{"id":8595,"date":"2024-12-18T19:25:45","date_gmt":"2024-12-18T17:25:45","guid":{"rendered":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?page_id=8595"},"modified":"2024-12-18T20:00:04","modified_gmt":"2024-12-18T18:00:04","slug":"big-bangul-kantian-de-la-sf-sava-moment-de-inceput-al-filosofiei-romanesti-moderne-constantin-stroe","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/volumul-20-2024\/big-bangul-kantian-de-la-sf-sava-moment-de-inceput-al-filosofiei-romanesti-moderne-constantin-stroe\/","title":{"rendered":"\u201eBig Bangul\u201d kantian de la \u201eSf. Sava\u201d \u2013 moment de \u00eenceput al filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti moderne | Constantin Stroe"},"content":{"rendered":"\n

DOI: 10.59277\/SIFR.202420.02<\/p>\n\n\n\n

\u201eBig Bangul\u201d kantian de la \u201eSf. Sava\u201d \u2013 moment de \u00eenceput al filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti moderne<\/h2><\/div>\n\n\n\n
Constantin Stroe<\/h5>

Universitatea Ecologic\u0103 din Bucure\u0219ti<\/p><\/div>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
The Kantian \u201cBig Bang\u201d at \u201cSf. Sava\u201d \u2013 starting moment of the modern Romanian philosophy<\/strong><\/h5><\/div>\n\n\n\n

Abstract: <\/strong>The study’s author supports the idea \u2013 also promoted by Mircea Vulc\u0103\u00adnescu \u2013 that nearly all the philosophy professors at Sf. Sava, who formed the founda\u00adtional nucleus for education and philosophy in the Romanian language (notably the founder Gheorghe Laz\u0103r and his followers Eufrosin Poteca, August Treboniu Laurian, and Ion Zalomit), exhibited a strong interest in and admiration for Kant’s phi\u00adlosophy, particularly his ethics. They found in Kant\u2019s ethical ideas many useful princi\u00adples for achieving their ideals of political, national, cultural, and social emancipation. Most of them embraced Kantian ethics, as they apparently disliked the speculative as\u00adpects of critical philosophy, which was widely discussed and often contested. Instead, they preferred Kant’s moral philosophy for its sense of certainty, seeing it as better suit\u00aded for educating the youth of the Principalities. They be\u00adlieved, and firmly advocated, that the country needed individuals of upright character more than scientists \u2013 a senti\u00adment that remains relevant to this day.<\/p>\n\n\n\n

Keywords: <\/strong>moral; ethics; moral education; duty; categorical imperative; Kantian criticism; Gheorghe Laz\u0103r; Eufrosin Poteca; Aug. Treboniu Laurian; Ion Zalomit.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

Procesul de formare \u0219i cristalizare a filosofiei moderne \u00een cultura noastr\u0103 na\u021bional\u0103 are drept caracteristic\u0103 esen\u021bial\u0103 abandonarea aristotelismului \u0219i a platonismului grec antic \u2013 reluat \u0219i amplificat sub forma neoaristotelismului \u0219i a neoplatonismului de c\u0103tre g\u00e2nditorii medievali \u2013 , care erau concep\u021bii de c\u0103p\u0103t\u00e2i \u00een Academiile domne\u0219ti (cea de la Ia\u0219i, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Vasile Lupu, \u0219i cea de la Bucure\u0219ti, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Matei Basarab) de limb\u0103 \u0219i cultur\u0103 greac\u0103 \u0219i adoptarea, \u00een locul lor, a celor mai noi sisteme filosofice, ce pro\u00admo\u00advau spiritul modern, venite la noi, de data aceasta, nu din R\u0103s\u0103rit, ci din Apus.<\/p>\n\n\n\n

Dintre acestea, cel mai cunoscut la noi s-a dovedit a fi sistemul filosofic al lui Immanuel Kant. Dup\u0103 opinia mea, faptul se explic\u0103 prin schimbarea petrecut\u0103 \u00een \u201e\u0219co\u00adli\u00adrea\u201d tinerilor rom\u00e2ni, care nu mai mergeau la Stambul (D. Cantemir), Lvov \u0219i Kiev (cro\u00adni\u00adcarii) etc., ci \u00een capitalele apusene: Paris, Roma, Berlin, Viena, Budapesta \u2013 \u00een univer\u00adsit\u0103\u021bile c\u0103rora filosofia lui Kant era de ultim\u0103 or\u0103. La doar dou\u0103 decenii de la moartea sa, Kant era \u00eenc\u0103 actual, iar ideile lui suscitau un interes din ce \u00een ce mai mare. Acest interes \u00eel g\u0103sim \u0219i la cei care erau chema\u021bi s\u0103 reorganizeze \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

Un prim exemplu \u00eel constituie Gheorghe Laz\u0103r<\/strong>, care \u00een 24 martie 1818, este solicitat de domnitorul Ioan Vod\u0103 Caragea s\u0103 \u00eenfiin\u021beze \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 \u00een limba na\u021bional\u0103, numindu-l dasc\u0103l al ei. Abia \u00een 1832\u20131833, sub guvernoratul lui Pavel Kiseleff aceast\u0103 \u0219coal\u0103 se va numi Colegiul Na\u021bional \u201eSf. Sava\u201d. \u00cen calitatea sa de \u00eent\u00e2iul profesor al celei dint\u00e2i \u0219coli superioare cu limba de predare rom\u00e2neasc\u0103, Gheorghe Laz\u0103r s-a impus \u0219i ca \u201espiritus rector\u201d al ei, imprim\u00e2nd ca dimensiune esen\u021bial\u0103 a studii\u00adlor umaniste de aici viziunea kantian\u0103 asupra lumii \u0219i a omului, introduc\u00e2nd \u00een progra\u00admul acesteia logica \u0219i metafizica de sorginte kantian\u0103. Drept dovad\u0103 st\u0103 m\u0103rturia lui Heliade\u2011R\u0103du\u00adlescu, potrivit c\u0103ruia Laz\u0103r preda la \u201eSf. Sava\u201d din Bucure\u0219ti filosofia dup\u0103 Kant.<\/p>\n\n\n\n

