rere c\u0103, de\u0219i \u00eent\u00e2mpinat\u0103 \u2013 datorit\u0103 prestigiului imens de care se bucur\u0103 \u2013, ditirambic \u0219i cu mari speran\u021be ca unica \u201eformul\u0103 salvatoare pentru omenirea suferind\u0103 \u0219i corupt\u0103\u201d[34]<\/sup><\/a>, cultura modern\u0103 are numeroase \u0219i ad\u00e2nci contra\u00addic\u021bii, generatoare de mari neajunsuri pentru via\u021ba omului; mai ales \u00een partea ei de finalizare \u00een practica vie\u021bii, \u00een ceea ce se cheam\u0103 civiliza\u021bie, iar aceasta din urm\u0103 \u2013 prin ceea ce numim \u00een mod curent tehnic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n

Dar dac\u0103 datorit\u0103 tehnicii s-au \u00eenmul\u021bit \u0219i perfec\u021bionat mijloacele de trai \u0219i s-a u\u0219urat \u00eentruc\u00e2tva via\u021ba \u00een anumite privin\u021be, totu\u0219i constat\u0103m cu am\u0103r\u0103ciune c\u0103 fericirea la care aspir\u0103 \u0219i pentru care lucreaz\u0103 toat\u0103 lumea n-a fost \u00eenf\u0103ptuit\u0103 nici pe departe.[35]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Dezam\u0103girea lui \u00ee\u0219i are ca temei faptul c\u0103 rezultatele \u2013 chiar cele de v\u00e2rf \u2013 atinse de tehnic\u0103 au \u00eencurajat lumea s\u0103 cread\u0103 \u00een posibilitatea unui progres f\u0103r\u0103 limit\u0103 \u0219i, astfel, s\u0103 spere \u00een realizarea fericirii pe p\u0103m\u00e2nt, f\u0103r\u0103 ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. \u00cen primul r\u00e2nd, nu toat\u0103 lumea beneficiaz\u0103 de rezultatele tehnicii, majori\u00adtatea oamenilor tr\u0103ind \u00eenc\u0103 \u00een \u201econdi\u021bii materiale rudimentare ca \u0219i acum dou\u0103 mii de ani\u201d. \u00cen al doilea r\u00e2nd, chiar \u0219i cei pu\u021bini care se bucur\u0103 de binefacerile urm\u0103rilor ei nu sunt ferici\u021bi, deoarece noile condi\u021bii de via\u021b\u0103 nu-i scutesc de toate vicisitudini\u00adle, ba uneori le mai adaug\u0103 \u0219i altele, chiar mai mari. \u0218i \u00een al treilea r\u00e2nd, aceast\u0103 dezvoltare unilateral\u0103 a culturii \u00een direc\u021bia civiliza\u021biei tehnice i-a afectat perturbator pe to\u021bi, \u00eentruc\u00e2t a dus la o fractur\u0103 profund\u0103 a societ\u0103\u021bii: de o parte, cei cu folosul<\/em> (patronii proprietari de ma\u0219ini, fabrici, uzine etc.), de alt\u0103 parte, cei cu ponosul<\/em> \u2013 lucr\u0103torii, cei mai mul\u021bi \u0219i mai crunt lovi\u021bi, de \u0219omaj, s\u0103r\u0103cie, mizerie. Pe l\u00e2ng\u0103 cele de mai sus, adaug\u0103 C. Pavel, \u201eprin ma\u0219ini, l\u0103comia \u0219i orgoliul omului au g\u0103sit mij\u00adlocul de a \u00eengr\u0103m\u0103di arsenale \u00eentregi de arme menite nu s\u0103 u\u0219ureze via\u021ba uman\u0103, ci s-o \u00eengreuieze \u0219i s-o distrug\u0103\u201d.[36]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

O prim\u0103 concluzie a lui Constantin C. Pavel: \u201eCuceririle tehnice, \u00een loc s\u0103 mic\u0219oreze suferin\u021ba, mizeria \u0219i corup\u021bia, le-au sporit \u0219i mai mult; \u0219omajul, lipsa, suferin\u021ba \u0219i p\u0103catul sunt ast\u0103zi chiar mai accentuate dec\u00e2t alt\u0103 dat\u0103\u201d.[37]<\/sup><\/a> El recunoa\u0219te \u00eens\u0103 c\u0103, dincolo de neajunsurile provocate vie\u021bii umane, epoca modern\u0103, prin cultu\u00adra \u0219i civiliza\u021bia promovate \u0219i propagate, a adus \u0219i \u201eo sum\u0103 impozant\u0103 de valori teo\u00adretice, politice, estetice\u201d. \u00cen acest context, el vorbe\u0219te de faptul c\u0103 tehnica a pus la \u00eendem\u00e2na omului mijloace de comunica\u021bie \u0219i transmisiune mult mai rapide, ceea ce a f\u0103cut ca rela\u021biile dintre oameni s\u0103 se intensifice \u0219i s\u0103 devin\u0103 mult mai frecvente; dar, din p\u0103cate, nu i-a ajutat \u00eentotdeauna s\u0103 se apropie unii de al\u021bii, ci, mai cur\u00e2nd, s\u0103 se concureze \u0219i s\u0103 se distrug\u0103 reciproc.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, tehnica a f\u0103cut ca analfabetismul s\u0103 se reduc\u0103 sim\u021bitor, iar ni\u00advelul intelectual al indivizilor s\u0103 creasc\u0103. \u201eCu toate acestea, remarc\u0103 C. Pavel, omenirea n-a devenit mai fericit\u0103. Toate aceste valori <\/em>[teoretice, politice, estetice \u2013ad\u0103ugirea mea, C. S.] n-au fost suficiente pentru a-i da omului fericirea, pentru c\u0103 aceasta nu-i posibil\u0103 f\u0103r\u0103 des\u0103v\u00e2r\u0219irea moral\u0103 \u0219i credin\u021ba religioas\u0103<\/em>\u201d.[38]<\/sup><\/a> Dup\u0103 opinia lui, tocmai valorile indicate \u2013 cele morale \u0219i religioase \u2013 au fost marginaliza\u00adte \u0219i neglijate, ba chiar comb\u0103tute \u0219i dispre\u021buite adeseori \u201eca perimate \u0219i superflue sau chiar d\u0103un\u0103toare progresului\u201d, \u00eencerc\u00e2ndu-se s\u0103 se constituie o cultur\u0103 \u00een afara acestora. O asemenea cultur\u0103 ar fi o pseudocultura, de vreme ce ea ar fi incapabil\u0103 \u201es\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 cele mai barbare instincte ale omului\u201d. \u201eNez\u0103g\u0103zuite de nici o opreli\u0219te moral\u0103 \u0219i religioas\u0103, for\u021bele bestiale au izbucnit cu furie, transform\u00e2ndu-se, prin obi\u0219nuin\u021b\u0103, \u00een patimi demonice\u201d[39]<\/sup><\/a>, afirm\u0103 C. Pavel.  Prin neglijarea virtu\u021bi\u00adlor morale, s-a dat fr\u00e2u liber cultiv\u0103rii instinctelor \u0219i tendin\u021belor inferioare ale natu\u00adrii umane, adic\u0103 tocmai acelea care \u00eel \u00eendreapt\u0103 pe om spre folosirea egoist\u0103, hedo\u00adnist\u0103 \u0219i utilitarist\u0103 a mijloacelor materiale.<\/p>\n\n\n\n

