{"id":8630,"date":"2024-12-18T20:34:32","date_gmt":"2024-12-18T18:34:32","guid":{"rendered":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?page_id=8630"},"modified":"2024-12-18T20:34:35","modified_gmt":"2024-12-18T18:34:35","slug":"asupra-conceptului-de-dogma-la-lucian-blaga-mihai-popa","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/volumul-20-2024\/asupra-conceptului-de-dogma-la-lucian-blaga-mihai-popa\/","title":{"rendered":"Asupra conceptului de dogm\u0103 la Lucian Blaga | Mihai Popa"},"content":{"rendered":"\n

DOI: 10.59277\/SIFR.202420.06<\/p>\n\n\n\n

Asupra conceptului de dogm\u0103 la Lucian Blaga<\/h2><\/div>\n\n\n\n
Mihai Popa<\/h5>

Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne<\/p><\/div>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
On the concept of dogma in Lucian Blaga<\/strong><\/h5><\/div>\n\n\n\n

Abstract: <\/strong>The meaning Blaga assigns to dogma implies a logical impasse and a transcendent solution. The intellect is often confronted with choices that appear con\u00adtradictory when it directs its efforts toward providing abstract meaning to ontological significances that exceed its sphere of applicability. In Blaga’s view, dogma represents any intellectual formula that, in radical disagreement with understanding, posits a tran\u00adscendence of logic, thereby coming into conflict with the usual functions of the intel\u00adlect. Recognizing these crises, the intellect attempts to find methods to resolve the aris\u00ading antinomies, but the problem cannot be solved with the intellect\u2019s logical-abstract tools. A different type of logic, or another mode of ordering a reality that surpasses log\u00adically represented elements, is necessary. Our study examines how Blaga developed the concept of dogma in parallel with, and in relation to, the idea of transcendence.<\/p>\n\n\n\n

Keywords: \u00a0<\/strong>dogma; metaphysics; transcendence; intellect; reality.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

Structura dogmei ca formul\u0103 \u0219i metod\u0103 de cunoa\u0219tere este ini\u021biat\u0103 \u00een planul g\u00e2n\u00addi\u00adrii intelectuale. Metoda dogmatic\u0103 a ap\u0103rut, ne spune Lucian Blaga, \u00een perioada elenist\u0103, ca urmare a unei crize culturale, proprie epocii, \u0219i a fost resim\u021bit\u0103 ca o imposibilitate sau contradic\u021bie a g\u00e2ndirii intelectuale de a \u00een\u021belege\/explica o serie de idei, imagini, repre\u00adzent\u0103ri de ordin metafizic. Metoda dogmatic\u0103 a ap\u0103rut prima dat\u0103 la Philon din Alexan\u00addria. G\u00e2nditorul evreu a formulat-o ca teorie a emana\u021biei[1]<\/sup><\/a> care nu epuizeaz\u0103 substan\u021ba lui Dumnezeu. Intui\u021bia lui Philon cap\u0103t\u0103 o form\u0103 care mai t\u00e2rziu a fost preluat\u0103 \u00een teolo\u00adgia cre\u0219tin\u0103. Conform acesteia,<\/p>\n\n\n\n

\n

prin emana\u021bie substan\u021ba nu s\u0103r\u0103ce\u0219te cu nimic, se poate transmite integral, a\u0219a cum Tat\u0103l din dogma cre\u0219tin\u0103 trece \u00een \u00eentregime \u00een Fiul sau \u00een Sf\u00e2ntul Duh.[2]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Perioadei elenistice \u00eei este proprie o sintez\u0103 \u00eentre spiritul ra\u021bional, echilibrat \u0219i ori\u00adentat spre unitate al grecilor antici cu ideile \u0219i reprezent\u0103rile mitic-religioase ori \u0219tiin\u021bifi\u00adce ale culturii popoarelor din Asia. \u201eAbstrac\u021biunea \u0219i precizia european\u0103 s-au \u00eent\u00e2lnit cu imagina\u021bia \u0219i principiile t\u0103g\u0103duitoare de limite ale Asiei.\u201d[3]<\/sup><\/a> Metoda dogmatic\u0103 nu a avut atunci relevan\u021ba unei idei capitale, care s\u0103 fie astfel perceput\u0103 de g\u00e2nditorii vremii, \u00eens\u0103 dogma ca atare, spiritul ei \u0219i mai ales sensul de punte \u00eentre transcendent \u0219i imanent, rea\u00adlizat\u0103 cu mijloace intelectuale (dar \u0219i cu cele specifice elementelor de credin\u021b\u0103, revelate), s-a dezvoltat \u00een teologia cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Blaga face din dogm\u0103 un concept central al sistemului s\u0103u, specific cunoa\u0219terii lu\u00adciferice. Sub aspect strict filosofic, dogma se \u00eempline\u0219te, printr-un proces numit de c\u0103tre Lucian Blaga transfigurare<\/em>, ca un mijloc de cunoa\u0219tere, \u0219i este abordat\u0103 istoric \u0219i din perspectiv\u0103 logic\u0103 \u00een Eonul dogmatic<\/em>. Lucrarea deschide Trilogia cunoa\u0219terii<\/em>, prima \u00een ordinea sistemului, potrivit Testamentului <\/em>s\u0103u filosofic, urmat\u0103 de Cunoa\u0219terea luciferi\u00adc\u0103<\/em> \u0219i Cenzura transcendent\u0103<\/em>. Spunem c\u0103 Eonul dogmatic<\/em> deschide sistematic trilogia gno\u00adseo\u00adlogic\u0103, \u00eens\u0103 ca un preambul la aceasta, Blaga a a\u0219ezat o alt\u0103 lucrare, Despre con\u00ad\u0219tiin\u021ba filosofic\u0103<\/em>, cursul pe care l-a sus\u021binut la Facultatea de Litere \u0219i Filosofie din Cluj, \u00een anul universitar 1946\u20121947. Despre con\u0219tiin\u021ba filosofic\u0103<\/em> este un fel de introducere la sistem, pe care Blaga o descrie, \u00een acela\u0219i an \u00een care redacteaz\u0103 Testamentul<\/em>, 1959, \u00eentr\u2011un text dictat so\u021biei sale, Cornelia Brediceanu, ca fiind \u201eun fel de introducere \u00een filosofie \u00een general; o ampl\u0103 deslu\u0219ire a con\u0219tiin\u021bei filosofice\u201d.[4]<\/sup><\/a> Blaga a sim\u021bit nevoia s\u0103\u2011\u0219i fun\u00adda\u00admen\u00adteze teoria cunoa\u0219terii, deschis\u0103 prin concepte precum dogm\u0103, antinomie transfi\u00adgu\u00adrat\u0103, intelect enstatic, intelect ecstatic sau minus cunoa\u0219tere, printr-o revenire \u00een inte\u00adriorul con\u0219tiin\u021bei filosofice, adic\u0103 printr-o mai clar\u0103 delimitare a ceea ce reprezint\u0103 vizi\u00adunea filosofic\u0103 fa\u021b\u0103 de cea \u0219tiin\u021bific\u0103, religioas\u0103 ori artistic\u0103. Vom schi\u021ba c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi ale dogmei ca antinomie transfigurat\u0103, a\u0219a cum le expune autorul, pentru a preciza carac\u00adte\u00adrele sale principale, iar asta o vom face \u00eentruc\u00e2t acest concept se \u00eenscrie \u00een tendin\u021ba fun\u00addamental\u0103 care, dup\u0103 Blaga, trebuie s\u0103 caracterizeze o g\u00e2ndire filosofic\u0103 autentic\u0103: afir\u00admarea unei construc\u021bii care s\u0103 se sus\u021bin\u0103 prin sine \u0219i s\u0103 explice universul integral (chiar cu pericolul ce planeaz\u0103 asupra oric\u0103rei \u00eentreprinderi spirituale de a deveni istoric\u0103 \u0219i, \u00een anumite p\u0103r\u021bi ale ei, vetust\u0103, dar nu perimat\u0103 ca idee).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen\u021belesul pe care Blaga \u00eel d\u0103 dogmei presupune un impas logic \u0219i o solu\u021bie tran\u00adscendent\u0103. Din punct de vedere logic, aceasta porne\u0219te de la o antinomie<\/em>. La un moment dat, intelectul intr\u0103 \u00eentr-un impas (pe care trebuie s\u0103 \u00eel dep\u0103\u0219easc\u0103), o veritabil\u0103 criz\u0103, deoarece trebuie s\u0103 pun\u0103 \u00eentr-o formul\u0103 o idee\/reprezentare care con\u021bine doi termeni afla\u021bi \u00een contradic\u021bie. Dogma se ive\u0219te ca o solu\u021bie la acest impas. Blaga apeleaz\u0103, ca exemplu, la o formul\u0103 a lui Philon din Alexandria, constituit\u0103 ca urmare a contactului cu filosofia elenistic\u0103 \u0219i a necesit\u0103\u021bii de a da o reprezentare ideii iudaice de Dumnezeu \u00een termeni de substan\u021b\u0103 din care eman\u0103 determina\u021bii ce configureaz\u0103 lumea. La Heraclit, spune Blaga, din substan\u021ba primar\u0103, \u00een sens de substrat, care este spirit \u0219i materie \u00een ace\u00adla\u0219i timp, o parte se diferen\u021biaz\u0103 \u00een ceea ce este lumea. Stoicii consider\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 substan\u00ad\u021ba se preface \u00een \u00eentregime \u00een lume. Philon din Alexandria recurge la o formul\u0103 dogmati\u00adc\u0103, spun\u00e2nd c\u0103 substan\u021ba primar\u0103 eman\u0103 din sine substan\u021be secundare f\u0103r\u0103 ca prin aceas\u00adta s\u0103-\u0219i epuizeze \u00een vreun fel con\u021binutul. Aceast\u0103 afirma\u021bie este paradoxal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n