Ce semnifica\u021bie \u0219i \u00eensemn\u0103tate a avut acest fapt afl\u0103m dintr-o evaluare f\u0103cut\u0103 de C. Micu: \u201ePun\u00e2nd mare pre\u021b pe Kant\u201d, Gheorghe Laz\u0103r \u201ea trasat filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti o linie de conduit\u0103, a indicat punctul de unde trebuie pornit, scutind astfel o cultur\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 de taton\u0103ri inutile \u0219i de r\u0103t\u0103ciri penibile\u201d.[1]<\/sup><\/a> \u00cen aceea\u0219i direc\u021bie se pronun\u021b\u0103 \u0219i Gheorghe Poalelungi, care scrie c\u0103 \u201eLaz\u0103r profesa filosofia kantian\u0103 \u0219i etica lui superioar\u0103 mai pe larg \u0219i o adopt\u0103 nevoilor rom\u00e2ne\u0219ti de rede\u0219teptare a con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale \u0219i de educare moral\u0103, prin insuflarea genera\u021biilor viitoare a unui ideal etico-social, opun\u00e2nd-o materia\u00adlismului dominant al \u0219colii grece\u0219ti din timpul lui\u201d.[2]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Despre acest context al eviden\u021bierii nucleului de \u00eenceput al filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti a vorbit \u0219i Mircea Vulc\u0103nescu, care preciza c\u0103 \u201e[\u00ee]n filosofie, \u00eent\u00e2lnim influen\u021ba kantian\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u00een cadrul acelei fermenta\u021bii spirituale iscate \u00een jurul Colegiului na\u021bional de la Sf\u00e2ntul Sava, unde Gheorghe Laz\u0103r (1821) \u0219i Eufrosin Poteca (1829) t\u0103lm\u0103cesc cei dint\u00e2i, ascult\u0103torilor, pe rom\u00e2ne\u0219te, \u0219i primul chiar dup\u0103 texte, se pare, al doilea, dup\u0103 cursul lui Heinecke [\u2026] firul ideilor lui Kant. Ei st\u00e2rnesc preocuparea urma\u0219ilor lor: Laurian (1847), [Zalomit (1848), ad\u0103ugirea noastr\u0103, C. S.], B\u0103rnu\u021biu (1859) \u0219i Cipariu (1861), traduc\u0103tori ai kantianului Krug, \u0219i ale c\u0103ror concep\u021bii proprii \u00eenfloresc pe lujerul ideilor kantiene, prezentate uneori cu o impresionant\u0103 maturitate de expresie\u201d.[3]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen ipostaza sa de ini\u021biator al unui nou proiect de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior rom\u00e2nesc, inginerul hotarnic Gheorghe Laz\u0103r, f\u0103r\u0103 a fi stricto sensu<\/em> un filosof, a reu\u0219it s\u0103 deschid\u0103 \u0219i s\u0103 impun\u0103 un drum care va fi urmat de mul\u021bi al\u021bii. Cum ar\u0103ta C. Micu, \u201e[p]e drumul pe care el l-a deschis au p\u0103\u0219it de atunci, r\u00e2nd pe r\u00e2nd cuget\u0103torii no\u0219tri cei mai de seam\u0103, mai \u00eent\u00e2i modest \u0219i simplu, sub forma primelor schi\u021be \u0219i a primelor \u00eencerc\u0103ri a\u0219a cum le \u00eent\u00e2lnim la un \u0219ir de dasc\u0103li \u0219i \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi [\u2026]\u201d[4]<\/sup><\/a>. Printre ace\u0219tia se num\u0103r\u0103 \u0219i cei care i-au urmat la catedr\u0103: Eufrosin Poteca, August Treboniu Laurian, Ion Zalomit. Aproape to\u021bi ace\u0219tia au manifestat interes \u0219i admira\u021bie pentru filosofia practic\u0103<\/em> a lui Kant, \u00een ea g\u0103\u00adsind numeroase teze utile pentru realizarea idealurilor politice \u0219i de eman\u00adcipare na\u021biona\u00adl\u0103 \u0219i social\u0103 a vremii. Aproape to\u021bi s-au raliat eticii<\/em> kantiene, \u00een condi\u021biile \u00een care latura speculativ\u0103 a filosofiei criticiste kantiene era mult discutat\u0103 \u0219i contestat\u0103 \u00een epoc\u0103.[5]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Ca ajutor al lui Gh. Laz\u0103r, unul dintre cei care i-au continuat acestuia direc\u021bia este Eufrosin Poteca<\/strong>, cel care va fi re\u021binut de posteritate ca primul profesor de filosofie din \u0219colile rom\u00e2ne\u0219ti. Dup\u0103 ce timp de doi ani (1818\u20131820) este pus de Laz\u0103r s\u0103 predea geografia \u00een limba rom\u00e2n\u0103 la \u201eSf. Sava\u201d, \u0219i dup\u0103 ce, \u00een urma ob\u021binerii unei burse a Efo\u00adriei, \u00ee\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te studiile filosofice la Universitatea din Pisa \u0219i apoi la cea din Paris, a predat filosofia la aceea\u0219i institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt p\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul deceniului trei al secolului al XIX-lea.<\/p>\n\n\n\n

Profesorul Eufrosin Poteca era \u00eencredin\u021bat c\u0103 trebuie s\u0103 predea filosofia ca pe o disciplin\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare, cu deschidere c\u0103tre via\u021ba practic\u0103<\/em>, \u00een care aceasta din urm\u0103 \u00ee\u0219i afl\u0103 cel mai sigur \u00eendreptar. \u201e\u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103 \u2013 scria C. R\u0103dulescu-Motru \u2013 este bine s\u0103 nu se evite marea idee pe care \u0219i-o f\u0103cea Eufrosin Poteca despre rolul pe care \u00eel are filosofia \u00een \u00eendreptarea moravurilor \u021b\u0103rii noastre<\/em>\u201d.[6]<\/sup><\/a> \u00cen predarea filosofiei \u00een maniera amintit\u0103, Eufrosin Poteca se folose\u0219te de scrierile filosofului iluminist german Johann Gottlieb Heineccius, dintre care a \u0219i \u201et\u0103lm\u0103cit\u201d \u00een limba rom\u00e2n\u0103 Elementa philosophiae rationabilis et moralis<\/em> (Amsterdam, 1729), cu titlul Filosofia cuv\u00e2ntului \u0219i a n\u0103ravuri\u00adlor, adic\u0103 Logica \u0219i Ithica elementare c\u0103rora se pune \u00eenainte Istoria filosoficeasc\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 opinia lui Eufrosin Poteca, Elementurile <\/em>lui Heineccius erau de cea mai ma\u00adre trebuin\u021b\u0103 pentru \u021bar\u0103 \u00een vremea aceea. \u201eDeci, dar, acum la noi, dup\u0103 stare \u0219i dup\u0103 vreme, alt\u0103 sistim\u0103 filosofic\u0103 nu putea s\u0103 fie a\u0219a potrivit\u0103 \u0219i folositoare ca Elementurile filosofiei<\/em> lui Enekkie [Heineccius, n. m. \u2013 C. S.][7]<\/sup><\/a>: logica (filosofia cuv\u00e2ntului, care are \u00een centru Logos<\/em>-ul \u0219i etica), filosofia moravurilor, care are \u00een centru Etos<\/em>-ul, prefa\u021bate de o istorie a filosofiei \u201eunde se arat\u0103 ideile \u0219i dogmele, at\u00e2t celor vechi c\u00e2t \u0219i ale celor noi filosofi, ca lesne s\u0103 priceap\u0103 cineva unde era acea \u0219i unde sunt acestea. \u0218i cu ade\u00adv\u0103\u00adrat cum ar putea cineva s\u0103 filosofeasc\u0103 drept ne\u0219tiind nici cum au filosofat cei vechi, nici c\u00e2t au dogmatisit?\u201d.[8]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Observ\u0103m, a\u0219adar, c\u0103 op\u021biunea lui Eufrosin Poteca pentru traducerea \u0219i adaptarea lucr\u0103rii iluministului german nu a fost aleatorie; aceasta \u00eei oferea un cadru didactic adec\u00advat de evaluare a concep\u021biilor filosofice. A\u0219a se explic\u0103 \u0219i aprecierea \u00eenalt\u0103 de care se bucur\u0103 din partea lui filosofia critic\u0103 a lui Imm. Kant.<\/p>\n\n\n\n

\n

Filosofia critic\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-aceea ce se d\u0103 din con\u0219tiin\u021b\u0103, se sile\u0219te s\u0103 afle prin analis, nu al ideilor ci al puterilor suflete\u0219ti, \u00eenceputurile statornice ale cuno\u0219tin\u021bei, s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 \u00eentrebuin\u021barea lor \u0219i s\u0103 numere toate puterile cunosc\u0103toare dup\u0103 feliu. Aceasta \u00eenal\u021b\u0103 mintea omeneasc\u0103, dar \u0219i o \u021bine \u00een hotar\u0103 prin m\u0103surarea puterilor.[9]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Remarc\u0103m la Eufrosin Poteca interesul pentru studierea eticii (\u201eFilosofiei moral\u00adnice\u201d) \u00een detrimentul \u0219tiin\u021belor naturii \u0219i chiar al celorlalte p\u0103r\u021bi ale filosofiei. \u00cen acest sens, el face precizarea c\u0103:<\/p>\n\n\n\n