Ca mai to\u021bi intelectualii epocii sale, Constantin C. Pavel vorbe\u0219te de \u201ecriza culturii de azi\u201d, descris\u0103 prin haosul \u0219i disperarea pe care le-a produs \u00een existen\u021ba uman\u0103. E surprinz\u0103tor s\u0103 se constate c\u0103 tocmai \u201ecultura creat\u0103 spre fericirea omului s\u0103 fie aceea care s\u0103-i dea lovitura mortal\u0103\u201d[40]<\/sup><\/a>, declara el. La prima vedere pare un paradox; \u00een ad\u00e2ncime, la nivel de principiu, se vede altceva: nu cultura autentic\u0103 \u0219i deplin\u0103 duce la distrugerea vie\u021bii, ci doar pseudocultura sau o cultur\u0103 unilateral\u0103, ne\u00eemplinit\u0103 \u0219i nearticulat\u0103 \u00een structura ei. Un exemplu, spune C. Pavel, este faptul c\u0103 \u201etocmai epoca \u00een care s-au realizat cele mai multe inven\u021bii \u0219i descoperiri a coin\u00adcis cu cea mai acut\u0103 criz\u0103 a culturii\u201d  \u2013 pentru c\u0103 aceast\u0103 cultur\u0103 este afectat\u0103 de cel mai grav dezechilibru: \u201eValorile tehnico-economice au cunoscut o dezvoltare ne\u00admaipomenit\u0103 \u0219i o pre\u021buire dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la idolatrie, pe c\u00e2nd valorile morale \u0219i religi\u00adoase n-au urmat o dezvoltare paralel\u0103 \u0219i nu s-au bucurat de pre\u021buirea cuvenit\u0103. Aceste valori din urm\u0103, care constituie elementele propriu umane ale culturii, cu menirea des\u0103v\u00e2r\u0219irii omului, au fost nesocotite\u201d.[41]<\/sup><\/a> Pe scurt, \u201eAsist\u0103m la o r\u0103sturna\u00adre de valori \u00een dauna valorilor morale \u0219i \u00een avantajul celor materiale\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Cauza acestei r\u0103sturn\u0103ri a reprezentat-o perfec\u021bionarea continu\u0103 a materiei, \u00eenso\u021bit\u0103 de neglijarea complet\u0103 a omului, care a r\u0103mas cu acela\u0219i caracter moral primitiv. Omul nu s-a putut adapta la noile condi\u021bii de via\u021b\u0103 create \u0219i impuse de tehnic\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een starea lui natural\u0103, cu oarecare schimb\u0103ri, e adev\u0103rat, dar nu \u00een bine, ci \u00een direc\u021bia pervertirii caracterului s\u0103u moral \u0219i a dec\u0103derii sale.[42]<\/sup><\/a> \u00cen pe\u00adrimetrul acestora, C. Pavel semnaleaz\u0103 \u201eo nou\u0103 deformare operat\u0103 \u00een organismul psihic al omului, din pricina regimului tehnic\u201d: \u00een\u0103bu\u0219irea \u00een sufletul omului a afec\u00adtivit\u0103\u021bii, a ceea ce Berdiaev nume\u0219te \u201eelementul psiho-emo\u021bional\u201d, de c\u0103tre elemen\u00adtul intelectual \u0219i cel senzual. \u201eInteligen\u021ba \u0219i senzualitatea omului s-au dezvoltat \u00een paguba sentimentului\u201d, sus\u021bine el cu trimitere la \u0219coala psihanalitic\u0103 a lui Sigmund Freud, care pune totul pe seama senzualismului \u0219i a c\u0103rui urmare a reprezentat-o  \u201ehedonismul erotic [care] a inundat toate domeniile, direct sau sub forme refulate de slaba cenzur\u0103 pe care o mai exercit\u0103 vechile principii, socotite \u0219i ele prejudec\u0103\u021bi perimate\u201d.[43]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Cele mai dezastruoase urm\u0103ri ale \u201etehniciz\u0103rii\u201d culturii, adic\u0103 ale subzisten\u021bei \u0219i perpetu\u0103rii ei preponderent sub latura civiliza\u021biei, s-au \u00eenregistrat la nivelul mora\u00adlei \u0219i al moralit\u0103\u021bii. Omul modern, din cauza crizei culturii actuale, a renun\u021bat la multe din aspectele sale de via\u021b\u0103 care f\u0103ceau din el o fiin\u021b\u0103 lini\u0219tit\u0103, senin\u0103 \u0219i echili\u00adbrat\u0103 \u0219i a devenit o fiin\u021b\u0103 disperat\u0103, angoasat\u0103, caracterizat\u0103 \u201eprintr-un fel de z\u0103p\u0103\u00adceal\u0103, z\u0103d\u0103rnicie, dezam\u0103gire \u0219i disperare\u201d.[44]<\/sup><\/a> Mai \u00eent\u00e2i, automatismul prezent \u00een preocup\u0103rile profesionale se prelunge\u0219te, \u00een virtutea iner\u021biei, \u0219i \u00een via\u021ba de toate zilele, gener\u00e2nd un conformism social \u0219i moral.<\/em> \u00cen acest sens \u201eac\u021biunea personal\u0103 se reduce adesea la o simpl\u0103 reac\u021bie la impresiile momentului\u201d; pe individul modern, valorile superioare nu-l mai intereseaz\u0103 \u0219i deci nu-l mai c\u0103l\u0103uzesc spre idealuri \u00eenalte. \u201eOmul modern a devenit un blazat<\/em>, pe care nimic nu-l mai intereseaz\u0103, ni\u00admic nu-l mai impresioneaz\u0103\u201d[45]<\/sup><\/a>, cu excep\u021bia  pl\u0103cerii \u0219i a folosului \u2013 acestea fiind singurele valori care-i mai re\u021bin c\u00e2t de c\u00e2t aten\u021bia \u0219i interesul. \u201eAceast\u0103 blazare \u2013 precizeaz\u0103 el \u2013 ascunde o indiferen\u021b\u0103 care, la r\u00e2ndul ei, tr\u0103deaz\u0103 un imens pustiu l\u0103untric\u201d[46]<\/sup><\/a>, \u0219i el generator de sentimente de dezam\u0103gire \u0219i de disperare. Toate aces\u00adtea sunt repercusiunile fire\u0219ti ale haosului \u0219i idolatriei culturii, degradat\u0103 la valorile inferioare, care nu mai reu\u0219esc s\u0103-i satisfac\u0103 omului exigen\u021bele fundamentale ale fiin\u021bei sale. \u201eCiviliza\u021bia nu ni se potrive\u0219te, pentru c\u0103 nu este creat\u0103 pentru nevoile noastre, ci este rezultatul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor al capriciului, descoperirilor \u0219tiin\u021bifice, pofte\u00adlor, iluziilor, teoriilor \u0219i dorin\u021belor oamenilor.\u201d[47]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Constantin Pavel d\u0103 ca exemplu un fenomen ap\u0103rut ca urmare a marilor aglomer\u0103ri urbane \u2013 citadinismul<\/em>, care face din om \u201eun anonim \u0219i un izolat\u201d. Te-ai fi a\u0219teptat ca aglomer\u0103rile de popula\u021bii din marile ora\u0219e, odat\u0103 cu frecven\u021ba mai mare a rela\u021biilor sociale, s\u0103 duc\u0103 \u0219i la o intensificare \u0219i o tr\u0103inicie a acestora, \u00eens\u0103 fenomenul generat este aproape invers: rela\u021biile \u0219i raporturile sociale sunt mai mult \u201e\u00eent\u00e2mpl\u0103toare sau interesate\u201d, cu un \u201ecaracter pur comercial\u201d. Un alt exemplu este cel al exodului oamenilor de la sate spre marile ora\u0219e, fapt care a dus la pierderea contactului \u201efiresc \u0219i durabil cu societatea satului \u0219i cu natura, arunc\u00e2ndu-i \u00eentr-o via\u021b\u0103 gregar\u0103 \u0219i artificial\u0103\u201d. Pentru c\u0103, a\u0219a cum explic\u0103 el, \u201ef\u0103r\u0103 nici o r\u0103d\u0103cin\u0103 social\u0103 \u0219i moral\u0103 \u00een mediul urban, omul de ast\u0103zi tr\u0103ie\u0219te la ora\u0219 o via\u021b\u0103 de perma\u00adnent vizitator<\/em> sau de musafir nepoftit<\/em>. Totul contribuie la dezumanizarea \u0219i descre\u0219\u00adtinarea lui\u201d.[48]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
***<\/h5><\/div>\n\n\n\n