Dilema, care pe un altul l-ar fi azv\u00e2rlit \u00een scepticism iremediabil, a fost pentru Filon un prilej de eroic\u0103 hot\u0103r\u00e2re. El s-a decis pentru o sintez\u0103: exist\u0103 emana\u021bii din divinitate, dar prin ema\u00adn\u0103ri divinitatea nu \u00eendur\u0103 nici o sc\u0103dere. Astfel, intelectul s-a hot\u0103r\u00e2t pentru \u00een\u00adt\u00e2ia oar\u0103 \u00een istorie, s\u0103 accepte \u00een deplin\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 o formul\u0103 care, indiferent de raportul cu realitatea, era anti\u00adnomic\u0103 \u00een sine \u0219i care nu se poate g\u00e2ndi p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u00een lumina abstrac\u021biunii logice \u0219i nici \u00een cea a concretului.[5]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Construind \u00een jurul dogmei ca formul\u0103 de cunoa\u0219tere, Blaga se delimiteaz\u0103 de o serie de g\u00e2nditori care au folosit \u00een sistemul lor termenul. De pild\u0103, referire la g\u00e2ndirea dog\u00admatic\u0103 \u00eent\u00e2lnim \u0219i la Immanuel Kant, \u00eens\u0103 la el dogma are semnifica\u021bia tezelor filo\u00adso\u00adfice care dep\u0103\u0219esc experien\u021ba \u0219i sunt acceptate f\u0103r\u0103 un control prealabil al g\u00e2ndirii critice.<\/p>\n\n\n\n

\n

Cuvintele lui Kant despre somnul dogmatic \u00een care se g\u0103sea \u00eenainte de perioada criticis\u00adt\u0103 se refer\u0103 la dogm\u0103, dar mai ales la construc\u021biile ra\u021bionaliste. Trezirea din somnul dogmatic nu pre\u00adsu\u00adpune nici un fel de diferen\u021biere \u00eentre dogm\u0103 \u0219i tez\u0103 ra\u021bionalist\u0103. Punc\u00adtul de vedere kan\u00adtian r\u0103m\u00e2ne astfel inoperant pentru noi.[6]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

De altfel, \u00een paginile de la \u00eenceputul Trilogiei cunoa\u0219terii<\/em>, \u00een Despre con\u0219tiin\u021ba fi\u00adlosofic\u0103<\/em>, Blaga a mai f\u0103cut referire la modalitatea pe care o poate aborda o concep\u021bie filosofic\u0103 nou\u0103 (printre care o considera \u0219i pe a sa, \u00eendreptat\u0103 c\u0103tre structurile care pon\u00adten\u021beaz\u0103 crea\u021bia, acestea fiind proprii incon\u0219tientului, sau structurile abisale, a\u0219a cum le denume\u0219te), una constructiv\u0103, nu analitic\u0103 sau doar reformulativ\u0103, iar aici face trimitere la filosofia critic\u0103 \u0219i la somnul dogmatic al lui Kant. Blaga spune c\u0103, \u00een ceea ce \u00eel prive\u0219\u00adte pe Kant, starea de incertitudine provocat\u0103 de tezele cu semnifica\u021bie metafizic\u0103, ce nu au leg\u0103tur\u0103 cu experien\u021ba, \u0219i necesitatea resim\u021bit\u0103 de trezire a con\u0219tiin\u021bei critice pot indica un \u201esomn\u201d spiritual, \u00eens\u0103 acesta nu are \u00eentotdeauna natur\u0103 dogmatic\u0103. Starea funciar\u0103 a unui presupus somn dogmatic nu va fi alungat\u0103 definitiv de trezirea spiritual\u0103 a unei lucidit\u0103\u021bi critice, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, dac\u0103 ar exista, somnul dogmatic \u2013 \u00een viziunea kantian\u0103 \u2013 escamoteaz\u0103 o stare de profund\u0103 luciditate care r\u0103zbate din straturile sau structurile profunde ale incon\u0219tientului. Acestea au propriile complexit\u0103\u021bi de ad\u00e2ncime (iar aici revenim la semnifica\u021bia subliniat\u0103 de c\u0103tre Blaga a direc\u021biilor de profunzime sau \u00een\u0103l\u021bime ale con\u0219tiin\u021bei cunosc\u0103toare) care trebuie sondate \u0219i care, la r\u00e2ndul lor, determin\u0103 structuri \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 prin a\u0219a-numi\u021bii factori abisali ai matricei stilistice ori, pe direc\u021bia ascen\u00addent\u0103, sunt cenzurate de Marele Anonim. Blaga sugereaz\u0103 c\u0103 incon\u00ad\u0219tien\u00adtul, cu structurile sale misterioase, \u00eenconjoar\u0103 de aproape g\u00e2ndirea con\u0219tient\u0103 \u0219i o ghideaz\u0103 \u00een ac\u021biunea ei de a surprinde realul \u00een forme de cunoa\u0219tere.<\/p>\n\n\n\n