\n

[P]re acele \u0219tiin\u021be care cearc\u0103 numai trupurile \u0219i organizarea lor, \u00een c\u00e2t\u0103\u021bime \u0219i felurime, le numesc \u0219tiin\u021be fisice, adec\u0103 naturalnice, precum iaste Matematica, Fisica, [C]himia, Istoria Naturalnic\u0103, Astronomia, Geografia, acestea toate sunt bune \u0219i de mare trebuin\u021b\u0103 la so\u021bietate. Dar \u00eens\u0103, mi se pare, c\u0103 de nu a\u0219a ne\u00eencetat\u0103 trebuin\u021b\u0103 ca Filosofia moralni\u00adc\u0103<\/em>, care aleg\u00e2ndu-mi eu sunt os\u00e2rdnic a o \u00eenv\u0103\u021ba la tinerimea Patriei mele, spre fericirea de ob\u0219te, \u00eemplinirea datoriei mele \u0219i spre slava lui Dumnezeu.[10]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Propensiunea lui pentru etic\u0103 se explic\u0103 prin \u00eencredin\u021barea sa v\u0103dit\u0103 c\u0103, de\u0219i \u201ezi\u00adc\u00e2nd filosofie, \u00een\u021beleg cu deosebire Metafisica, Logica \u0219i Ithica\u201d, dintre acestea mai ales etica prive\u0219te \u201epartea cea mai bun\u0103 a omului, adic\u0103 puterea \u00een\u021belegerii, \u00eendreptarea voirei \u0219i lucrarea drept\u0103\u021bii spre fericirea omenirei pre p\u0103m\u00e2nt \u0219i spre n\u0103dejdea vie\u021bii cei pururi fiitoare\u201d.[11]<\/sup><\/a> Dup\u0103 p\u0103rerea lui, filosofia moralnic\u0103<\/em> (etica) este singura parte a filosofiei care vizeaz\u0103 fiin\u021ba omeneasc\u0103 \u00een integralitatea ei (\u201etoat\u0103 firea min\u021bii omene\u0219ti\u201d). Mai mult, ea este aceea care are \u00een vedere binele, r\u0103ul (\u201ebun\u0103t\u0103\u021bile \u0219i r\u0103ut\u0103\u021bile\u201d), caracterul (\u201eharactirii\u201d, cu patimile \u0219i \u00eenclin\u0103rile sale), datoria, con\u0219tiin\u021ba de sine \u0219.a., oferind posi\u00adbilitatea educa\u00ad\u021biei morale, adic\u0103 trecerea din planul teoriei etice \u00een cel al practicii morale. C\u0103ci cunoa\u0219\u00adterea at\u00e2t a binelui, c\u00e2t \u0219i a r\u0103ului este necesar\u0103 pentru \u201etot ce s\u0103 pricinuie\u0219te omului spre bunele obiceiuri\u201d, pentru \u201ebuna pov\u0103\u021buire de la tinere\u021be p\u00e2n\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u021be\u201d. Toate acestea, fiind de trebuin\u021b\u0103 grabnic\u0103 \u0219i ne\u00eencetat\u0103 pe tot parcursul existen\u021bei omului (v\u0103zut de el ca o fiin\u021b\u0103 perfectibil\u0103), sunt apanajul filosofiei moralnice.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Acesta este considerentul major pentru care el consider\u0103 c\u0103 filosofia moralnic\u0103<\/em> es\u00adte \u0219tiin\u021ba cea mai bun\u0103 dintre toate \u0219tiin\u021bele. Iar pentru realit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti ea era nu numai cea mai bun\u0103, dar \u0219i cea mai necesar\u0103, \u00eentruc\u00e2t aici erau de trebuin\u021b\u0103 nu at\u00e2t sa\u00advan\u021bi \u2013 de tipul inginerilor hotarnici, c\u00e2t, mai degrab\u0103, oameni de caracter. Or, pe urmele lui Kant, Poteca sus\u021binea c\u0103 etica este disciplina prin excelen\u021b\u0103 care contribuie la forma\u00adrea caracterelor (a oamenilor de caracter). Morala pe care el o promoveaz\u0103 \u00een r\u00e2ndul tineretului studios \u0219i nu numai este una a altruismului, a deschiderii c\u0103tre ceilal\u021bi semeni, conform principiului c\u0103 \u201eiubind pe aproapele ca pe sine\u201d \u00eenf\u0103ptuim \u201edreptatea de c\u0103tr\u0103 fiecare c\u0103tr\u0103 aproapele s\u0103u\u201d. C\u0103ci, \u00een viziunea lui, to\u021bi oameni sunt fra\u021bi pentru c\u0103 to\u021bi sunt \u201efii ai unui Tat\u0103 ceresc, care este prea bunul Dumnezeu\u201d.[12]<\/sup><\/a> \u00cen acest context ideatic, Eufrosin Poteca vorbe\u0219te \u0219i de legea pozitiv\u0103 a<\/em> filosofiei moralnice<\/em>,care este o porunc\u0103 ce aminte\u0219te \u00een mod clar, f\u0103r\u0103 echivoc, de imperativul etic kantian: \u201e[\u2026] poart\u0103-te la toate dup\u0103 vrednicia cuv\u00e2ntului, \u00eenc\u00e2t nu numai faptele tale, ci \u0219i dogmele voirilor tale s\u0103 se poat\u0103 potrivi la to\u021bi ca o lege\u201d.[13]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

At\u00e2t prin activitatea didactic\u0103 de predare a filosofiei, c\u00e2t \u0219i prin traducerile \u00een lim\u00adba rom\u00e2n\u0103 din opere ale diver\u0219ilor filosofi, Eufrosin Poteca se impune \u0219i ca unul dintre primii g\u00e2nditori rom\u00e2ni care au contribuit la crearea unui vocabular filosofic rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

Un alt continuator al direc\u021biei preconizate de Gh. Laz\u0103r este August Treboniu Laurian<\/strong>, dasc\u0103l \u0219i el la Colegiul Na\u021bional \u201eSf. Sava\u201d, unde a predat \u201enobila disciplin\u0103\u201d \u00eentre anii 1842 \u0219i 1848. \u0218i el, ca \u0219i Eufrosin Poteca, se folose\u0219te \u00een predarea filosofiei de ma\u00adnuale populare \u00een propria sa traducere. \u00cen acest scop, el alege dou\u0103 manuale: unul apar\u00ad\u021bin\u00e2ndu-i lui A. Delavigne, iar cel\u0103lalt, lui W. T. Krug. Traducerile acestora le-a tip\u0103rit \u00een 1846 (Manual de filosofie lucrat dup\u0103 programa Universit\u0103\u021bii de la Paris din 1840, de A. Delavigne<\/em>) \u0219i 1847 (Manual de filosofie de W. Krug<\/em>).[14]<\/sup><\/a> Al doilea era de o oarecare inspira\u021bie kantian\u0103, autorul lui fiind un eclectic \u0219i vulgarizator al lui Kant care a ocupat pentru scurt\u0103 vreme un post de profesor la catedra de Logic\u0103 \u0219i Metafizic\u0103 a Uni\u00adver\u00adsit\u0103\u021bii din K\u00f6nigsberg. De\u0219i considerat de mul\u021bi discipol al lui Kant, Krug a negat lucrul acesta.[15]<\/sup><\/a> Dar nu aceste dou\u0103 manuale au dat m\u0103sura viziunii filosofice a lui August Treboniu Laurian, ci trei mici discursuri festive rostite de el la Colegiul Na\u021bional \u201eSf. Sava\u201d, cu prilejul deschiderii (1842, 1846) sau \u00eenchiderii cursurilor (1845). Din fiecare dintre ele transpar teme ale filosofiei, fa\u021bete ale ei, metode de care se folose\u0219te, precum \u0219i func\u021biile \u0219i rostul ei \u00een raport cu omul \u0219i lumea.<\/p>\n\n\n\n