Teologul \u0219i filosoful Constantin Pavel nutre\u0219te convingerea c\u0103 \u00een zilele noas\u00adtre exist\u0103 o real\u0103 tragedie a omului, generat\u0103 \u0219i \u00eentre\u021binut\u0103 de multiplele contradic\u021bii ivite \u00een cultura \u0219i \u00een via\u021ba lui. Una dintre aceste contradic\u021bii, considerat\u0103 ca esen\u021bial\u0103 de c\u0103tre Pavel, este cea dintre materie (tehnic\u0103) \u0219i via\u021ba spiritual\u0103. Discut\u00e2nd acest aspect, el pleac\u0103 de la constatarea c\u0103 \u201e\u00een contactul frecvent cu materia \u0219i ma\u0219ina, sufletul omului s-a deformat prin contagiune; c\u0103 activ\u00e2nd aproape numai \u00een dome\u00adniul materiei, cu scopul de a o st\u0103p\u00e2ni \u0219i a acumula c\u00e2t mai multe valori materiale, sufletul omului modern a suferit o degradare p\u00e2n\u0103 la nivelul materiei; c\u0103 omul a fost contagiat de caracterul ei inert \u0219i m\u0103rginit \u00een spa\u021biu \u0219i timp; materia i-a \u00een\u0103bu\u0219it libertatea, paraliz\u00e2ndu-i voin\u021ba, fr\u00e2ng\u00e2ndu-i elanurile, t\u0103indu-i aripile idealului, robindu-l\u201d.[49]<\/sup><\/a>Prin eficien\u021b\u0103, materia a triumfat asupra valorilor spiritului. Ea i-a dat omului \u00eencrederea nem\u0103surat\u0103 \u00een puterile proprii, iluzia atotputerniciei lui virtuale, tehnica (\u201ema\u0219ina\u201d) devenind un tiran c\u0103ruia el trebuie s\u0103 i se \u00eenchine. \u201e\u00cen acela\u0219i timp valorile umane au dec\u0103zut sub nivelul materiei \u0219i al ma\u0219inii;  pentru pl\u0103ceri \u0219i interese materiale omul de azi e \u00een stare s\u0103 sacrifice chiar via\u021ba semenilor s\u0103i, iar cine posed\u0103 \u0219i m\u00e2nuie\u0219te o ma\u0219in\u0103, oric\u00e2t ar fi de \u00eenapoiat, poate \u00eentrece \u0219i reduce la sclavie pe cel mai mare geniu dac\u0103 acesta e lipsit de ea.\u201d[50]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, omul modern a fost pervertit de tehnic\u0103, folosit\u0103 de unii nu pentru oameni, ci \u00eempotriva lor, d\u00e2ndu-i o destina\u021bie funest\u0103. Aceast\u0103 paradigm\u0103 s-a insti\u00adtuit \u0219i ca urmare a r\u0103sturn\u0103rii criteriului axiologic de apreciere a calit\u0103\u021bii morale a omului. Omul a fost ab\u0103tut de la calea sa fireasc\u0103 \u2013 calea moralit\u0103\u021bii \u0219i credin\u021bei \u2013, fiind \u00eendreptat spre specularea \u00een beneficiul s\u0103u a \u201eeconomiei de timp, de energie, de bani\u201d, pentru a-\u0219i satisface p\u00e2n\u0103 la paroxism pl\u0103cerile \u0219i interesele materiale \u2013 vicii precum: l\u0103comia, ambi\u021bia, egoismul excesiv, care-l fac s\u0103 ac\u021bioneze \u00een dauna semenilor.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, munca, \u00een calitatea ei definitorie pentru fiin\u021ba uman\u0103, este de\u00adpreciat\u0103 prin faptul c\u0103 \u0219i-a pierdut spontaneitatea \u0219i ini\u021biativa, fiind redus\u0103 la execu\u00adtare automat\u0103, stereotip\u0103, a acelora\u0219i mi\u0219c\u0103ri \u0219i opera\u021bii; ea a f\u0103cut din individ \u201eun automat ambulant, un om-robot<\/em>. \u00cen virtutea iner\u021biei, automatismul se va prelungi, fire\u0219te, \u0219i \u00een restul vie\u021bii \u0219i activit\u0103\u021bii sale, \u00een orele libere, prin obi\u0219nuin\u021b\u0103 devenin\u00addu-i o a doua natur\u0103. Nemaiav\u00e2nd cum s\u0103 scape de plictiseal\u0103, omul va c\u0103uta des\u00adtinderea \u00een senzualitate\u201d[51]<\/sup><\/a>, adic\u0103 \u00een ac\u021biuni \u0219i fapte amorale \u0219i imorale (vicii). \u00cen acest mod, omul se dep\u0103rteaz\u0103 de firescul s\u0103u, c\u0103p\u0103t\u00e2nd un caracter de artificialitate care, repetat \u00een via\u021ba de fiecare zi, ajunge s\u0103-i creeze iluzia de libertate total\u0103. \u00cen realitate, el a pierdut libertatea real\u0103 ca premis\u0103 a actelor sale de spontaneitate, de disciplin\u0103 \u0219i organizare liber\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Civiliza\u021bia, ca produs al tehnicii avansate, poate afecta grav personalitatea uman\u0103 prin aducerea oamenilor la uniformizare \u0219i standardizare, fenomene \u00een pe\u00adrimetrul c\u0103rora preferin\u021bele \u0219i aptitudinile individuale sunt sufocate \u0219i anihilate. Asist\u0103m la un proces de depersonalizare \u0219i nivelare, cu tendin\u021ba de creare a unui tip standard de om ce s-ar putea multiplica \u00een serii, \u00eentocmai \u201eca articolele de fabrica\u021bie mecanic\u0103\u201d. \u201eTehnicizarea distruge frumuse\u021bea vechii culturi, const\u00e2nd din via\u021ba individual\u0103 \u0219i original\u0103 a omului. Acum totul devine uniform \u0219i colectiv; este \u00abera produc\u021biei de serie\u00bb\u201d[52]<\/sup><\/a>, spune C. Pavel.<\/p>\n\n\n\n

Alterarea \u0219i pervertirea sensibilit\u0103\u021bii omului au drept cauze: 1) un delir al in\u00adforma\u021biilor<\/em>, consecin\u021b\u0103 a sporirii \u0219i perfec\u021bion\u0103rii mijloacelor de informa\u021bie rapid\u0103. \u201eMul\u021bimea \u0219i succesiunea rapid\u0103 a informa\u021biilor extrem de variate \u0219i senza\u021bionale neurastenizeaz\u0103\u201d, scrie C. Pavel, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei participi efectiv la sufe\u00adrin\u021bele altora de pe tot \u00eentinsul Terrei (empatiz\u00e2nd cu \u2013 sau, dimpotriv\u0103, c\u0103z\u00e2nd \u00eentr-un fel de nep\u0103sare la \u2013 suferin\u021bele altora); 2) \u00eentr-un delir al vitezei<\/em>, generat de viteza foarte mare a deplas\u0103rii (\u201elocomo\u021biei\u201d), \u00een contrast cu r\u0103bdarea \u0219i \u201ecalmul omului de alt\u0103dat\u0103, care se mul\u021bumea \u0219i cu po\u0219talionul\u201d[53]<\/sup><\/a>; 3) \u00eentr-un delir al senza\u00ad\u021bionalului, <\/em>care a devenit narcotic cotidian, livrat de presa de toate genurile, radio, televiziune, cinematograf etc.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen concep\u021bia lui Constantin Pavel, civiliza\u021bia tehnic\u0103 \u0219i-a g\u0103sit mediul adecvat de aplicare \u00een regimul politic instaurat de comunism. Chiar \u0219i organizarea statului, remarca el, este de tip \u201ema\u0219inist\u201d, condi\u021bionat\u0103 fiind de \u201edepersonalizarea \u0219i stan\u00addardizarea c\u00e2t mai deplin\u0103 a omului\u201d, personalitatea devenind incomod\u0103. \u0218i con\u00adchide: \u201eeste statolatria<\/em> modern\u0103, rodul firesc al tipului de cultur\u0103 pe care-l avem\u201d.[54]<\/sup><\/a> \u00cen context, el vorbe\u0219te de o abdicare a individului \u00een profitul omului colectiv, a\u0219a cum este ea creionat\u0103 \u00een Statul lui Hegel \u0219i \u00een societatea comunist\u0103 imaginat\u0103 de Marx. \u201eChipul lui Dumnezeu \u00een om fiind \u0219ters, Dumnezeu sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a dispare, prin a fi t\u0103g\u0103duit, \u00een \u00abnumele omului colectiv\u00bb, \u00abal dinamismului colectivit\u0103\u021bii sociale\u00bb\u201d[55]<\/sup><\/a>, observ\u0103 C. Pavel.<\/p>\n\n\n\n