\n

Aici, \u00een cadrul spiritului, starea de trezie tinde apoi s\u0103-\u0219i sporeasc\u0103 volumul \u00een dauna st\u0103rii infi\u00adnite, care este somnul spiritului. Sentimentul de \u201etrezire\u201d ce ni-l comunic\u0103 ori\u00adce mare g\u00e2nd filo\u00adsofic corespunde unui asemenea spor de volum al con\u0219tiin\u021bei.[7]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum vom vedea, la Blaga se configureaz\u0103 ideea unei cunoa\u0219teri luciferice, complementar\u0103, dar care \u00eenglobeaz\u0103 cunoa\u0219terea de cel\u0103lalt tip, pe care o nume\u0219te paradi\u00adzia\u00adc\u0103, aceasta din urm\u0103 fiind proprie modului obi\u0219nuit \u00een care ne folosim percep\u00ad\u021bia, intelectul \u0219i ra\u021biunea. Numai cunoa\u0219terea luciferic\u0103 poten\u021beaz\u0103 misterul. Acest fel de cu\u00adprin\u00addere este propriu metodei dogmatice: aceasta sondeaz\u0103, dar nu desface misterul \u00een unit\u0103\u021bi sau reprezent\u0103ri proprii conceptului, pe c\u00e2nd cunoa\u0219terea paradiziac\u0103 \u0219i inte\u00adlectul enstatic vor s\u0103-l des\u00adchid\u0103, s\u0103-l epuizeze prin intermediul explica\u021biilor \u0219i al teoriei. Leg\u0103\u00adtura reciproc stimula\u00adtoare dintre plus-cunoa\u0219tere \u0219i minus-cunoa\u0219tere este un g\u00e2nd filo\u00adsofic care cl\u0103de\u0219te pun\u021bi spre transcenden\u021b\u0103. Este adev\u0103rat c\u0103 transcenden\u021ba s-a impus mai t\u00e2rziu g\u00e2ndirii filosofice. \u00cen aten\u021bia primilor g\u00e2nditori, de pild\u0103, milesienii, a fost realitatea imediat\u0103, diversitatea de fapte individuale ale concretului, de aceea un scop al lor a fost acela de a reduce diversitatea la unitate, de a g\u0103si ultimele principii ale lumii care, \u00een viziunea lor, aveau nume ale unor substan\u021be din concret, ap\u0103, aer, p\u0103m\u00e2nt, foc, \u00eens\u0103 nu aveau semnifica\u021bie de element, ci erau unit\u0103\u021bi ultime, generatoare. Acestea, potrivit lui Alexandru Surdu, \u021bineau de sub\u00adsisten\u021b\u0103, dar \u0219i transcenden\u021ba ne ofer\u0103 date despre com\u00adpar\u00adtimente ale ei, tratate ca atare sau separat.[8]<\/sup><\/a> Ca urmare, i s-au dat nume diferite. Herennius, un filosof neoplatonic, pe la \u00eenceputul sec. al III-lea d. Hr., consi\u00addera c\u0103 Unul, categorie sau principiu de maxim\u0103 generalitate, care \u021bine de ontologie, iden\u00adtificat cu bi\u00adnele, este dincolo de lumea Ideilor, dar \u0219i de Intelectul divin (meta ta phisika legontai haper physeos hyperetai kai hyper aitian kai logon eisin<\/em>).[9]<\/sup><\/a> Ca Ratio transcendit<\/em> care trece dincolo, \u201emai departe\u201d de sim\u021bi\u00adre \u0219i imagina\u021bie, apare prima dat\u0103 la Boethius.<\/p>\n\n\n\n

\n

Transcendo <\/em>are dou\u0103 explica\u021bii etimologice: trans<\/em> + scando<\/em>, cu semnifica\u021bia de \u201ea trece dincolo peste ceva\u201d \u0219i trans<\/em> + ascendere<\/em>, care ar \u00eensemna \u201ea urca peste\u201d, ca \u0219i grecescul hyperechein<\/em> (de la hyper<\/em> + echo<\/em>), cu sensul de \u201ea (se) duce peste\u201d sau \u201ea purta (ceva) peste\u201d. \u00cen orice caz, trecerea spre divinitate, respectiv spre inteligen\u021ba divin\u0103, \u00een accep\u00ad\u021bia lui Boethius, sugereaz\u0103 elevare. Dar ambele sensuri de trecere, dincolo<\/em> \u0219i peste<\/em>, se men\u021bin \u0219i \u00een accep\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 a verbului \u201ea transcende\u201d, mai tare fiind sensul lui \u201edincolo\u201d.[10]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