August Treboniu Laurian consider\u0103 c\u0103 \u201edatoria \u0219i locul nostru cel dint\u00e2i\u201d este a supune investiga\u021biei \u201eprincipiul acela, carele \u00een limba noastr\u0103 \u00eel numim minte <\/em>sau suflet,<\/em> sau \u0219i anima<\/em> \u00een \u00een\u021beles filosofic\u201d.[16]<\/sup><\/a> \u00cen aceast\u0103 cercetare, un rol de prim ordin \u00eel are psiho\u00adlogia, fiind considerat\u0103 de el ca \u201epartea intelectual\u0103 a Antropologiei\u201d, aceasta din urm\u0103 av\u00e2nd numeroase \u0219i str\u00e2nse leg\u0103turi cu psihologia, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a se identifica \u0219i confunda cu ea. De altfel, el este tran\u0219ant \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, f\u0103c\u00e2nd precizarea c\u0103 \u201ePsiho\u00adlogia empi\u00adric\u0103 nu e Filosofie, ci Propedeutic\u0103, poarta prin care trebuie s\u0103 intr\u0103m ca s\u0103 venim la filo\u00adsofie\u201d[17]<\/sup><\/a>, iar \u00een aceast\u0103 ipostaz\u0103 ea este doar \u201emerg\u0103torul \u00eenainte al filosofiei \u00een cercetarea facult\u0103\u021bilor sufletului nostru \u00een vederea cunoa\u0219terii pe noi \u00een\u0219ine\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te pozi\u021bia filosofiei fa\u021b\u0103 de celelalte \u0219tiin\u021be, remarc\u0103m c\u0103 punctul de vedere al lui Treboniu Laurian este cu preponderen\u021b\u0103 pozitivist, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a anula cu totul specula\u021bia ra\u021bional\u0103. \u00cen acest sens, el este un sus\u021bin\u0103tor al ideii c\u0103 filosofia \u2013 \u00een toate dimensiunile ei: de la ontologie la etic\u0103 \u0219i antropologie \u2013 nu poate exista \u0219i mai ales nu poate fi comprehensibil\u0103 f\u0103r\u0103 cuno\u0219tin\u021bele furnizate de celelalte \u0219tiin\u021be, fie cele despre natur\u0103 (enumerate de el astfel: cosmografie, fizic\u0103, chimie, mineralogie, geolo\u00adgie, orga\u00adnologie general\u0103, fitologie \u2013 organologia vegetal\u0103, zoologie \u2013 organologia animal\u0103), fie cele despre om: antropologia, fiziologia, psihologia. Precizarea lui \u00eent\u0103\u00adre\u0219te cele spuse mai sus: \u201eAcestea sunt treptele pe care am trebui s\u0103 ne \u00een\u0103l\u021b\u0103m la \u00eenal\u00adtul edificiu al filo\u00adsofiei: I, Mecanismul naturii; II, Organismul Naturii; III, Vitalismul; IV, Animismul; V, Mentalismul\u201d.[18]<\/sup><\/a> De\u0219i vedea acest ansamblu de cuno\u0219tin\u021be oferit de \u0219tiin\u021bele naturii \u0219i de cele ale omului \u0219i societ\u0103\u021bii, ca extrem de necesar, totu\u0219i el era de p\u0103rere c\u0103 acesta nu este \u0219i benefic pentru \u00een\u021belegerea filosofiei, deoarece ar putea gene\u00adra confuzii. De aceea, consider\u0103 el, este mai mult dec\u00e2t necesar\u0103 o \u201edesp\u0103r\u021bire \u00eentre d\u00e2n\u00adsele \u0219i \u00eentre filosofie, dar numai cu \u021binerea \u0219irului\u201d.[19]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Nu numai at\u00e2t, ci chiar \u00een\u0103untrul filosofiei trebuie, potrivit lui A. T. Laurian, \u021binut un anumit \u201e\u0219ir\u201d. \u00cen acest sens, el sesizeaz\u0103 c\u0103 unii dintre contemporanii s\u0103i militau pen\u00adtru trecerea \u00een avangarda disciplinelor filosofice pe cele ce alc\u0103tuiau ceea ce este cunos\u00adcut ca ra\u021biunea practic\u0103 a filosofiei: filosofia moralei (etica<\/em>) \u0219i filosofia dreptului (noemi\u00adca<\/em>), \u00een detrimentul celor fundamentale, pur teoretice \u2013 metafizica, gnoseologia <\/em>\u0219i logica. <\/em>Or, el respinge un asemenea criteriu de a \u201erostui\u201d disciplinele filosofice \u201edup\u0103 folosul care-l aduc ele\u201d: \u201eS-a introdus moda mai v\u00e2rtos \u00een \u0219tiin\u021bele pragmatice, a le l\u0103uda \u00een fruntea tractatului pentru folosul pe care-l aduc ele; noi dup\u0103 ce v-am spus pe scurt obi\u00adectul filosofiei, a vi o recomanda dup\u0103 folosul ce putem a\u0219tepta de la d\u00e2nsa, socotim c\u0103 e lucru f\u0103r\u0103 cuviin\u021b\u0103, \u0219i credem c\u0103 \u00een loc d-a o \u00eenv\u0103\u021ba printr-aceasta numai o am degra\u00adda\u201d.[20]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Cum ar\u0103tam \u00een alt studiu[21]<\/sup><\/a>, A. T. Laurian atrage aten\u021bia asupra faptului c\u0103 filosofia trebuie p\u0103strat\u0103 \u00een calitatea ei originar\u0103 de \u201ecunoa\u0219tere de dragul cunoa\u0219terii\u201d \u0219i nu pen\u00adtru un folos oarecare. Dac\u0103 am aprecia-o \u201edup\u0103 folosul ce-l putem a\u0219tepta de la d\u00e2nsa\u201d, am vulgariza-o, am degrada-o, crede el. De aceea el \u00ee\u0219i exprim\u0103 preferin\u021ba pentru filoso\u00adfia teoretic\u0103 fundamental\u0103 \u0219i se pronun\u021b\u0103 \u00een favoarea acesteia, c\u0103reia, de altfel, \u00eei identifi\u00adc\u0103 \u0219i c\u00e2teva dintre \u201eurm\u0103rile m\u00e2ntuitoare pentru omenime\u201d. A. T. Laurian cere deci ca filosofia s\u0103 fie apreciat\u0103 \u0219i pre\u021buit\u0103 nu doar pentru un eventual folos material, nu doar pentru avantajele pe care le-ar putea aduce \u00een calitate de \u201eserv\u0103\u201d angajat\u0103 la \u201ederetica\u00adrea\u201d cuget\u0103rii, nu doar pentru \u201eiluminarea min\u021bii omene\u0219ti, spre \u00eemp\u0103carea omului cu sine \u0219i cu lumea\u201d[22]<\/sup><\/a>, ci \u0219i pentru ceea ce reprezint\u0103 ea \u00een sinele ei, ca \u0219tiin\u021b\u0103. Men\u021bion\u0103m \u00een acest context \u0219i faptul c\u0103 A. T. Laurian atrage aten\u021bia asupra faptului c\u0103 filosofia, dac\u0103 nu este \u201ebine filosofat\u0103\u201d, \u201esminte\u0219te\u201d, \u00eentruc\u00e2t \u00eei poate abate pe oameni de la calea prescris\u0103 de mintea cea s\u0103n\u0103toas\u0103. Exemplul evocat de el este momentul sofi\u0219tilor, care a ar\u0103tat \u201efa\u021ba rea \u0219i neagr\u0103\u201d a filosofiei; sofi\u0219tii au \u201eschimo\u00adnosit\u201d filosofia, \u00een ea nemai\u00adg\u0103sindu-\u0219i locul adev\u0103rul, binele, frumosul, ci doar facilul \u0219i falsitatea. Pentru o astfel de imagine distorsionat\u0103 de sofi\u0219ti, oamenilor a \u00eenceput s\u0103 le fie fric\u0103 de filosofie, s\u0103 o evite \u0219i chiar s\u0103 o urasc\u0103. Or, sus\u021bine Laurian, \u00een \u00een\u021belesul ei originar de iubire de \u00een\u021belepciune, filosofia nu poate s\u0103 provoace dec\u00e2t tot iubire: de cunoa\u0219tere (adev\u0103r), de virtute (bine) \u0219i de Dumnezeu.<\/p>\n\n\n\n