Cauza fundamental\u0103 a crizei pe care o str\u0103bate de ceva timp cultura modern\u0103 este \u201eumanismul ateu, caracterizat de o \u00eencredere exagerat\u0103 \u00een om \u0219i \u00een puterile lui autonome\u201d. \u00cen perspectiva deschis\u0103 de un asemenea tip de umanism, omul se poate descurca \u0219i singur, f\u0103r\u0103 ajutorul lui Dumnezeu, ceea ce are drept urmare faptul c\u0103 libertatea omului se poate afirma autonom \u0219i independent, \u00een dauna cauzei divine. Nici cultura nu r\u0103m\u00e2ne \u00een afar\u0103, c\u0103ci \u0219i ea cunoa\u0219te un proces de antropocentrizare atee. O prim\u0103 lovitur\u0103 i-a dat psihanaliza lui Sigmund Freud, care, dup\u0103 p\u0103rerea lui Pavel, dizolv\u0103 personalitatea uman\u0103, \u00eei reduce acesteia \u00eentreaga bog\u0103\u021bie sufleteasc\u0103 doar la \u201elibido<\/em>, \u00eenainte de toate sexual\u201d (la instinctul primar al sexualit\u0103\u021bii).<\/p>\n\n\n\n

C. Pavel trage concluzia c\u0103: \u201etragedia omului se datoreaz\u0103 unei antropologii gre\u0219ite\u201d[56]<\/sup><\/a>; mai \u00eent\u00e2i, s-a redus \u00een\u021belegerea omului doar la considerarea lui ca fiin\u021b\u0103 natural\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-se deoparte faptul c\u0103 el este, \u00eentr-un anumit sens, \u0219i o fiin\u021b\u0103 supra-natural\u0103, prin aceea c\u0103 are un scop supra-natural \u2013 m\u00e2ntuirea. Or, consider\u00e2ndu-l numai \u00een chip natural, omul a fost deconectat de la leg\u0103tura lui cu Dumnezeu \u0219i redus la propriile lui for\u021be naturale, ceea ce l-a transformat \u00een robul nevoilor \u0219i pl\u0103\u00adcerilor sale. Prin aceast\u0103 ruptur\u0103 a leg\u0103turii cu Dumnezeu, omul a pierdut suportul spiritual al acestuia \u0219i a ajuns \u00een postura de a nu se mai putea ap\u0103ra \u00eempotriva hao\u00adsului \u0219i disper\u0103rii din jurul s\u0103u, generate continu de o civiliza\u021bie tehnic\u0103 hiperboli\u00adzat\u0103 care nu mai poate fi controlat\u0103 \u0219i st\u0103p\u00e2nit\u0103 (a se vedea, ast\u0103zi, \u00eengrijorarea din ce \u00een ce mai mare a omenirii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Inteligen\u021ba Artificial\u0103 \u2013 AI).<\/p>\n\n\n\n

Constantin Pavel remarc\u0103 totu\u0219i c\u0103 se \u00eentrez\u0103re\u0219te dorin\u021ba \u0219i speran\u021ba adesea nedeslu\u0219it\u0103 a unei epoci noi, \u00een care \u201enep\u0103sarea, perversiunea, nervozitatea \u0219i toate celelalte p\u0103cate ale veacului nostru\u201d s\u0103 nu-\u0219i mai afle locul, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd de trist\u0103 amintire \u00een lada de nereu\u0219ite ale istoriei omenirii. \u201e\u00cen orice caz, se pronun\u021b\u0103 el, omul modern simte nevoia de convingeri s\u0103n\u0103toase \u0219i solide, care s\u0103-i serveasc\u0103 de temelie pentru o via\u021b\u0103 mai sigur\u0103, mai \u00eenalt\u0103, mai uman\u0103\u201d.[57]<\/sup><\/a> Din perspectiva teore\u00adtico-ideologic\u0103 adoptat\u0103 de Constantin Pavel, nu se putea afla alt\u0103 solu\u021bie dec\u00e2t aceasta: \u201eCre\u0219tinismul este singur \u00een stare s\u0103 i le dea\u201d.[58]<\/sup><\/a> Numai c\u0103, a\u0219a cum preci\u00adzeaz\u0103 el, \u201ecre\u0219tinismul ortodox nu t\u0103g\u0103duie\u0219te cultura, ci vrea numai s-o discipline\u00adze[59]<\/sup><\/a> \u00een cadrul unei ierarhii teocentrice\u201d[60]<\/sup><\/a>, ceea ce, dup\u0103 p\u0103rerea mea, echivaleaz\u0103 cu o restr\u00e2ngere \u0219i o limitare a acesteia, lucru de neacceptat \u00eentr-o viziune liber\u0103 asu\u00adpra culturii ca fenomen atotcuprinz\u0103tor al tuturor crea\u021biilor de valoare ale omului, oric\u00e2t de diverse ar fi acestea.<\/p>\n\n\n\n

Concep\u021bia propus\u0103 de C. Pavel este una reduc\u021bionist\u0103<\/em> la un grup mic de valori \u2013 \u201emorala, cultul \u0219i credin\u021ba constituie partea de contribu\u021bie a omului la m\u00e2ntuirea lui \u0219i cuprind toate formele de activitate cultural\u0103\u201d[61]<\/sup><\/a> \u2013 ce oscileaz\u0103 \u00een jurul valorii religioase.[62]<\/sup><\/a> Or, asta vine \u00een contradic\u021bie chiar cu men\u021biunea lui expres\u0103 potrivit c\u0103reia \u201ecultura este sistemul creat de om pentru a st\u0103p\u00e2ni lumea din afar\u0103 \u0219i pentru a se st\u0103p\u00e2ni pe sine, adic\u0103 de a pune aceste dou\u0103 realit\u0103\u021bi \u00een slujba perfec\u021biunii \u0219i fericirii sale\u201d[63]<\/sup><\/a> (\u201ecare, dup\u0103 el, coincid cu prosl\u0103virea lui Dumnezeu\u201d[64]<\/sup><\/a>). Opinia mea este c\u0103 o astfel de misiune a culturii \u2013 de a-l perfec\u021biona din punct de vedere uman \u0219i a-l face pe om fericit \u2013 se realizeaz\u0103 antren\u00e2nd toate valorile<\/em> create de om, ca instrumente de adaptare la lumea exterioar\u0103 \u0219i la cea interioar\u0103, \u0219i nu numai pe cele dependente de valoarea religioas\u0103, cum preconizeaz\u0103 C. Pavel.<\/p>\n\n\n\n

Consecvent doctrinei asumate, Constantin C. Pavel este de p\u0103rere c\u0103 activis\u00admul \u0219i pragmatismul sunt atitudini primejdioase pentru via\u021ba omului, deoarece \u00eei r\u0103pesc acestuia energia \u0219i timpul pe care ar trebui s\u0103 le dedice celor suflete\u0219ti (prin medita\u021bie religioas\u0103, prin rug\u0103ciune etc.), ajung\u00e2nd s\u0103-i serveasc\u0103, precizeaz\u0103 el, ca  un fel de \u201enarcotic soporifer pentru con\u0219tiin\u021ba moral\u0103 \u0219i religioas\u0103\u201d.[65]<\/sup><\/a> El vede aces\u00adte atitudini fire\u0219ti, dintotdeauna ale omului \u2013 pentru c\u0103 numai astfel s-a ridicat la condi\u021bia de homo sapiens<\/em> \u2013 ca pe o exagerare (ca pe un exces de zel) a preocup\u0103ri\u00adlor pentru trebuin\u021bele materiale \u00een dauna celor spirituale. \u201e\u00centr-adev\u0103r, ceea ce i se poate repro\u0219a omului de azi nu este, hot\u0103r\u00e2t, lenea, ci tocmai absorbirea lui total\u0103 \u00een ac\u021biune pentru ac\u021biune, f\u0103r\u0103 finalitate moral\u0103 \u0219i religioas\u0103\u201d[66]<\/sup><\/a>, arat\u0103 el \u00een sensul celor de mai sus.<\/p>\n\n\n\n