La Blaga se p\u0103streaz\u0103 ambele sensuri, at\u00e2t de trecere dincolo<\/em>, c\u00e2t \u0219i trecere peste<\/em>, cu specifica\u021bia c\u0103 censura transcendent\u0103 le antreneaz\u0103 pe ambele \u00een sensul interdic\u021biei sau selec\u021biei inten\u021biilor de elevare a g\u00e2ndirii umane, pe c\u00e2nd dogma, dimpotriv\u0103, repre\u00adzint\u0103 tocmai inten\u021bia de cuprindere, de aducere \u00een lumea inteligibilului \u0219i \u00eentr-o form\u0103 abstract\u0103 a ceva de dincolo. \u00cen ce const\u0103 originalitatea acestei formule, dogma, sau de la ce premis\u0103 pleac\u0103 metoda dogmatic\u0103, ne-o spune \u00eensu\u0219i Blaga. De\u0219i, ca formul\u0103, a\u0219a cum o vedem abordat\u0103 de c\u0103tre Philon din Alexandria, nu dep\u0103\u0219e\u0219te domeniul inte\u00adlec\u00adtu\u00adlui, aceasta transcende totu\u0219i c\u00e2mpul logic \u0219i are \u00een con\u021binutul s\u0103u o parte ce \u021bine mai degrab\u0103 de simbol, prin acesta din urm\u0103 fiind ancorat\u0103 \u00een zona metafizic\u0103, mai mult \u00eenc\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103 aduc\u0103 elemente de metafizic\u0103 \u00een sfera abstractului. Intelectul este de\u00adseori pus \u00eenaintea unor op\u021biuni care iau un aspect contradictoriu atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i orien\u00adtea\u00adz\u0103 efortul de a da sens abstract \u00een reprezentare unor semnifica\u021bii ontologice care dep\u0103\u00ad\u00ad\u0219esc sfera sa de aplicabilitate. El este pus \u00een situa\u021bia s\u0103 transceand\u0103 propria-i logic\u0103, pe de o parte, c\u00e2nd vrea s\u0103 cuprind\u0103 fenomenele concrete, iar, pe de alt\u0103 parte, atunci c\u00e2nd abordeaz\u0103, prin construc\u021bii de tip matematic, realit\u0103\u021bi de maxim\u0103 generalitate, care sunt mai greu de formulat \u00een termenii limbajului intelectual, este constr\u00e2ns s\u0103 ofere acestora forma unor veritabile paradoxuri. Formulele sub care face aceasta nu sunt lipsite de contradic\u021bie intern\u0103, dar totu\u0219i ele reprezint\u0103 o solu\u021bie la limit\u0103 de a aduce \u00een zona expli\u00adca\u021biei \u0219tiin\u021bifice sau a interpret\u0103rii leg\u0103turi \u00eentre entit\u0103\u021bi logic-abstracte sau aspecte calita\u00adtive ale acestora \u0219i chiar s\u0103 le ofere o abordare comprehensibil\u0103. Blaga se refer\u0103 la aceste \u201eparadoxii\u201d, cum le nume\u0219te, cu exemple din matematic\u0103, de pild\u0103 construc\u021biile de tip logic infinit, sub aspect spa\u021bial sau temporal; ori, \u00een sens invers, atunci c\u00e2nd se restr\u00e2nge sub o formul\u0103 abstract\u0103 aspecte ale concretului (definirea no\u00ad\u021biu\u00adnilor matematice de plan, punct sau linie). Altele, precum construc\u021bia \u221a\u22121, iau aspec\u00adtul unei analogii dogmatice, pe c\u00e2nd simbolul Alef al lui Cantor, spune Blaga, sunt echi\u00advalen\u021be matematice ale dog\u00admaticului. De altfel, el ne las\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 logica de tip matematic poate simboliza, la nivel abstract, realit\u0103\u021bi care altfel nu pot intra sub o reprezentare, a\u0219a cum sunt \u0219i cele care se pot aborda \u00eentr-o formul\u0103 dogmatic\u0103. \u00centr-o prim\u0103 accep\u021biune, dogma este o solu\u021bie de cuprindere \u00een abstract a unor fenomene ce trans\u00adcend logica (precum cele ivite \u00een filosofia elenist\u0103, situa\u021bie care va \u0219i crea, la Philon, formula dogmatic\u0103 amintit\u0103). De altfel, Blaga precizeaz\u0103 caracteristicile apari\u00ad\u021biei \u0219i sus\u021binerii solu\u021biilor de tip dogmatic:<\/p>\n\n\n\n

\n

Dogma, \u00eentru c\u00e2t ne intereseaz\u0103 pe noi, adic\u0103 din punct de vedere pur intelectual, e \u201edogm\u0103\u201d prin structura ei l\u0103untric\u0103, \u0219i nu prin atitudinea oamenilor fa\u021b\u0103 de ea \u0219i nici prin eventualele ei conexiuni cu o colectivitate oarecare. Dogma nu se poate defini printr-un fapt exterior ei. O dog\u00adm\u0103 s-ar putea s\u0103 nu fie acceptat\u0103 de nimeni \u00een afar\u0103 de autorul ei \u0219i totu\u0219i s\u0103 fie dogm\u0103 prin articula\u021bia ei.[11]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Putem avea o reprezentare a procesului de impunere a dogmei privind retrospectiv dogma hristologic\u0103 \u0219i modul \u00een care primii teologi cre\u0219tini sau p\u0103rin\u021bi ai Bisericii au pus \u00eentr-o formul\u0103 unanim acceptat\u0103 (\u00een interiorul Bisericii, apoi \u00een comunitate) dubla natur\u0103 a lui Iisus Hristos. Ei au trebuit s\u0103 elimine mai \u00eent\u00e2i, nu f\u0103r\u0103 conflicte \u0219i dialoguri contra\u00addictorii, pozi\u021bii care au fost ini\u021biate de al\u021bi teologi \u00een istorie (multe dintre acestea fiind declarate erezii). Ei trebuiau s\u0103 dezbat\u0103 \u0219i s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre harul hristic ca un ve\u0219m\u00e2nt dob\u00e2ndit prin na\u0219tere, ori ca o \u201edemnitate\u02ee divin\u0103.[12]<\/sup><\/a> Dup\u0103 istoricii laici ai bisericii, care analizeaz\u0103 faptele \u00een cronologie sau v\u0103d impunerea unor idei ca rezultat al momentului, era necesar un proces care a durat mai multe veacuri, asem\u0103n\u0103tor \u00eentruc\u00e2tva celui ele\u00adnistic, \u00een care ideile cre\u0219tine care se vehiculau au fost influen\u021bate at\u00e2t de factori proprii sistemului credin\u021bei pe cale de a se structura, c\u00e2t \u0219i de factori care se infiltrau din alte zone culturale, mitologice \u2013 religiile orientale sau sincretismul religios al vremii. \u00cen toate acestea se amalgamau at\u00e2t doctrina teologic\u0103 cre\u0219tin\u0103, c\u00e2t \u0219i cultul, pe cale de a se cristaliza, \u00eens\u0103 era necesar s\u0103 se \u021bin\u0103 seama de influen\u021be venite din toate zonele culturale ale vremii. Dup\u0103 Blaga, \u00een acest proces s-au confruntat dou\u0103 tendin\u021be, una religioas\u0103, cealalt\u0103 dogmatic\u0103. \u00cen dogma cre\u0219tin\u0103 au fost preluate \u0219i elemente ale concep\u021biei formu\u00adlate de Philon din Alexandria. Ceea ce este caracteristic tendin\u021bei dogmatice o constituie dorin\u021ba de a a\u0219eza materialul cristologic-teologic \u00een cadrele logicii intelectului, pe c\u00e2nd cealalt\u0103, de ordin mitic sau religios, dep\u0103\u0219e\u0219te zona inteligibilului. O privire de deasupra, istoric-analitic\u0103, nu poate surprinde \u00eens\u0103, spune Blaga, o tendin\u021b\u0103 mai profund\u0103, desem\u00adnat\u0103 de c\u0103tre el prin termenul de nisus dogmaticus<\/em>. Ideile cre\u0219tine sau doctrina teologic\u0103 sunt, uneori, pe nesim\u021bite conduse, clar determinate de aceast\u0103 tendin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n