De altfel, aria preocup\u0103rilor filosofiei ar fi, dup\u0103 opinia lui, generat\u0103 de eflores\u00adcen\u00ad\u021ba de interoga\u021bii referitoare la valorile fundamentale: adev\u0103rul, binele, frumosul. Dup\u0103 cum se vede, prin valoarea binelui<\/em> \u0219i prin tot ceea ce decurge din \u00eenf\u0103ptuirea ei, \u00een aceas\u00adt\u0103 sfer\u0103 de preocup\u0103ri este inclus\u0103 \u0219i problematica moralei, pe temeiul faptului c\u0103 morala nu poate lipsi f\u0103r\u0103 a fi alterat\u0103 \u00eemplinirea \u00een\u021belepciunii \u0219i nici finalitatea practic\u0103 a filoso\u00adfiei ca atare. Pentru c\u0103 \u00eentotdeauna, spune Laurian, filosofia presupune aplecarea ei la trebu\u00adin\u00ad\u021bele noastre, fie ca indivizi, lua\u021bi fiecare \u00een parte, fie ca indivizi lua\u021bi laolalt\u0103, inte\u00adgra\u021bi \u00eentr-o comunitate. Astfel, arat\u0103 el, asimilarea filosofiei presupune \u201es\u0103 o \u00eenv\u0103\u021b\u0103m pe teme\u00adiul neclintit al experien\u021bei, \u00eencep\u00e2nd a ne examina \u00eent\u00e2i puterea noastr\u0103 cu toate facult\u0103\u021bile \u0219i legile ei, \u0219i dup\u0103 aceasta a o \u00eentrebuin\u021ba spre cercetarea \u00eentreb\u0103rilor pe care ni le pune ea, a c\u0103ta r\u0103spunsurile care ni se cuvine a i le da \u00eempre\u00adun\u0103 cu r\u0103spunsurile ce i le-au dat al\u021bii care au filosofat mai \u00eenainte de noi\u201d.[23]<\/sup><\/a> Crezul s\u0103u era c\u0103 filosofia nu se \u00eenva\u021b\u0103 de la al\u021bii \u0219i nici din c\u0103r\u021bi, ci doar prin exerci\u021biul \u00eensu\u0219i al filosof\u0103rii, conform pos\u00adtulatului pre\u00adzent \u00een Antichitatea greac\u0103 la Socrate: \u201es\u0103 filosof\u0103m \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd filosofia\u201d.[24]<\/sup><\/a> Pe cale de consecin\u021b\u0103, \u201e[\u00ee]nv\u0103\u021b\u0103torul de filosofie nu poate fi purt\u0103\u00adtor pre cale, ci ar\u0103t\u0103tor de cale\u201d, ceea ce \u00een termeni actuali s-ar traduce astfel: profesorul de filosofie nu trebuie s\u0103-i dea \u00eenv\u0103\u021b\u0103celului de-a gata sensurile \u0219i semnifica\u021biile, pe scurt, \u00een\u021belesurile ideilor filoso\u00adfice, ci el doar trebuie s\u0103-i indice calea spre a ajunge la ele. Cu alte cuvinte, profesorul nu \u00eei ofer\u0103 cunoa\u0219terea, ci \u00eei arat\u0103 ce \u0219i cum trebuie s\u0103 fac\u0103 pentru a o ob\u021bine.<\/p>\n\n\n\n

Ca \u00een \u00eentreaga sa viziune filosofic\u0103, \u0219i \u00een domeniul moralei August Treboniu Laurian se afl\u0103 sub influen\u021ba criticismului kantian. Prin urmare, concep\u021bia sa etic\u0103 este ra\u021bionalist\u0103 prin excelen\u021b\u0103, el pun\u00e2nd accent pe \u201edignitatea omului ca fiin\u021b\u0103 \u00eenzestrat\u0103 cu ra\u021biune\u201d.[25]<\/sup><\/a>Pe urmele lui Kant, subscrie la teza acestuia c\u0103 moralitatea nu este posi\u00adbil\u0103 \u00een absen\u021ba a dou\u0103 condi\u021bii: ra\u021bionalitatea \u0219i libertatea. Acestea sunt \u00eendeplinite doar de om, el fiind singura fiin\u021b\u0103 \u201edeodat\u0103 \u0219i ra\u021bional\u0103 ca s\u0103-\u0219i poat\u0103 propune scopul \u0219i libe\u00adr\u0103 ca s\u0103-l poat\u0103 utiliza\u201d; \u201ealt\u0103 fiin\u021b\u0103 nu poate s\u0103-\u0219i propuie un scop dec\u00e2t cea prev\u0103zut\u0103 de ra\u021biune, \u0219i alta nu poate s\u0103-l realizeze dec\u00e2t cea prev\u0103zut\u0103 de libertate\u201d.[26]<\/sup><\/a>\u00centr-o astfel de viziune el sus\u021bine c\u0103 moralitatea \u0219i legalitatea sunt elemente definitorii pentru fiin\u021ba uman\u0103, care apar doar atunci c\u00e2nd \u201epreceptele filosofice vor domni \u00een minte \u0219i purtarea fiec\u0103ruia\u201d.[27]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Filosofia pe care el \u00ee\u0219i propune s\u0103 o transmit\u0103 tineretului studios rom\u00e2nesc era aceea care s\u0103-l ajute pe acesta s\u0103 ajung\u0103 la adev\u0103r \u0219i s\u0103-i deschid\u0103 calea spre atingerea virtu\u021bii, adic\u0103 aceea care \u201ene face s\u0103 fim, \u00een adev\u0103r, ceea ce suntem, oameni<\/em>[28]<\/sup><\/a>. A\u0219adar, convingerea lui Laurian era c\u0103 filosofia este un instrument teoretic capabil s\u0103 ne for\u00admeze ca oameni. El vede filosofia nu numai ca pe o teorie capabil\u0103 s\u0103 ofere o explica\u021bie lumii \u0219i omului, ci \u0219i ca pe o \u0219tiin\u021b\u0103 normativ\u0103 care are competen\u021ba s\u0103 ne dea \u201edeslu\u0219iri \u00een aces\u00adte \u021binuturi ale cuno\u0219tin\u021bei\u201d \u0219i, deopotriv\u0103, \u00een acelea ale \u201elucr\u0103rii\u201d (ac\u021biunii). \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, filosofia este chemat\u0103 s\u0103 realizeze armonia dintre ra\u021biunea teoretic\u0103 \u0219i cea practic\u0103, \u00een sensul c\u0103:<\/p>\n\n\n\n

\n

[C]e propune \u0219tiin\u021ba \u00een teorie s\u0103 se arate \u00een toat\u0103 maiestatea lor \u0219i \u00een fapte; luminarea adev\u0103rului \u00een cugetare, tot astfel s\u0103 lumineze \u0219i \u00een purtare; virtutea ce domne\u0219te \u00een minte s\u0103 domneasc\u0103 \u0219i \u00een lucrare; frumuse\u021bea str\u0103lucitoare \u00een idee s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 \u0219i \u00een via\u021b\u0103.[29]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Numai astfel devine inteligibil punctul lui de vedere, de inspira\u021bie kantian\u0103, cu privire la raportul dintre ra\u021biunea teoretic\u0103 \u0219i ra\u021biunea practic\u0103, precizat \u00een felul urm\u0103tor:<\/p>\n\n\n\n

\n

\u00cens\u0103 meritul cel mare al lui Kant, ca \u0219i al lui Socrate, este de\u0219teptarea aten\u021biunii asupra laturii practice a vie\u021bii, asupra moralei, \u0219i recuno\u0219tin\u021ba primatului ra\u021biunii practice pe l\u00e2ng\u0103 formele cele rigide ale ra\u021biunii teoretice<\/em>, pentru c\u0103 a lucra moral e o porunc\u0103 ab\u00adsolut\u0103, dar a-\u0219i c\u00e2\u0219tiga cuno\u0219tin\u021be \u0219i a le l\u0103\u021bi, e numai o porunc\u0103 relativ\u0103 a ra\u021biunii, \u0219i, prin urmare, pentru c\u0103 \u00een\u021belepciunea practic\u0103 care se arat\u0103 \u00een exerci\u021biul virtu\u021bii este sco\u00adpul suprem al vie\u021bii.[30]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