C. Pavel consider\u0103 c\u0103 omul modern nu-\u0219i mai \u00eenscrie g\u00e2ndurile \u0219i ac\u021biunile pe \u00eentreaga ax\u0103 a timpului: \u201etrecutul \u0219i viitorul nu-l mai preocup\u0103; de aici decurge deta\u0219area lui de orice tradi\u021bie \u0219i nep\u0103sarea fa\u021b\u0103 de problemele vie\u021bii viitoare \u0219i, \u00een genere, fa\u021b\u0103 de problemele vie\u021bii morale \u0219i religioase\u201d.[67]<\/sup><\/a> Dup\u0103 opinia lui, omul modern este omul doar cu prezent, ancorat \u00een imediat, \u00een hic et nunc. <\/em>Interesat doar de prezent, din cauza multiplicit\u0103\u021bii \u0219i variet\u0103\u021bii cresc\u00e2nde a nevoilor create de teh\u00adnica generatoare de o mul\u021bime de preocup\u0103ri ce se cer rezolvate imediat, ca urmare a asalt\u0103rii continue, el \u201enu mai are timp s\u0103 mediteze sub specie aeternitatis\u201d<\/em>.[68]<\/sup><\/a> Pa\u00advel este \u00eencredin\u021bat c\u0103 adev\u0103rata cauz\u0103 a tragediei pe care o tr\u0103ie\u0219te omul modern este absen\u021ba primatului factorului moral, av\u00e2nd ca efect devalorizarea omului, care merge p\u00e2n\u0103 la strivirea lui sub presiunea celorlalte valori create de el \u2013 valori \u00een afara moralei, care slujesc doar la perfec\u021bionarea materiei, nu \u0219i la perfec\u021bionarea moral\u0103 a omului. C\u0103ci un alt crez al s\u0103u este \u0219i acela c\u0103 \u201eperfec\u021bionarea moral\u0103 a omului este nu numai cea mai important\u0103 realizare cultural\u0103, dar \u0219i condi\u021bia indis\u00adpensabil\u0103 a culturii adev\u0103rate\u201d.[69]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

C. Pavel nu respinge \u00eens\u0103 celelalte valori \u0219i virtu\u021bi, ci doar idolatrizarea lor: \u201earta, \u0219tiin\u021ba, tehnica, economicul, realiz\u0103rile \u00een direc\u021bia asisten\u021bei sociale, ca \u0219i for\u021ba fizic\u0103, onoarea etc. sunt desigur valori \u0219i virtu\u021bi care nu numai c\u0103 sunt legiti\u00adme, dar constituie obliga\u021bii morale importante. Ceea ce respingem \u00eens\u0103 este idola\u00adtrizarea lor, adic\u0103 substituirea lor valorilor morale \u0219i religioase, care trebuie s\u0103 pri\u00admeze\u201d.[70]<\/sup><\/a> Dar, \u0219i aici, el face men\u021biunea expres\u0103 c\u0103 \u201e\u00een ierarhia valorilor trebuie s\u0103 p\u0103str\u0103m \u00eentotdeauna locul de frunte valorii religioase, dup\u0103 care urmeaz\u0103 valoarea moral\u0103\u201d, lucru nerespectat de cultura modern\u0103, ceea ce a avut ca urmare instituirea \u201eunei lumi corupte \u0219i nenorocite\u201d, \u00een care \u201esub masca unei polite\u021bi binevoitoare se ascunde o inim\u0103 nep\u0103s\u0103toare sau \u00eenveninat\u0103 de ur\u0103\u201d.[71]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

F\u0103c\u00e2nd precizarea c\u0103 \u201enici nu ne g\u00e2ndim s\u0103 contest\u0103m valorilor \u0219i virtu\u021bilor de mai sus drepturile legitime la pre\u021buirea noastr\u0103\u201d, C. Pavel consider\u0103 c\u0103 la fa\u021ba culturii din vremea sa, calificat\u0103 de el ca \u201ehidoas\u0103\u201d, s-a ajuns deoarece \u201er\u0103d\u0103cinile morale \u0219i religioase din sufletul omului neput\u00e2nd fi extirpate, cultura de azi le-a deviat direc\u021bia \u0219i finalitatea proprie, pun\u00e2ndu-le s\u0103 slujeasc\u0103 valorilor \u0219i idealurilor inferioare\u201d.[72]<\/sup><\/a> \u00cen termenii sacrului: \u201eAu fost d\u0103r\u00e2mate altarele lui Dumnezeu pentru a cl\u0103di temple artei, umanit\u0103\u021bii, \u0219tiin\u021bei, tehnicii, economicului\u201d; \u00een termeni mai profani: \u201elocul virtu\u021bilor cre\u0219tine a fost ocupat de virtu\u021bi noi, ca for\u021ba fizic\u0103, onoa\u00adrea, noble\u021bea luxului \u0219i a banului, ambi\u021bia vitezei \u0219i a tuturor recordurilor, abilitatea prin care s\u0103 se parvin\u0103 f\u0103r\u0103 drept etc.\u201d.[73]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, arat\u0103 Constantin Pavel, \u201ecaracterul esen\u021bial al culturii moderne este antropocentrismul ateu \u0219i anarhic,<\/em> care a dat na\u0219tere unui negativism gene\u00adral\u201d[74]<\/sup><\/a>, negativism, pe care \u2013 ne informeaz\u0103 el \u2013 \u00eel semnaleaz\u0103 cel pe care l-a citat de nenum\u0103rate ori, Nichifor Crainic, \u00een manifest\u0103rile lui majore din diferitele curente ale artei moderne: naturalismul,<\/em> a c\u0103rui tr\u0103s\u0103tur\u0103 este t\u0103ierea leg\u0103turilor  lucrurilor cu transcendentul; impresionismul<\/em>, a c\u0103rui caracteristic\u0103 const\u0103 \u00een ignorarea contu\u00adrurilor naturale ale obiectului \u0219i reducerea lor \u201ela un simplu element de-abia per\u00adceptibil\u201d; cubismul,<\/em> care reduce obiectul la c\u00e2teva dimensiuni geometrice simple.[75]<\/sup><\/a> \u00cen viziunea lui C. Pavel, \u201etoate aceste curente nu sunt dec\u00e2t o monstruoas\u0103 \u00abcarica\u00adturizare\u00bb<\/em> a vie\u021bii \u0219i realit\u0103\u021bii \u00een genere\u201d. Dar, dintre toate, cea mai \u201edemonic\u0103 cari\u00adcaturizare\u201d i se pare cea descris\u0103 de Nichifor Crainic, \u201eaceea de a prezenta pe om, din f\u0103ptur\u0103 a lui Dumnezeu, fiu natural al maimu\u021bei, pentru a justifica toate formele ateismului \u0219i ale decaden\u021bei spirituale\u201d.[76]<\/sup><\/a>\u201ePrin urmare, cultura modern\u0103 nu este, \u00een mare parte, dec\u00e2t o caricaturizare a naturii, a omului \u0219i a vie\u021bii.\u201d<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
***<\/h5><\/div>\n\n\n\n

\u201eAsprul rechizitoriu pe care l-am formulat \u00eempotriva culturii moderne ar pu\u00adtea \u00eendrept\u0103\u021bi concluzia c\u0103 solu\u021bia crizei ar sta \u00eentr-o renun\u021bare la toate valorile cul\u00adturale dob\u00e2ndite, asupra c\u0103rora par s\u0103 cad\u0103 toate r\u0103spunderile crizei \u00een care ne zba\u00adtem\u201d, declar\u0103 Constantin Pavel, con\u0219tient de faptul c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 se impune ie\u0219i\u00adrea din aceast\u0103 criz\u0103 prin g\u0103sirea unei solu\u021bii. \u00cen viziunea lui, de pe pozi\u021biile teolo\u00adgiei ortodoxe, lucrurile sunt mai simple, c\u0103ci aceast\u0103 solu\u021bie exist\u0103 deja, fiind cea promovat\u0103 de Biserica Ortodox\u0103: \u201e\u00eencre\u0219tinarea culturii\u201d, prin colaborarea teandri\u00adc\u0103[77]<\/sup><\/a> \u00eentre om \u0219i Dumnezeu \u00een vederea des\u0103v\u00e2r\u0219irii lumii din afar\u0103 \u0219i a lumii l\u0103untri\u00adce[78]<\/sup><\/a>. \u00cens\u0103 \u00een concep\u021bia lui filosofic\u0103, influen\u021bat\u0103 \u0219i aceasta de credin\u021ba ortodox\u0103, lucrurile nu-i mai par tot a\u0219a de simple; el simte nevoia unei dezbateri mai ample a problemelor pe care le ridic\u0103 solu\u021bia crizei culturii moderne. De aceea identific\u0103m \u00een opera lui analiza mai multor \u00eencerc\u0103ri de solu\u021bionare a crizei culturii moderne \u0219i a tragediei pe care o tr\u0103ie\u0219te omul, generat\u0103 de aceasta.<\/p>\n\n\n\n