Acest nisus<\/em> se poate urm\u0103ri \u00eendeaproape, timp de c\u00e2teva veacuri, de-a lungul tuturor pe\u00adripe\u021biilor g\u00e2ndului cre\u0219tin, c\u0103ci a jucat, tot timpul c\u00e2t a durat epoca de \u00eenjghebare a doc\u00adtrinei cre\u0219tine, nu numai un rol formativ, ci \u0219i un rol de incon\u0219tient principiu de selec\u021bie \u00eentre ideile ce r\u0103s\u0103reau pe planul g\u00e2ndirii teologico-filosofice. Evolu\u021bia ideilor teologi\u00adce-cristologice nu e at\u00e2t de \u00eent\u00e2mpl\u0103toare precum v\u0103d unii, nici at\u00e2t de pu\u021bin\u0103 \u201eevolu\u021bie\u201d precum pretind \u00eendeosebi teologii, care le atribuie un fel de preexisten\u021b\u0103 ca adev\u0103ruri date, dar nedevelopate.[13]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Traseul dogmei \u0219i configurarea acesteia \u00een teologia cre\u0219tin\u0103, forma sa deplin\u0103, a\u0219a cum a fost enun\u021bat\u0103 \u00een urma Conciliului de la Niceea (Iisus Hristos este \u00eentrupare a Lo\u00adgosului, nu un mod al lui Dumnezeu, ci o ipostaz\u0103 [persoan\u0103] din etern a sa \u2013 nu \u00een sen\u00adsul de emana\u021bie sau f\u0103ptur\u0103 creat\u0103 \u2212, care s-a n\u0103scut din Tat\u0103l \u0219i a r\u0103mas una ca substan\u00ad\u021b\u0103 cu Tat\u0103l, prin nimic inferior Lui), arat\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 traseul sinuos al clarific\u0103rii ei, al evolu\u021biei doctrinei cre\u0219tine. Esen\u021bial de re\u021binut este c\u0103, \u00een configurarea dogmei cristolo\u00adgice, \u00een care un rol fundamental \u00eel au scrierile sfinte, Biblia<\/em>, revela\u021bia, comunicarea \u0219i cristalizarea ei, trebuia s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 o formul\u0103 a unui fapt care are loc \u00een transcen\u00adden\u021b\u0103<\/em>, dar care trebuie s\u0103 fie prins \u00eentr-o form\u0103 abstract\u0103, inteligibil\u0103, de\u0219i este dincolo de \u00een\u021be\u00adlegere. Situa\u021bii de acest fel sunt nenum\u0103rate \u00een istoria culturii, iar ele apar deoarece fe\u00adnomenele care transcend logica intelectului, ca \u0219i pe cea a ra\u021biunii, de\u0219i prind sau schi\u00ad\u021beaz\u0103 construc\u021bii \u00een abstract ale unei realit\u0103\u021bi transcendente, descriu tot at\u00e2tea antinomii sau contradic\u021bii \u00eent\u00e2mpinate \u00een planul intelectului c\u00e2nd trebu\u00adie s\u0103 cuprind\u0103 situa\u021biile concrete, pe de o parte, sau s\u0103 formuleze enun\u021buri de maxim\u0103 generalitate, pe de alt\u0103 parte. O form\u0103 a acestora este \u0219i dogma, aceasta reprezent\u00e2nd, \u00een accep\u021bia lui Blaga, orice formul\u0103 intelec\u00adtual\u0103 care, \u00een dezacord radical cu \u00een\u021belegerea, postuleaz\u0103 o transcendere a logicii, intr\u00e2nd astfel \u00een conflict cu func\u021biile obi\u0219nuite ale intelectului. Transgresarea logicului nu \u00eenseam\u00adn\u0103 c\u0103 situa\u021biile sau realit\u0103\u021bile enun\u021bate \u00eentr-o form\u0103 abstract\u0103, dar deseori cuprin\u00adz\u00e2nd o formulare paradoxal\u0103, chiar contradicto\u00adrie, trebuie ocolite sau c\u0103 spiritul nostru trebuie s\u0103 renun\u021be la a le sonda. Fundamental\u0103 \u00een metoda dogmatic\u0103 despre care vorbe\u0219te Blaga este necesitatea de a dep\u0103\u0219i situa\u021biile de criz\u0103 pe care le \u00eent\u00e2mpin\u0103 intelectul \u00een \u00eencercarea de a explica aceste realit\u0103\u021bi. Precum probabil s\u2011a eviden\u021biat \u00een cele expuse mai sus, logica intelectului este periodic provocat\u0103 s\u0103 caute noi modalit\u0103\u021bi formale de a pune sub un enun\u021b abstract realit\u0103\u021bi din domeniul concretului, adic\u0103 s\u0103 explice individualul cu carac\u00adte\u00adrele sale cele mai intime ce adesea par contradictorii. Aici, exemplul cel mai la \u00eendem\u00e2n\u0103, care a provocat at\u00e2t g\u00e2ndirea anticilor, c\u00e2t \u0219i pe cea modern\u0103, este cazul mi\u0219c\u0103rii \u0219i a modului \u00een care conceperea ei modific\u0103 defini\u021bia cunoscut\u0103 a spa\u021biului ori pe cea a timpu\u00adlui. \u00cens\u0103 exist\u0103 \u0219i fenomene care provoac\u0103 spiritul uman la sinteze de maxim\u0103 genera\u00adli\u00adtate, atunci c\u00e2nd folose\u0219te categoriile universale, ca cele de infinit spa\u021bio-temporal, unul, absolutul, categorii \u00een sensul Ideilor platoniciene, adic\u0103 acele construc\u021bii de maxim\u0103 ele\u00adva\u00ad\u021bie sau categorii universale, dar \u0219i categorii care trec dincolo de limitele existen\u021bei, for\u021b\u00e2nd puterea \u00een\u021bele\u00adgerii \u00een limitele ra\u021biunii suficiente. Blaga descoper\u0103 aceste provoc\u0103ri recurente din zona logicului, ca \u0219i necesitatea de a discrimina \u00een interiorul func\u021biei intelec\u00adtuale procese care trec dincolo de limitele sau de capacit\u0103\u021bile acestuia de abstrac\u00adtizare. Blaga crede c\u0103 dogma ofer\u0103 aceast\u0103 posibilitate, anume de a descoperi \u00een domeniul ra\u021biu\u00adnii sau al inte\u00adlectului posibilitatea de a formaliza fenomene de dincolo de orice realitate cuprins\u0103 \u00een sfera no\u021biunilor cunoscute. El descoper\u0103 \u00eens\u0103 \u00een spatele dogmei ceva care dep\u0103\u0219e\u0219te tendin\u021ba logic-abstract\u0103 de formalizare, moment \u00een care crede c\u0103 aceste feno\u00adme\u00adne pot fi preluate de alte formule spirituale de investiga\u021bie sau \u00een\u021belegere, precum simbolul, ana\u00adlogia, imaginea mitic\u0103 \u0219i chiar metafora. Despre puterea analogiei de a des\u00adco\u00adperi nu at\u00e2t similitudini \u00eentre construc\u021bii spirituale din domenii variate \u0219i chiar opuse (ale artei \u0219i \u0219tiin\u021bei, ale mitologiei ori magiei \u0219i cosmologiei moderne etc.), c\u00e2t disponibi\u00adli\u00adtatea aces\u00adteia de a dep\u0103\u0219i situa\u021biile contradictorii, avem ocazia s\u0103 \u00eent\u00e2lnim nenum\u0103rate referin\u021be \u00een opera lui Blaga.<\/p>\n\n\n\n