De\u0219i influen\u021bat de Kant, A. T. Laurian, s-a spus, a avut \u0219i rezerve fa\u021b\u0103 de concep\u00ad\u021bia acestuia, manifest\u00e2nd \u201eo anumit\u0103 independen\u021b\u0103 de g\u00e2ndire \u00een filosofie\u201d[31]<\/sup><\/a> care i-a permis \u201es\u0103 afirme un punct de vedere propriu \u00eentr-o serie de probleme\u201d.[32]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Cel mai titrat kantian din pleiada profesorilor de la \u201eSf. Sava\u201d este Ion Zalomit<\/strong>,pentru considerentul c\u0103a ob\u021binut un doctorat \u00een filosofie \u00een Germania, cu o tez\u0103 av\u00e2nd ca tem\u0103 Principiile \u0219i meritul filosofiei lui Kant<\/em> (sus\u021binut\u0103 \u0219i publicat\u0103 \u00een 1848). Prin aceas\u00adta el se \u00eenscrie \u00een continuitatea acelui climat de promovare a spiritului filosofiei kantiene \u00een \u0219coala de la \u201eSf. Sava\u201d, inaugurat de Gh. Laz\u0103r \u0219i continuat de Eufrosin Poteca \u0219i de August Treboniu Laurian.<\/p>\n\n\n\n

Teza sa de doctorat v\u0103de\u0219te admira\u021bie fa\u021b\u0103 de cultura german\u0103, \u00een particular, fa\u021b\u0103 de filosofia ei reprezentat\u0103 \u201ede numeroasele genii\u201d \u0219i, mai ales, de cel pe care Zalomit \u00eel situeaz\u0103 \u201epe primul loc\u201d pentru meritul de a fi \u201eimpulsionat filosofia modern\u0103\u201d: Imma\u00adnuel Kant. M\u0103 voi opri aici asupra considera\u021biilor sale referitoare la filosofia practic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 Ion Zalomit, filosofia moral\u0103, ca parte a filosofiei practice, e posibil\u0103 doar dac\u0103 omul se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de simpla specula\u021bie, urm\u0103rind astfel stabilirea de principii practice. \u201e\u00cen acest fel, scria el, omul \u00een\u021belept \u0219i-a croit drum de la simpla specula\u021bie la filosofia practic\u0103. El a m\u0103surat \u00eentregul c\u00e2mp al ra\u021biunii umane. C\u0103ut\u00e2nd numai adev\u0103\u00adrul, el a ajuns la ceea ce constituie \u0219i trebuie s\u0103 constituie principiul moral. Astfel filoso\u00adfia teoretic\u0103 \u0219i cea practic\u0103, ce p\u00e2n\u0103 aici \u00ee\u0219i pierduser\u0103 leg\u0103turile interioare, au sf\u00e2r\u0219it prin a forma o unitate. De unde rezult\u0103 nu doar unitatea \u0219tiin\u021belor naturii, ci mai mult, cea a ra\u021biunii noastre. Facult\u0103\u021bile spiritului, care p\u00e2n\u0103 atunci fuseser\u0103 st\u00e2rnite unele \u00eempotriva altora, \u00eencep s\u0103 se reconcilieze cu ele \u00eensele.\u201d[33]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Spirit metodic, Ion Zalomit, porne\u0219te \u00een argumentarea tezei de mai sus de la \u00een\u021be\u00adlesul termenilor cu care opereaz\u0103 Kant: \u201eNumim practic, precizeaz\u0103 el, tot ceea ce este posibil prin libertate. Ra\u021biunea este numit\u0103 practic\u0103<\/em> atunci c\u00e2nd ac\u021bioneaz\u0103 conform legilor libert\u0103\u021bii\u201d[34]<\/sup><\/a>, prezent\u00e2nd modul \u00een care Kant face trecerea de la domeniul ra\u021biunii pure la cel al ra\u021biunii practice, care ne prescrie principii de via\u021b\u0103:<\/p>\n\n\n\n

\n

Marele scop la care ajunge deci specula\u021bia ra\u021biunii \u00een folosirea transcendental\u0103, vizeaz\u0103 trei obiecte: libertatea voin\u021bei, nemurirea sufletului \u0219i existen\u021ba lui Dumnezeu. Aceste trei lucruri nu ne sunt deloc necesare \u00een<\/em> \u0219tiin\u021b\u0103<\/em>, dar cu toate acestea ele ne sunt prescrise de ra\u021biunea noastr\u0103. Valoarea lor prive\u0219te exclusiv practica [\u2026] Legile pur practice sunt acelea al c\u0103ror scop este prescris a priori<\/em> de ra\u021biune \u0219i care comand\u0103 nu \u00een manier\u0103 ipo\u00adtetic\u0103 \u00een conformitate cu ra\u021biunea empiric\u0103, ci \u00een manier\u0103 absolut\u0103. De acest fel sunt le\u00adgile morale, care \u021bin, \u00een consecin\u021b\u0103, de folosirea practic\u0103 a ra\u021biunii \u0219i care permit un ca\u00adnon. Orice aparat al ra\u021biunii se raporteaz\u0103 deci \u00eentr-adev\u0103r la aceste trei probleme. \u00cens\u0103 acestea au la r\u00e2ndul lor un scop mai \u00eendep\u0103rtat, acela de a \u0219ti ce trebuie f\u0103cut dac\u0103 voin\u00ad\u021ba e liber\u0103, dac\u0103 exist\u0103 un Dumnezeu \u0219i un viitor. Cum aceasta prive\u0219te via\u021ba noastr\u0103, prin raportare la scopul s\u0103u suprem, rezult\u0103 de aici c\u0103 ultimul scop al naturii, care \u00een \u00een\u00ad\u021belepciunea sa are grij\u0103 de noi \u00een constituirea ra\u021biunii noastre, se raporteaz\u0103 exclusiv la moral\u0103<\/em>.[35]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