O prim\u0103 variant\u0103 este cea care propune ca, prin reforma a\u0219ez\u0103mintelor \u0219i prin reglementarea fenomenelor economice, politice etc., s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze toate rezidu\u00adurile culturii \u0219i civiliza\u021biei actuale. De\u0219i \u201easupra acestui punct aproape toat\u0103 lumea poate fi de acord\u201d, C. Pavel atrage aten\u021bia c\u0103 toate \u00eencerc\u0103rile \u00een aceast\u0103 direc\u021bie \u201evor r\u0103m\u00e2ne zadarnice at\u00e2ta vreme c\u00e2t nu s-a realizat schimbarea omului\u201d (a\u0219a cum se exprima P. P. Negulescu).<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 variant\u0103 \u2013 \u00eenrudit\u0103 cu prima \u2013 este cea care aminte\u0219te de concep\u021bia lui Rousseau despre \u00eentoarcerea la natur\u0103<\/em>, \u0219i cere revenirea la \u201esimplitatea \u0219i s\u0103r\u0103cia unei vie\u021bi primitive\u201d. Convingerea lui C. Pavel este c\u0103, prin aceast\u0103 revenire, \u201eToa\u00adte acele influen\u021be nefaste pe care le exercit\u0103 noul mediu industrializat \u0219i complex asupra omului ar disp\u0103rea, red\u00e2ndu-i-se omului ceea ce i se luase\u201d.[79]<\/sup><\/a> De\u0219i C. Pavel crede c\u0103 \u201emult\u0103 lume opteaz\u0103 pentru aceast\u0103 solu\u021bie\u201d, el \u00ee\u0219i arat\u0103 scepticismul, afirm\u00e2nd c\u0103 \u201eo asemenea propunere ni se pare \u00eens\u0103 imposibil\u0103, indezirabil\u0103 \u0219i ine\u00adficace<\/em>\u201d[80]<\/sup><\/a>; explica\u021bia \u021bine de logica bunului sim\u021b, anume c\u0103 \u201ere\u00eentoarcerea voit\u0103 \u0219i con\u0219tient\u0103 la primitivitatea patriarhal\u0103 nu mai este posibil\u0103, dat\u0103 fiind legea irever\u00adsibilit\u0103\u021bii formelor culturale istorice\u201d.[81]<\/sup><\/a> Presupun\u00e2nd, prin absurd, c\u0103 s-ar putea totu\u0219i ca omenirea s\u0103 reediteze forme socio-culturale trecute, \u201eincontestabil c\u0103 totul depinde de moralitate\u201d, arat\u0103 C. Pavel. \u201eDar, a\u0219a cum constat\u0103 \u0219i dl. P. P. Negulescu[82]<\/sup><\/a>, evolu\u021bia moral\u0103 a omenirii este mult \u00een urma evolu\u021biei intelectuale. \u0218i atunci ar fi cazul s\u0103 prefer\u0103m \u00eenl\u0103turarea acestei civiliza\u021bii, care d\u0103 imense posibili\u00adt\u0103\u021bi celui care face r\u0103ul \u0219i at\u00e2t de infime celui care mai \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 binele\u201d.[83]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Detaliind explica\u021bia imposibilit\u0103\u021bii acestei solu\u021bii<\/em>, C. Pavel spune c\u0103 \u201eaceast\u0103 re\u00eentoarcere voit\u0103 \u0219i con\u0219tient\u0103 la primitivitatea patriarhal\u0103\u201d \u201edepinde numai de un act moral eroic, de care omul, dac\u0103 ar fi capabil, ar \u00eensemna c\u0103 poate fi \u00een stare \u0219i de a st\u0103p\u00e2ni tehnica \u00een a\u0219a chip \u00eenc\u00e2t s\u0103 devin\u0103 un instrument al binelui \u0219i, prin urmare, s\u0103 nu mai fie nevoie s-o arunce. Pe o alt\u0103 cale nici nu b\u0103nuim cum s-ar putea realiza practic aceast\u0103 renun\u021bare. Doar printr-o dispari\u021bie subit\u0103 a omenirii \u0219i crearea unei lumi noi sau printr-un fel de amnezie total\u0103. Ceea ce nu este posibil \u0219i, nefiind \u00eenso\u021bite de o prefacere moral\u0103, n-ar schimba nimic. Omul ar lua-o de la cap\u0103t ca s\u0103 ajung\u0103, dup\u0103 tot at\u00e2tea str\u0103duin\u021be \u00eendelungate \u0219i triste experien\u021be, la situa\u021bia de ast\u0103zi\u201d.[84]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u0219i registru problematic, el explic\u0103 \u0219i de ce renun\u021barea la civiliza\u021bia actual\u0103 nu este dezirabil\u0103<\/em>: luate \u00een sine, ca atare, valorile dob\u00e2ndite de cultur\u0103 sunt bune, \u0219i lumea nu poate fi convins\u0103 s\u0103 se lepede de ele. C\u0103ci \u201ea renun\u021ba la ele \u00een\u00adseamn\u0103 a \u0219terge cu buretele peste str\u0103daniile epopeice de a le crea, este a regre\u00adsa\u201d.[85]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, C. Pavel justific\u0103 \u0219i de ce renun\u021barea la civiliza\u021bia actual\u0103 nu este nici eficace,<\/em> deoarece ea \u201enu vizeaz\u0103 adev\u0103ratul r\u0103u, ci unul aparent. Schimbarea lumii din afar\u0103 poate avea oarecari \u00eenr\u00e2uriri asupra vie\u021bii, dar insuficiente \u0219i condi\u00ad\u021bionate tot de om\u201d.[86]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen urma acestei analize am\u0103nun\u021bite cu privire la imposibilitatea, indezirabili\u00adtatea \u0219i ineficacitatea  solu\u021biei de renun\u021bare la civiliza\u021bie, preconizat\u0103 de unii, Con\u00adstantin Pavel se pronun\u021b\u0103 tran\u0219ant: \u201eRenun\u021barea la civiliza\u021bie ar fi deci o pagub\u0103 zadarnic\u0103\u201d[87]<\/sup><\/a>. Aceast\u0103 observa\u021bie-concluzie \u00eel \u00eendreapt\u0103 spre o variant\u0103 pe care era de a\u0219teptat s\u0103 o adopte \u0219i pe care am anticipat-o deja: \u201eAdev\u0103rata \u0219i singura solu\u021bie a problemei st\u0103 \u00een transformarea radical\u0103 a omului l\u0103untric dup\u0103 idealul cre\u0219\u00adtin\u201d<\/em>.[88]<\/sup><\/a> Aceasta presupune \u00eencre\u0219tinarea omului[89]<\/sup><\/a> \u0219i, odat\u0103 cu el, ipso facto<\/em> \u0219i \u00eencre\u0219\u00adtinarea culturii. Din acest moment \u2013 spune cu satisfac\u021bie C. Pavel \u2013 nu va exista niciun element al culturii, c\u00e2t de ne\u00eensemnat ar fi el, care s\u0103 nu poat\u0103 fi folosit \u00een slujba binelui \u0219i a lui Dumnezeu[90]<\/sup><\/a>. Satisfac\u021bia lui izvor\u0103\u0219te din convingerea c\u0103 \u201edin imensele \u0219i variatele valori ale culturii de azi \u2013 a\u0219a cum alt\u0103 dat\u0103, din materialul templelor p\u0103g\u00e2ne, primii cre\u0219tini au \u00een\u0103l\u021bat biserici \u2013 , cre\u0219tinii vor putea dura falni\u00adce \u0219i trainice catedrale \u00eenchinate Binelui, Adev\u0103rului \u0219i Frumosului,<\/em> a c\u0103ror realiza\u00adre absolut\u0103 st\u0103 \u00een fiin\u021ba lui Dumnezeu\u201d[91]<\/sup><\/a> (subl. m., C. S.).<\/p>\n\n\n\n