O analiz\u0103 a analogiei \u0219i a importan\u021bei acesteia \u00een opera lui Blaga, dar \u0219i a altor g\u00e2nditori, \u00eent\u00e2lnim la Ioan Biri\u0219, \u00een lucrarea citat\u0103. Dintre semnifica\u021biile meto\u00addei pentru matematic\u0103, \u0219tiin\u021bele naturii, fizic\u0103, art\u0103, re\u021binem capacitatea acesteia de a dep\u0103\u0219i capca\u00adnele cu care intelectul logic se confrunt\u0103 atunci c\u00e2nd se \u00eentoar\u00adce la experien\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n

Referitor la primul sens al reformei moderne al analogiei [al aceleia de tip galileano-newtonian, care deschide o nou\u0103 orientare spiritului \u0219tiin\u021bific, n. n., M. P.], Lucian Bla\u00adga subliniaz\u0103 c\u0103, spre deosebire de g\u00e2ndirea antic\u0103, modernitatea introduce \u00een orientarea spiritului \u0219tiin\u021bific un criteriu nou (absent \u00een filosofia antic\u0103 a analogiei), anume, se cau\u00adt\u0103 \u201eanalogia secret\u0103 <\/em>\u00eentre fenomene care aparent sunt disanalogice\u201d. Omul de \u0219tiin\u021b\u0103 modern aduce cu sine o \u00eendr\u0103zneal\u0103 de alt\u0103 calitate, respectiv, postuleaz\u0103 analogii \u0219i acolo unde, empiric, aparent avem disanalogii, ba chiar mai mult, putem avea contrarie\u00adt\u0103\u021bi.[14]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Blaga descoper\u0103 \u0219i un alt sens al analogiei, anume c\u0103 aceasta poate reforma empi\u00adricul atunci c\u00e2nd este asociat\u0103 cu matematica. At\u00e2t \u0219tiin\u021ba clasic\u0103, de tip galileano-newto\u00adnian, c\u00e2t \u0219i orient\u0103rile din \u0219tiin\u021ba contemporan\u0103 apeleaz\u0103 la analogii \u0219i o fac cu succes, spune el, deoarece instrumentul matematic este un mijloc eficace de a teoretiza ipoteze de lucru \u0219i a configura noi teorii la care tot mai multe \u0219tiin\u021be, chiar \u0219i cele socio-umane, tind s\u0103 le foloseasc\u0103, deoarece \u201eprevizibilitatea faptelor ia un aspect matema\u00adtic\u201d.[15]<\/sup><\/a> Idei de genul acesta sunt sus\u021binute de c\u0103tre Blaga \u00een lucrarea Experimentul \u0219i spi\u00adritul \u0219tiin\u021bific matematic<\/em>, ap\u0103rut\u0103 \u00een anul 1969. Domeniul de relevan\u021b\u0103 al acestor metode sau mijloace este \u00eens\u0103 cel al metafizicii. Aici accen\u00adtueaz\u0103 Blaga semnifica\u021bia dogmei pentru g\u00e2ndirea filosofic\u0103. El mai descoper\u0103 \u00eens\u0103, \u00een spatele acestei metode, ceva care dep\u0103\u0219e\u0219te tendin\u021ba logic-abstract\u0103, anume c\u0103 poate oferi o solu\u021bie \u00een g\u00e2ndirea unor realit\u0103\u021bi ce rezist\u0103 capa\u00adci\u00adt\u0103\u021bii de cunoa\u0219tere cu mijloace ra\u021bionale obi\u0219nuite, a\u0219a cum au fost configurate \u0219i exersate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Realit\u0103\u021bile men\u021bionate, aparent insondabile, sunt situate \u00een penumbr\u0103 meta\u00adfizic\u0103, \u00een zona misterului. Ele sunt ascunse uneori chiar \u00een spatele categoriilor sau conceptelor cunoscute, ca cele de substan\u021b\u0103, fenomen ori cauz\u0103 \u0219i, a\u0219a cum am v\u0103zut, au putut fi surprinse sub formula dogmei de c\u0103tre Philon din Alexandria.<\/p>\n\n\n\n

Dar de ce apar aceste descoperiri ca ni\u0219te \u00eent\u00e2mpl\u0103ri fericite \u0219i nu se a\u015faz\u0103 \u00eentr-o linie continu\u0103 a evolu\u021biei spiritului? A\u0219a cum vom vedea mai jos, o explica\u021bie posibil\u0103 o poate constitui nefolosirea la toat\u0103 capacitatea a func\u021biilor g\u00e2ndirii, ca \u0219i o slab\u0103 coordo\u00adnare \u00eentre acestea, dar nu pentru c\u0103, func\u021bional, acestea nu exist\u0103, ci din cauz\u0103 c\u0103 oamenii nu le-au \u00een\u021beles \u00eendeajuns. G\u00e2ndirea luciferic\u0103<\/em>, conceptul introdus \u00een teoria cunoa\u0219terii de c\u0103tre Lucian Blaga, trebuie s\u0103 acopere o parte a acestor caren\u021be ori, altfel spus, s\u0103 m\u0103\u00adreas\u00adc\u0103 capacitatea facult\u0103\u021bilor superioare \u00een a cuprinde, semnifica \u0219i descifra fenome\u00adne ce altfel, \u00een formele inteligen\u021bei, apar ca paradoxale. G\u00e2ndirea luciferic\u0103 nu \u00ee\u0219i propu\u00adne s\u0103 des\u00adchid\u0103 sau s\u0103 fixeze misterul \u00een formule abstracte, ci, dimpotriv\u0103, s\u0103-l amplifice, s\u0103-i m\u0103\u00adreas\u00adc\u0103 haloul care acoper\u0103 cea mai mare zon\u0103 a existen\u021bei, aceea \u00eenc\u0103 neexplorat\u0103 re\u00adfle\u00adxiv, iar metoda dogmatic\u0103 poate sprijini acest demers. \u00cen spatele dogmelor trebuie s\u0103 vedem mai mult dec\u00e2t nevoia de sintez\u0103 (care are caracter ra\u021bional sau r\u0103d\u0103cini \u00een in\u00adte\u00adlect); acest mai mult<\/em> este setea de mister a omului. Prin conceptele propuse \u00een Trilo\u00adgia cunoa\u0219terii<\/em>, Blaga dore\u0219te s\u0103 apere misterul metafizic de orice \u00eencercare de ra\u021bionali\u00adzare deplin\u0103, \u00een formule abstracte, dar nu este \u00eempotriva conlucr\u0103rii dintre intelectul en\u00adsta\u00adtic \u0219i cel ecstatic sau a prelu\u0103rii unor sensuri din minus-cunoa\u0219tere \u00een cunoa\u0219terea pozitiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n