La fel procedeaz\u0103 Zalomit \u0219i cu prezentarea legii morale la Kant \u2013 imperativul ca\u00adtegoric \u2013, prilej cu care \u00eei pune \u00een eviden\u021b\u0103 fundamentele. Voin\u021ba liber\u0103 \u0219i autonom\u0103, capabil\u0103 s\u0103-\u0219i dea sie\u0219i legi, este, \u00een viziunea lui Kant, \u201eindependent\u0103 de impulsurile ce vin de la sim\u021buri\u201d. Prin urmare, spune Zalomit, nu numai ceea ce ne atrage, ceea ce tre\u00adze\u0219te mai \u00eent\u00e2i sim\u021burile noastre, ne pune \u00een mi\u0219care, ci mai exist\u0103 o facultate capabil\u0103 s\u0103 se impun\u0103 \u201easupra facult\u0103\u021bii noastre senzitive, prin reprezent\u0103ri a ceea ce este util \u0219i v\u0103t\u0103\u00adm\u0103\u00adtor pe termen lung. Aceste reprezent\u0103ri a ceea ce este bun sau r\u0103u decurg din ra\u021biunea noastr\u0103\u201d.[36]<\/sup><\/a> \u00cen virtutea aceluia\u0219i fapt c\u0103 ra\u021biunea este apt\u0103 s\u0103-\u0219i dea sie\u0219i legi tot at\u00e2t de universale \u0219i necesare ca legile care guverneaz\u0103 natura, Ion Zalomit afirm\u0103 \u00een spirit kantian c\u0103 \u0219i legile date de ra\u021biune sunt legi obiective, ale libert\u0103\u021bii, av\u00e2nd ca speci\u00adfic faptul c\u0103 ne prescriu ce trebuie s\u0103 facem<\/em>. Tocmai prin acest imperativ (c\u0103 e \u201emusai\u201d s\u0103 facem), legile ra\u021biunii difer\u0103 de cele fizice (ale naturii), care enun\u021b\u0103 doar ceea ce are loc<\/em>. Meritul lui Kant, crede Zalomit, este acela c\u0103 postuleaz\u0103 c\u0103 libertatea practic\u0103 poate fi demonstrat\u0103 de experien\u021b\u0103. Acesta este punctul de plecare al lui Zalomit \u00een explicita\u00adrea viziunii kantiene asupra moralei, ca deriv\u00e2nd dintr-o ra\u021biune pur\u0103 care, devenind practic\u0103, \u201e\u00eei d\u0103 omului legea universal\u0103 pe care noi o numim legea moral\u0103. [\u2026] Legea moral\u0103 nu exprim\u0103 altceva dec\u00e2t aceast\u0103 autonomie a ra\u021biunii pure \u0219i practice, adic\u0103 a libert\u0103\u021bii\u201d.[37]<\/sup><\/a>Urm\u00e2nd legea moral\u0103, voin\u021ba este privit\u0103 ca independent\u0103 \u0219i liber\u0103 de orice condi\u021bie em\u00adpi\u00adric\u0103 \u00een calitate de voin\u021b\u0103 pur\u0103, determinat\u0103 de simpla form\u0103 a legii. Aceast\u0103 voin\u021b\u0103 este chiar condi\u021bia formal\u0103 suprem\u0103 a tuturor maximelor subiective, care asigur\u0103 ca aceste maxime s\u0103 fie \u00een armonie cu supremele legi practice.[38]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Specificul legilor practice este dat de faptul c\u0103 ele cuprind principii \u201ecare se rapor\u00adteaz\u0103 nu la materia unui principiu practic, ci la forma care determin\u0103 voin\u021ba. C\u0103ci mate\u00adria unui principiu practic este un obiect al voin\u021bei\u201d, iar dac\u0103 acesta din urm\u0103 ar fi deter\u00adminant, atunci \u201eregula voin\u021bei ar fi supus\u0103 unei condi\u021bii empirice \u0219i n-ar putea fi o lege practic\u0103\u201d.[39]<\/sup><\/a>Astfel, \u201elegii practice nu-i mai r\u0103m\u00e2ne nimic \u00een afar\u0103 de simpla form\u0103 a unei legisla\u021bii universale\u201d[40]<\/sup><\/a>. Aceast\u0103 lege constitutiv\u0103 a ra\u021biunii pure \u0219i practice este celebrul imperativ categoric: \u201eac\u021bioneaz\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t maxima subiectiv\u0103 a voin\u021bei tale s\u0103 poat\u0103 servi oriunde \u0219i oric\u00e2nd drept principiu al legiuirii universale.\u201d <\/em>\u201e[S]t\u0103 \u00een puterea oricui s\u0103 satisfac\u0103 preceptul categoric al moralei, ceea ce orice om adesea n-ar putea face prin raportare la concepte empirice.\u201d[41]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Ion Zalomit a fost cel mai ata\u0219at de filosofia lui Kant dintre to\u021bi cei care au predat cursuri de filosofie la Colegiul Na\u021bional \u201eSf. Sava\u201d din Bucure\u0219ti \u00eentre 1818 \u0219i 1848, dar aceasta nu l-a \u00eempiedicat s\u0103 formuleze obiec\u021bii \u0219i s\u0103 manifeste anumite rezerve fa\u021b\u0103 de unele dintre ideile acestuia. Dumitru Isac spune despre Ion Zalomit c\u0103 \u201eeste unul dintre primii g\u00e2nditori ra\u021bionali\u0219ti rom\u00e2ni care au apreciat valoarea criticismului kantian \u0219i care au pus totodat\u0103 \u00een lumin\u0103 unele dintre limitele filosofului de la Konigsberg\u201d.[42]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
Note<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

[1]<\/sup><\/a> <\/sup>C. Micu, \u201eInfluen\u021ba lui Kant asupra filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti\u201d, \u00een Ion Zalomit, Principiile \u0219i meritele filosofiei lui Kant<\/em>, trad. din limba francez\u0103 de Maria Michidu\u021b\u0103, ed. critic\u0103, text stabilit, studiu introductiv, note \u0219i comentarii de Adrian Michidu\u021b\u0103, Craiova, Editura Sim Art, 2008, p. 193.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/sup><\/a> <\/sup>Gheorghe Poalelungi, \u201eFilosofia rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i influen\u021ba german\u0103\u201d, \u00een Ion Zalomit, Principiile \u0219i meritele filosofiei lui Kant<\/em>, p. 123.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/sup><\/a> Mircea Vulc\u0103nescu, \u201eEtica lui Kant\u201d, \u00een Mircea Vulc\u0103nescu, Pentru o nou\u0103 spiritualitate filosofic\u0103. Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei<\/em>, vol. I, Cuv\u00e2nt \u00eenainte de C. Noica, Bucure\u0219ti, Editura Eminescu, 1996, p. 189.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/sup><\/a> C. Micu, \u201eInfluen\u021ba lui Kant \u2026\u201d, pp. 193\u2013194.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/sup><\/a> <\/sup>Am abordat aceste aspecte \u00een: Constantin Stroe, \u201eIdei etice kantiene vehiculate de profesorii de filosofie de la \u00abSf. Sava\u00bb \u00een perioada pa\u0219optist\u0103\u201d, Revista de filosofie<\/em>, tomul LXIII, nr. 1, ianuarie\u2013februarie, 2016.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/sup><\/a> <\/sup>C. R\u0103dulescu-Motru, \u201e\u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul filosofic \u00een Rom\u00e2nia\u201d, Convorbiri literare<\/em>, an 64, nr. 1, ianua\u00adrie 1931, p. 23\u201324.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/sup><\/a> <\/sup>Eufrosin Poteca, \u201eCuv\u00e2ntare la deschiderea Lec\u021biilor de Filosofie de la \u0218coala \u00abSf\u00e2ntul Sava\u00bb\u201d, \u00een Eufrosin Poteca, Scrieri filosofice<\/em>, ed. critic\u0103, text stabilit, studiu introductiv, note \u0219i bibliografie de Adrian Michidu\u021b\u0103, Craiova, Editura Aiud Printed, 2008, pp. 134\u2013135.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/sup><\/a> <\/sup>Ibidem<\/em>, p. 135.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/sup><\/a> <\/sup>Eufrosin Poteca, Scrieri filosofice<\/em>, pp. 272\u2013273.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 134.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/sup><\/a> <\/sup>Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 141.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/sup><\/a> <\/sup>Ibidem<\/em>, pp. 140\u2013141.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/sup><\/a> Vezi Gh. Adamescu, Primii profesori de filosofie ai \u0219coalei de la Sf. Sava. Conferin\u021b\u0103 \u021binut\u0103 la Liceul Sf. Sava \u00een ziua de 5 decembrie 1926 cu prilejul serb\u0103rii patronului<\/em>, extras din Revista General\u0103 a \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului<\/em>, Bucure\u0219ti, Tipografia Ion C. V\u0103c\u0103rescu, 1927, p. 13.<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 15.<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/sup><\/a> August Treboniu Laurian, \u201eDiscurs la deschiderea cursului de filosofie\u201d, \u00een Ilie Popescu Teiu\u0219an, Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Via\u021ba \u0219i activitatea, Anex\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, 1970, p. 275.<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 276.<\/p>\n\n\n\n

[18]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[19]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[20]<\/sup><\/a> August Treboniu Laurian, \u201eDiscurs la deschiderea cursului de filosofie\u201d, \u00een Ilie Popescu Teiu\u0219an, Vasile Netea, August Treboniu Laurian<\/em> \u2026, p. 281.<\/p>\n\n\n\n

[21]<\/sup><\/a> Vezi Constantin Stroe, Rostiri etice \u00een filosofia rom\u00e2neasc\u0103. Studii de istorie a reflec\u021biei morale rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, vol. II, Bucure\u0219ti, Editura Ars Docendi, 2017, p. 101.<\/p>\n\n\n\n

[22]<\/sup><\/a> August Treboniu Laurian, \u201eDiscurs la deschiderea cursului de filosofie\u201d, \u00een Ilie Popescu Teiu\u0219an, Vasile Netea, August Treboniu Laurian<\/em> \u2026, p. 281.<\/p>\n\n\n\n

[23]<\/sup><\/a>August Treboniu Laurian, \u201eDiscurs la deschiderea cursului de filosofie\u201d, \u00een Ilie Popescu Teiu\u0219an, Vasile Netea, August Treboniu Laurian<\/em> \u2026, p. 278.<\/p>\n\n\n\n