Prin urmare, \u201eSalvarea omului \u0219i a culturii nu-i posibil\u0103 dec\u00e2t prin \u00eencre\u0219tina\u00adrea efectiv\u0103 a omenirii\u201d[92]<\/sup><\/a>, declam\u0103 retoric teologul ortodox \u0219i, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, filosoful cre\u0219tin Constantin C. Pavel.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
Note<\/strong><\/h5><\/div>\n\n\n\n

[1]<\/sup><\/a> \u00cen cartea mea Rostiri etice \u00een filosofia rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, volumul III (Bucure\u0219ti, Editura Ars Docendi, 2019), sunt dou\u0103 capitole despre Emilian Vasilescu, iar \u00een cea intitulat\u0103 Rostiri etice \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103, <\/em>volumul II (Bucure\u0219ti, Editura Ars Docendi, 2018), se afl\u0103 trei capitole destinate lucr\u0103rilor de moral\u0103 ale altor doi teologi apar\u021bin\u00e2nd cultului cre\u0219tin ortodox: Ioan A. Grigoriu, Dimitrie G. Boroianu \u0219i, din nou, lui Emilian Vasilescu.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/sup><\/a> Marilena Andrei, \u201ePrefa\u021b\u0103\u201d, \u00een Constantin C. Pavel, Tragedia omului \u00een cultura modern\u0103<\/em>, ed. \u00eengrijit\u0103, prefa\u021b\u0103 \u0219i note de Marilena Andrei, Bucure\u0219ti, Editura Anastasia, 1997, p. 5 (subl. m.).<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/sup><\/a> Constantin C. Pavel, Tragedia omului \u00een cultura modern\u0103<\/em>,  p. 40.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 41.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 42.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 43.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 45.<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 37<\/p>\n\n\n\n

[18]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, pp. 37\u201338.<\/p>\n\n\n\n

[19]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 42.<\/p>\n\n\n\n

[20]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, pp. 36 \u201337.<\/p>\n\n\n\n

[21]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 39<\/p>\n\n\n\n

[22]<\/sup><\/a> Constantin Pavel define\u0219te termenul idolatrie astfel: \u201eIdolatriile sunt doar tot iubiri, dar numai c\u0103 sunt r\u0103u plasate \u0219i r\u0103u dozate\u201d (Ibidem<\/em>, p. 60), iar apoi \u00eel explic\u0103 \u0219i \u00eel exemplific\u0103: \u201eFenomenul acesta al idolatriz\u0103rii unei valori este, de altfel, tot at\u00e2t de funest pentru cultur\u0103 \u0219i \u00een cazul c\u00e2nd se produce \u00een jurul unei valori superioare. A\u0219a, de pild\u0103, supraestimarea valorilor estetice p\u00e2n\u0103 la idolatrizare \u0219i exercitarea unei tiranii asupra celorlalte valori, inferioare \u0219i superioare, duc\u00e2nd la estetism, la estetolatrie<\/em>, este un fenomen morbid al unei culturi bolnave\u201d (ibidem<\/em>, p. 39).<\/p>\n\n\n\n

[23]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 39.<\/p>\n\n\n\n

[24]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 42.<\/p>\n\n\n\n

[25]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 45.<\/p>\n\n\n\n

[26]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[27]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 46.<\/p>\n\n\n\n

[28]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[29]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[30]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 47.<\/p>\n\n\n\n

[31]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[32]<\/sup><\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, Puterea sufleteasc\u0103<\/em>, ed. definitiv\u0103, Bucure\u0219ti, Casa \u0218coalelor, 1930, p. 59.<\/p>\n\n\n\n

[33]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 6.<\/p>\n\n\n\n

[34]<\/sup><\/a> Constantin C. Pavel, Tragedia omului \u00een cultura modern\u0103<\/em>,  p. 13.<\/p>\n\n\n\n

[35]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[36]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[37]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 14.<\/p>\n\n\n\n

[38]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[39]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 15.<\/p>\n\n\n\n

[40]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[41]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[42]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[43]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 21.<\/p>\n\n\n\n

[44]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 24.<\/p>\n\n\n\n

[45]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[46]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[47]<\/sup><\/a> Alexis Carrel, Omul, fiin\u021ba necunoscut\u0103<\/em>, trad. rom. Constantin Floru, Bucure\u0219ti, Editura Univers, 1974, p. 35.<\/p>\n\n\n\n

[48]<\/sup><\/a> Constantin C. Pavel, Tragedia omului \u00een cultura modern\u0103<\/em>, p. 23.<\/p>\n\n\n\n

[49]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 16.<\/p>\n\n\n\n

[50]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[51]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 17.<\/p>\n\n\n\n

[52]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 19.<\/p>\n\n\n\n

[53]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 18.<\/p>\n\n\n\n

[54]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 20.<\/p>\n\n\n\n

[55]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 49.<\/p>\n\n\n\n

[56]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[57]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 50.<\/p>\n\n\n\n

[58]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[59]<\/sup><\/a> De\u0219i pare rezonabil atunci c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 Biserica nu are \u00een vedere distrugerea culturii,  aceast\u0103 rezonabilitate este sl\u0103bit\u0103 de spusele lui referitoare la faptul c\u0103 cultura trebuie s\u0103 se supun\u0103 Bisericii, pentru ca aceasta din urm\u0103 s\u0103-\u0219i ating\u0103 \u021belurile. \u201eCre\u0219tinismul ortodox exercit\u0103 asupra culturii o ac\u021biune de \u00abstimulare\u00bb \u0219i \u00abdisciplinare\u00bb, de \u00abselectare\u00bb \u0219i \u00abstilizare\u00bb. \u00abRestric\u021biile\u00bb \u0219i \u00abinterdic\u021biile\u00bb pe care le opereaz\u0103 Biserica nu urm\u0103resc distrugerea culturii, ci disciplinarea ei prin \u00eencadrarea \u00een finalitatea cre\u0219tin\u0103.\u201d (Ibidem<\/em>, p. 53.). Lucrurile sunt acceptabile \u00een ordinea de idei de mai sus doar dac\u0103 este vorba de cultura religioas\u0103. Extinderea la \u00eentreaga cultur\u0103 este lipsit\u0103 de suport teoretic \u0219i u\u0219or infirmat\u0103 pragmatic, cultura av\u00e2nd multe alte finalit\u0103\u021bi, nu doar cea vizat\u0103 de C. Pavel.<\/p>\n\n\n\n

[60]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[61]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 51.<\/p>\n\n\n\n

[62]<\/sup><\/a> Las deoparte faptul c\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea lui C. Pavel, activitatea cultural\u0103 aproape c\u0103 nu mai apar\u021bine omului, ci ea este dictat\u0103 de divinitate, fiind \u201eo porunc\u0103 expres\u0103 a lui Dumnezeu; ea nu este, \u00een sens larg, dec\u00e2t echivalentul credin\u021bei \u0219i faptelor bune, condi\u021bii indispensabile pentru m\u00e2ntuire\u201d (ibidem<\/em>, p. 51).<\/p>\n\n\n\n

[63]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 51.<\/p>\n\n\n\n

[64]<\/sup><\/a> Recurg\u00e2nd la argumentul autorit\u0103\u021bii prin invocarea lui Nichifor Crainic, dup\u0103 care \u201eomene\u0219te putem crea dup\u0103 chipul lui Dumnezeu; cre\u0219tine\u0219te putem crea dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui Dumnezeu\u201d, Constantin Pavel procedeaz\u0103 la o dihotomie  \u00eentre \u201eo cultur\u0103 uman\u0103 \u0219i o cultur\u0103 cre\u0219tin\u0103\u201d, ceea ce \u00eei \u00eeng\u0103duie o atitudine intolerant\u0103 fa\u021b\u0103 de ceea ce el consider\u0103 c\u0103 este o cultur\u0103 necre\u0219tin\u0103: orice \u201eprogres al culturii necre\u0219tine\u201d, \u201ecare, prin p\u0103cat, de\u0219i s-a \u00eentunecat \u0219i a sl\u0103bit mult, totu\u0219i nu s-a \u0219ters \u0219i distrus cu totul …\u201d (ibidem, <\/em>p. 53).<\/p>\n\n\n\n