Dogma aducea un echilibru sintetic, f\u0103r\u0103 a ra\u021bionaliza misterul. Dogmele au p\u0103truns \u00een con\u0219ti\u00adin\u021ba timpului nu fiindc\u0103 au fost sinteze, ci fiindc\u0103 \u00een plus mai erau \u0219i \u201edogme\u201d, adic\u0103 ni\u0219te for\u00admu\u00adle care nu ra\u021bionalizeaz\u0103, ci numai fixeaz\u0103 \u0219i articuleaz\u0103 misterul me\u00adtafizic ca mister.[16]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Dorind s\u0103 p\u0103streze deschis\u0103 leg\u0103tura dintre capacit\u0103\u021bile dialectic-speculative \u0219i ce\u00adle intelectual-abstracte prin intermediul conceptului de dogm\u0103, Blaga se concentreaz\u0103 pe o mai riguroas\u0103 delimitare a func\u021biei intelectului, a capacit\u0103\u021bii sale de a abstractiza.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenc\u0103 de la primele sale scrieri Blaga \u00ee\u0219i delimiteaz\u0103 concep\u021bia fa\u021b\u0103 de cea a g\u00e2ndi\u00adtorilor moderni \u0219i contemporani. Deoarece conceptele din domeniul teoriei cunoa\u0219terii, dogm\u0103, intelect enstatic, intelect ecstatic, plus-cunoa\u0219tere, minus-cunoa\u0219tere, vizeaz\u0103 mo\u00addul \u00een care au fost concepute (\u0219i s-a f\u0103cut distinc\u021bie \u00eentre) func\u021biile g\u00e2ndirii, capacita\u00adtea acesteia de a concepe realitatea \u0219i a o ordona \u00een forme abstracte, Blaga se raporteaz\u0103 la filosoful-reper \u00een acest domeniu, Immanuel Kant. Dar o face \u00een primul r\u00e2nd ca s\u0103-\u0219i deli\u00admi\u00adteze teoria cunoa\u0219terii de cea formulat\u0103 de Kant Distinc\u021bia kantian\u0103 dintre su\u00adbiec\u00adtiv \u0219i obiectiv, dar \u0219i modul \u00een care se coordoneaz\u0103 experien\u021ba prin intermediul func\u00ad\u021biilor g\u00e2ndi\u00adrii nu sunt \u00eentocmai acceptate de Blaga, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t trans\u00adcen\u00ad\u00addentalismul, spune el, a fost prea mult psihologizat de \u00eensu\u0219i creatorul acestuia. \u00cen Cen\u00adsu\u00adra transcen\u00addent\u0103<\/em>, Blaga spune c\u0103 filosofia idealist-subiectiv\u0103 a e\u0219uat \u00een a surprin\u00adde rela\u021biile de coordonare \u0219i modul \u00een care subiectul \u0219i obiectul genereaz\u0103 con\u021binuturi \u00een cunoa\u0219tere.[17]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\n

[I]nven\u021bia metodologic\u0103 a lui Kant, respectiv transcendentalismul, a fost \u201epsihologizat\u201d de Kant \u00eensu\u0219i, apoi \u201emetafizicizat\u201d de Fichte, pe urm\u0103 \u201elogicizat\u201d de \u0219coala de la Marburg \u0219i a\u0219a mai departe. E drept, constat\u0103 apoi Blaga, la Kant formele sensibilit\u0103\u021bii sunt privite ca un fel de \u201econstante subiective, absolute\u201d, ceea ce ar asigura obiectivita\u00adtea \u00een cunoa\u0219tere, dar aceasta repre\u00adzint\u0103 doar o concesie pentru modelul newtonian \u0219i un \u201eun exces de zel matematic\u201d (Orizont \u0219i stil<\/em>, 1935), nu o descriere corect\u0103 a procesului de cunoa\u0219tere.[18]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Blaga descrie metoda dogmatic\u0103 pornind de la dogma teologi\u00adei cre\u0219tine, dar, continu\u00e2nd cercetarea, observ\u0103 c\u0103 formularea acesteia este legat\u0103 de o perioad\u0103 \u00een care apar anumite crize ale intelectului. Criza era determinat\u0103, pe de o parte, de modul de ra\u00adportare la lumea concret\u0103 (de surprindere a schimb\u0103rii sau devenirii ele\u00admentelor \u0219i carac\u00adterelor din zona individualului), iar, pe de alt\u0103 parte, fundamental \u00een construc\u021bia dogmei a fost modul de raportare la universal sau la felul \u00een care norma sau legea abstract\u0103, principiile ori categoriile determin\u0103 situa\u021biile particulare. Con\u0219tientiz\u00e2nd aceste crize, intelectul, spune Blaga, \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 formule, metode care s\u0103 rezol\u00adve antinomiile ap\u0103rute. Adeseori, concretul iese din sfera logicului, iar pentru a rezolva aceste probleme, intelectul face un pas \u00eenspre dialectic\u0103 \u2012 solu\u021bia propus\u0103 de Hegel \u2012, \u00eens\u0103 problema nu poate fi rezolvat\u0103 cu instrumentele logic-abstracte ale intelectului. Este necesar s\u0103 intre \u00een func\u021biune un alt tip de logic\u0103<\/em> sau un alt mod de ordonare a unui real care dep\u0103\u0219e\u0219te \u0219i chiar \u00eenglobeaz\u0103 unit\u0103\u021bile sau elementele reprezentate la nivel logic. Acest alt tip de logic\u0103 apar\u021bine intelectului ecstatic.<\/p>\n\n\n\n