[24]<\/sup><\/a> <\/sup>Ibidem<\/em>, p. 280.<\/p>\n\n\n\n

[25]<\/sup><\/a> <\/sup>A. T. Laurian, \u201eCuv\u00e2nt scolastic [\u2026] la \u00eenceputul anului scolastic 1846, septembrie\u201d, Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne, mss. rom., nr. 4401, fila 253 v., apud<\/em> Gheorghe Epure, \u201eAugust Treboniu Laurian\u201d, \u00een Istoria filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, vol. I, Bucure\u0219ti, Editura Academiei R.S.R., 1972, p. 290.<\/p>\n\n\n\n

[26]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, fila 249 v \u0219i fila 253 v.<\/p>\n\n\n\n

[27]<\/sup><\/a> August Treboniu Laurian, \u201eDiscurs la deschiderea cursului de filosofie\u201d, \u00een Ilie Popescu Teiu\u0219an, Vasile Netea, August Treboniu Laurian<\/em> \u2026, p. 281.<\/p>\n\n\n\n

[28]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 282.<\/p>\n\n\n\n

[29]<\/sup><\/a> <\/sup>Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[30]<\/sup><\/a> A. T. Laurian, \u201eCuv\u00e2nt academic\u201d, Bucure\u0219ti, 1845, p. 11, apud<\/em> Gheorghe Epure, \u201eAugust Treboniu Laurian\u201d, p. 290, subl. m.<\/p>\n\n\n\n

[31]<\/sup><\/a> Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, 1984, p. 114.<\/p>\n\n\n\n

[32]<\/sup><\/a> Gheorghe Epure, \u201eAugust Treboniu Laurian\u201d, p. 280.<\/p>\n\n\n\n

[33]<\/sup><\/a> Ion Zalomit, Principiile \u0219i meritele filosofiei lui Kant<\/em>, p. 40.<\/p>\n\n\n\n

[34]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 41.<\/p>\n\n\n\n

[35]<\/sup><\/a> <\/sup>Ibidem<\/em>, pp. 40\u201341.<\/p>\n\n\n\n

[36]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 41.<\/p>\n\n\n\n

[37]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 42.<\/p>\n\n\n\n

[38]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[39]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[40]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[41]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 43.<\/p>\n\n\n\n

[42]<\/sup><\/a> <\/sup>Vezi Dumitru Isac, \u201ePrezen\u021ba kantian\u0103 \u00een filosofia rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u00een Ion Zalomit, Principiile \u0219i meritele filosofiei lui Kant<\/em>,p. 201. Vezi \u0219i Constantin Stroe, Rostiri etice \u00een filosofia rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, II, pp. 110\u2013111.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
Referin\u021be bibliografice<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Adamescu, Gheorghe, Primii profesori de filosofie ai \u0219coalei de la Sf. Sava. Conferin\u021b\u0103 \u021binut\u0103 la Li\u00adceul Sf. Sava \u00een ziua de 5 decembrie 1926 cu prilejul serb\u0103rii patronului<\/em>, extras din Revista General\u0103 a \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului<\/em>, Bucure\u0219ti, Tipografia Ion C. V\u0103c\u0103rescu, 1927.<\/p>\n\n\n\n

Cazan, Gh. Al., Istoria filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, 1984.<\/p>\n\n\n\n

Epure, Gheorghe, \u201eAugust Treboniu Laurian\u201d, \u00een Istoria filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, vol. I, Bucure\u0219ti, Editura Academiei R.S.R., 1972.<\/p>\n\n\n\n

Isac, Dumitru, \u201ePrezen\u021ba kantian\u0103 \u00een filosofia rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u00een Ion Zalomit, Principiile \u0219i meritele filo\u00adsofiei lui Kant<\/em>, traducere din limba francez\u0103 de Maria Michidu\u021b\u0103, ed. critic\u0103, text stabilit, studiu introductiv, note \u0219i comentarii de Adrian Michidu\u021b\u0103, Craiova, Editura Sim Art, 2008.<\/p>\n\n\n\n

Micu, C., \u201eInfluen\u021ba lui Kant asupra filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti\u201d, \u00een Ion Zalomit, Principiile \u0219i meritele filo\u00adsofiei lui Kant<\/em>, traducere din limba francez\u0103 de Maria Michidu\u021b\u0103, ed. critic\u0103, text stabilit, studiu introductiv, note \u0219i comentarii de Adrian Michidu\u021b\u0103, Craiova, Editura Sim Art, 2008.<\/p>\n\n\n\n

Poalelungi, Gheorghe, \u201eFilosofia rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i influen\u021ba german\u0103\u201d, \u00een Ion Zalomit, Principiile \u0219i me\u00adritele filosofiei lui Kant<\/em>, \u00een Ion Zalomit, Principiile \u0219i meritele filosofiei lui Kant<\/em>, traducere din limba francez\u0103 de Maria Michidu\u021b\u0103, ed. critic\u0103, text stabilit, studiu introductiv, note \u0219i comentarii de Adrian Michidu\u021b\u0103, Craiova, Editura Sim Art, 2008.<\/p>\n\n\n\n

Popescu Teiu\u0219an, Ilie; Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Via\u021ba \u0219i activitatea, Anex\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, 1970.<\/p>\n\n\n\n

Poteca, Eufrosin, \u201eCuv\u00e2ntare la deschiderea Lec\u021biilor de Filozofie de la \u0218coala \u00abSf\u00e2ntul Sava\u00bb\u201d, \u00een Eufrosin Poteca, Scrieri filosofice<\/em>, ed. critic\u0103, text stabilit, studiu introductiv, note \u0219i bibliografie de Adrian Michidu\u021b\u0103, Craiova, Editura Aiud Printed, 2008, pp. 134\u2013135.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103dulescu-Motru, C., \u201e\u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul filosofic \u00een Rom\u00e2nia\u201d, Convorbiri literare<\/em>, an 64, nr. 1, ianuarie 1931.<\/p>\n\n\n\n

Vulc\u0103nescu, Mircea, Pentru o nou\u0103 spiritualitate filosofic\u0103. Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei<\/em>, vol. I, Cuv\u00e2nt \u00eenainte de C. Noica, Bucure\u0219ti, Editura Eminescu, 1996.<\/p>\n\n\n\n

Zalomit, Ion, Principiile \u0219i meritele filosofiei lui Kant<\/em>, traducere din limba francez\u0103 de Maria Michi\u00addu\u021b\u0103, ed. critic\u0103, text stabilit, studiu introductiv, note \u0219i comentarii de Adrian Michidu\u021b\u0103, Craiova, Editura Sim Art, 2008.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, vol. XX: Kant 300<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2024, pp. 39\u201349]<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DOI: 10.59277\/SIFR.202420.02 \u201eBig Bangul\u201d kantian de la \u201eSf. Sava\u201d \u2013 moment de \u00eenceput al filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti moderne Constantin Stroe Universitatea Ecologic\u0103 din Bucure\u0219ti The Kantian \u201cBig Bang\u201d at \u201cSf. Sava\u201d \u2013 starting moment of the modern Romanian philosophy Abstract: The study’s author supports the idea \u2013 also promoted by Mircea Vulc\u0103\u00adnescu \u2013 that nearly all […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":8549,"menu_order":2,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"disabled","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[195,244,492],"tags":[498,496,488,34,500],"class_list":["post-8595","page","type-page","status-publish","hentry","category-articole","category-constantin-stroe","category-sifr20","tag-aug-treboniu-laurian","tag-eufrosin-poteca","tag-gheorghe-lazar","tag-kant","tag-ion-zalomit"],"featured_image_src":null,"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/mm\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"DOI: 10.59277\/SIFR.202420.02 \u201eBig Bangul\u201d kantian de la \u201eSf. Sava\u201d \u2013 moment de \u00eenceput al filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti moderne Constantin Stroe Universitatea Ecologic\u0103 din Bucure\u0219ti The Kantian \u201cBig Bang\u201d at \u201cSf. Sava\u201d \u2013 starting moment of the modern Romanian philosophy Abstract: The study’s author supports the idea \u2013 also promoted by Mircea Vulc\u0103\u00adnescu \u2013 that nearly all…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8595","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8595"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8595\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8615,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8595\/revisions\/8615"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8549"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8595"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8595"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8595"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}