[65]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 21.<\/p>\n\n\n\n

[66]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 20.<\/p>\n\n\n\n

[67]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[68]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[69]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, pp. 29 \u201330.<\/p>\n\n\n\n

[70]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 33.<\/p>\n\n\n\n

[71]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 34.<\/p>\n\n\n\n

[72]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 33.<\/p>\n\n\n\n

[73]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[74]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 34.<\/p>\n\n\n\n

[75]<\/sup><\/a> Vezi, Nichifor Crainic, Nostalgia Paradisului<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Cugetarea, 1940, pp. 115\u2013119.<\/p>\n\n\n\n

[76]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 120.<\/p>\n\n\n\n

[77]<\/sup><\/a> \u201eColaborarea teandric\u0103,<\/em> de care vorbe\u0219te at\u00e2t de st\u0103ruitor Soloviov\u201d \u2013 prezentat de C. Pavel ca \u201emare filosof rus\u201d \u2013, \u201enu este altceva dec\u00e2t activitatea cultural\u0103 a omului, ajutat\u0103 de harul divin \u00een scopul perfec\u021bion\u0103rii naturii\u201d (ibidem<\/em>, p. 66).<\/p>\n\n\n\n

[78]<\/sup><\/a> Constantin C. Pavel, Tragedia omului \u00een cultura modern\u0103<\/em>, p. 55.<\/p>\n\n\n\n

[79]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 57.<\/p>\n\n\n\n

[80]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[81]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 58.<\/p>\n\n\n\n

[82]<\/sup><\/a> Vezi P. P. Negulescu, Destinul omenirii<\/em>, vol. II, Bucure\u0219ti, Funda\u021bia pentru Literatur\u0103 \u0219i Art\u0103, 1939, p. 175.<\/p>\n\n\n\n

[83]<\/sup><\/a> Constantin C. Pavel, Tragedia omului \u00een cultura modern\u0103<\/em>,  p. 57.<\/p>\n\n\n\n

[84]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 58.<\/p>\n\n\n\n

[85]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[86]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[87]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[88]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[89]<\/sup><\/a> Constantin C. Pavel consider\u0103 c\u0103 \u00een acest proces trebuie s\u0103 se implice \u0219i un alt be\u00adne\u00adficiar, \u0219i anume statul, c\u0103ci: \u201e\u00cen cuprinsul statului, \u00eencre\u0219tinarea s\u0103 nu fie l\u0103sat\u0103 numai pe seama Bisericii \u0219i a ini\u021biativelor individuale, ci \u00eentreaga organizare a statului s\u0103 conlucreze la aceast\u0103 vast\u0103 ac\u021biune. Nu este vorba de o constr\u00e2ngere exercitat\u0103 de stat, ci numai de o spri\u00adjinire efectiv\u0103, care s\u0103 \u00eenlesneasc\u0103 convertirea tuturor cet\u0103\u021benilor la via\u021ba cea nou\u0103. Li\u00adber\u00adt\u0103\u021bile acordate, adesea generate de libertinaj, care s-au dovedit d\u0103un\u0103toare, pot fi \u00eengr\u0103\u00addite, dac\u0103 nu aduse la realitate pe calea convingerii, pentru a nu \u00eempiedica \u0219i \u00eengreuia \u00eencre\u0219\u00adtinarea altora. Dup\u0103 cum libertatea celor care \u00eencalc\u0103 legile statului este \u00eengr\u0103dit\u0103, cei ce abuzeaz\u0103 de ea sunt pedepsi\u021bi tocmai cu pierderea dreptului de a o exercita, tot a\u0219a cei care seam\u0103n\u0103 otrava r\u0103t\u0103\u00adcirilor merit\u0103 a fi priva\u021bi de libertatea pe care o exercit\u0103 \u00een dauna Adev\u0103rului \u0219i a Binelui, \u00een paguba comunit\u0103\u021bii\u201d. \u00cen ceea ce prive\u0219te metodele sprijinului dat de stat, ele \u201epot varia \u0219i pot fi sugerate de practic\u0103 \u0219i de spiritul cre\u0219tin, care va anima lumea conduc\u0103toare\u201d, iar rezultatele, de\u0219i se v\u0103d mai t\u00e2rziu, ele sunt sigure \u0219i efective\u201d. C. Pavel este convins c\u0103 ceea ce el propune duce \u201enu numai la \u00eencre\u0219tinarea individului, dar \u0219i la \u00eencre\u0219tinarea efectiv\u0103 a statului, ca \u0219i a tuturor societ\u0103\u021bilor \u0219i manifest\u0103rilor sociale\u201d. Ceea ce va face ca \u201ereformele sociale adecvate\u201d s\u0103 nu fie ini\u021biate \u00eenaintea acestei opere educative, ci s\u0103 o urmeze cu  o necesitate fireasc\u0103 (ibi\u00addem<\/em>, p. 65).<\/p>\n\n\n\n

[90]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 59.<\/p>\n\n\n\n

[91]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[92]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 66.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
Referin\u021be bibliografice<\/strong><\/h5><\/div>\n\n\n\n

Carrel, Alexis, Omul, fiin\u021ba necunoscut\u0103<\/em>, trad. rom. Constantin Floru, Bucure\u0219ti, Editura Univers, 1974.<\/p>\n\n\n\n

Crainic, Nichifor, Nostalgia Paradisului<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Cugetarea, 1940.<\/p>\n\n\n\n

Pavel, Constantin C., Tragedia omului \u00een cultura modern\u0103<\/em>, ed. \u00eengrijit\u0103, prefa\u021b\u0103 \u0219i note de Marilena Andrei, Bucure\u0219ti, Editura Anastasia, 1997 [1941].<\/p>\n\n\n\n

Negulescu, P. P., Destinul omenirii<\/em>, vol. II, Bucure\u0219ti, Funda\u021bia pentru Literatur\u0103 \u0219i Art\u0103, 1939.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103dulescu-Motru, C., Puterea sufleteasc\u0103<\/em>, ed. definitiv\u0103, Bucure\u0219ti, Casa \u0218coalelor, 1930.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

[Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, vol. XIX: Filosofie \u0219i psihologie<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2023, pp. 151\u2013170]<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DOI: 10.59277\/SIFR.202319.10 Impactul culturii \u0219i civiliza\u021biei moderne asupra condi\u021biei omului contemporan (Tragedia omului \u00een cultura modern\u0103) Constantin Stroe Universitatea Ecologic\u0103 din Bucure\u0219ti The Impact of Modern Culture and Civilization on the Condition of Today\u2019s man (\u201eThe Tragedy of Man in Modern Culture\u201d) Abstract: Holder of two degrees \u2013 one in religious studies (1930) and the […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":7848,"menu_order":10,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"disabled","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[244,412],"tags":[51,426,424,428],"class_list":["post-8079","page","type-page","status-publish","hentry","category-constantin-stroe","category-sifr19","tag-c-radulescu-motru","tag-constantin-c-pavel","tag-nichifor-crainic","tag-ortodoxie"],"featured_image_src":null,"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/mm\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"DOI: 10.59277\/SIFR.202319.10 Impactul culturii \u0219i civiliza\u021biei moderne asupra condi\u021biei omului contemporan (Tragedia omului \u00een cultura modern\u0103) Constantin Stroe Universitatea Ecologic\u0103 din Bucure\u0219ti The Impact of Modern Culture and Civilization on the Condition of Today\u2019s man (\u201eThe Tragedy of Man in Modern Culture\u201d) Abstract: Holder of two degrees \u2013 one in religious studies (1930) and the…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8079","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8079"}],"version-history":[{"count":21,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8079\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8416,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8079\/revisions\/8416"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/7848"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8079"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8079"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8079"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}