\n

\u00cen toate aceste cazuri, intelectul nu se dep\u0103\u0219e\u0219te pe sine, nu iese din sine, nu sare din func\u021biile sale logice normale. Mai mult, intelectul care se \u00eempac\u0103 cu concretul, apropi\u00adindu-se de el dia\u00adlec\u00adtic prin succesive crea\u021bii de \u201econcepte concrete\u201d, poate fi socotit \u00een\u00adc\u0103 tot enstatic. Ceea ce \u00een procesul dialectic pare o ie\u0219ire din sine a intelectului e de fapt doar o l\u0103rgire a intelectului prin concesii f\u0103cute concretului. \u00cen procesul dialectic, inte\u00adlectul face un pas \u00een afar\u0103 pentru ca ime\u00addiat s\u0103 se reconstituie \u00een toat\u0103 plin\u0103tatea sa, conceptual \u00eembog\u0103\u021bit.[19]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Dep\u0103\u0219irea capacit\u0103\u021bii logic-abstracte a func\u021biei intelectului \u00eel for\u021beaz\u0103 pe acesta din urm\u0103 s\u0103 apeleze la capacit\u0103\u021bile unei alte func\u021bii, improprii lui, ori la o alt\u0103 metod\u0103, s\u0103 performeze cu modalit\u0103\u021bi proprii logicii ra\u021biunii, ceea ce \u00eei dep\u0103\u0219e\u0219te modul de rela\u021biona\u00adre pur cantitativ, c\u0103ci ipotezele \u0219i construc\u021biile sale sunt elaborate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu indivi\u00addualul concret, sau s\u0103 foloseasc\u0103 mijloacele unei metode care nu \u00eei este proprie, pe cele ale dialecticii speculative. Blaga postuleaz\u0103 astfel un intelect ecstatic<\/em>, pe l\u00e2ng\u0103 cel ensta\u00adtic<\/em>. Dogma la care se apeleaz\u0103 \u00een momente de criz\u0103 pentru rezolvarea antinomiilor pe care le \u00eent\u00e2lne\u0219te intelectul enstatic este, de fapt, o \u00eencercare de dep\u0103\u0219ire a logicii intelec\u00adtului care nu poate fi rezolvat\u0103 dec\u00e2t cu mijloacele opera\u021bionale proprii intelectului ec\u00adstatic.<\/p>\n\n\n\n

\n

Intelectul \u00eens\u0103, care spre a formula un ce transcendent s-a a\u0219ezat net \u0219i definitiv \u00een afara func\u00ad\u021biilor sale logice (deci \u0219i \u00een afar\u0103 de concretul care d\u0103 ocazii la \u00eembog\u0103\u021bire dialecti\u00adc\u0103), intelectul care sare din sine, din \u00eencheieturile sale func\u021bionale, utiliz\u00e2nd totu\u0219i con\u00adcepte intelectuale, e inte\u00adlect ecstatic.[20]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Blaga va considera c\u0103 toate \u00eencerc\u0103rile \u2012 insuficient \u00eentemeiate logic \u2012 de a con\u00adstrui \u00een domeniul metafizic au fost z\u0103d\u0103rnicite deoarece s-a pornit numai din zona \u0219i cu reprezent\u0103rile intelectului enstatic, pe c\u00e2nd o metod\u0103 proprie pentru o veritabil\u0103 metafi\u00adzic\u0103 trebuie c\u0103utat\u0103 folosind func\u021biile ecstatice ale intelectului.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
Note<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

[1]<\/sup><\/a> Asupra termenului de emana\u021bie, a se vedea Ioan Biri\u0219, Lucian Blaga, conceptele dogmatice<\/em><\/a>, Cluj\u2011Na\u00adpo\u00adca, Editura \u201e\u0218coala Ardelean\u0103\u201d, 2020, pp. 67\u201368, n. 5. Acesta trebuie folosit \u00een sens metaforic, a\u0219a cum o face \u0219i Lucian Blaga, el neav\u00e2nd semnifica\u021bia pe care i-au dat-o dezbaterile din cadrul ereziilor pri\u00adme\u00adlor secole cre\u0219tine, ci al \u201ecrea\u021biei\u201d dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui Dumnezeu, a\u0219a cum \u00eel \u00eent\u00e2lnim la Dioni\u00adsie Areopagitul. Neoplatonicienii f\u0103ceau apel la metaforele luminii, \u00eens\u0103 c\u00e2nd explicau cum din Unul ira\u00addiaz\u0103, \u201eca str\u0103lucirea din jurul soarelui\u201d, substan\u021ba din care va fi alc\u0103tuit\u0103 lumea, apelau la analogii cu fenomene sau realit\u0103\u021bi fizice.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 68.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/sup><\/a> Lucian Blaga, Eonul dogmatic<\/em>, \u00een Trilogia cunoa\u0219terii<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 2013, p. 145.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/sup><\/a> Vezi \u201eNot\u0103 asupra edi\u021biei\u201d la Lucian Blaga, Trilogia cunoa\u0219terii<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 2013, p. 8.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/sup><\/a> Lucian Blaga, Eonul dogmatic<\/em>, p. 149.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 144.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/sup><\/a> Lucian Blaga, Despre con\u0219tiin\u021ba filosofic\u0103<\/em>, \u00een Trilogia cunoa\u0219terii<\/em>, p. 17.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/sup><\/a> Alexandru Surdu, Filosofia pentadic\u0103<\/em> I, Problema Transcenden\u021bei<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Academiei Ro\u00adm\u00e2ne, 2007, pp. 83\u201384.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/sup><\/a> Lucian Blaga, Eonul dogmatic<\/em>, p. 150.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 152.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/sup><\/a> Ioan Biri\u0219, Lucian Blaga, conceptele dogmatice<\/em>, p. 105.<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/sup><\/a> L. Blaga, Eonul dogmatic<\/em>, ed. cit., p. 158.<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/sup><\/a> Ioan Biri\u0219, op. cit<\/em>., p. 26.<\/p>\n\n\n\n

[18]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, pp. 26-27.<\/p>\n\n\n\n

[19]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 204.<\/p>\n\n\n\n

[20]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>.<\/em><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
Referin\u021be bibliografice<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Biri\u0219, Ioan, Lucian Blaga, conceptele dogmatice<\/em>, Cluj-Napoca, Editura \u201e\u0218coala Ardelean\u0103\u201d, 2020.<\/p>\n\n\n\n

Blaga, Lucian, Eonul dogmatic<\/em>, \u00een Trilogia cunoa\u0219terii<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 2013.<\/p>\n\n\n\n

Blaga, Lucian, Despre con\u0219tiin\u021ba filosofic\u0103<\/em>, \u00een Trilogia cunoa\u0219terii<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 2013.<\/p>\n\n\n\n

Surdu, Alexandru, Filosofia pentadic\u0103<\/em> I, Problema Transcenden\u021bei<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2007.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, vol. XX:\u00a0Kant 300<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2024, pp.\u00a091\u2013100]<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DOI: 10.59277\/SIFR.202420.06 Asupra conceptului de dogm\u0103 la Lucian Blaga Mihai Popa Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne On the concept of dogma in Lucian Blaga Abstract: The meaning Blaga assigns to dogma implies a logical impasse and a transcendent solution. The intellect is often confronted with choices that appear con\u00adtradictory when […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":8549,"menu_order":6,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"disabled","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[195,258,492],"tags":[420],"class_list":["post-8630","page","type-page","status-publish","hentry","category-articole","category-mihai-popa","category-sifr20","tag-lucian-blaga"],"featured_image_src":null,"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/mm\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"DOI: 10.59277\/SIFR.202420.06 Asupra conceptului de dogm\u0103 la Lucian Blaga Mihai Popa Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne On the concept of dogma in Lucian Blaga Abstract: The meaning Blaga assigns to dogma implies a logical impasse and a transcendent solution. The intellect is often confronted with choices that appear con\u00adtradictory when…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8630","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8630"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8630\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8635,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8630\/revisions\/8635"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8549"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8630"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8630"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8630"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}