{"id":8650,"date":"2024-12-18T21:19:33","date_gmt":"2024-12-18T19:19:33","guid":{"rendered":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?page_id=8650"},"modified":"2024-12-18T21:20:46","modified_gmt":"2024-12-18T19:20:46","slug":"un-traducator-din-kant-mihail-canianu-titus-lates","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/volumul-20-2024\/un-traducator-din-kant-mihail-canianu-titus-lates\/","title":{"rendered":"Un traduc\u0103tor din Kant: Mihail Canianu | Titus Lates"},"content":{"rendered":"\n

DOI: 10.59277\/SIFR.202420.08<\/p>\n\n\n\n

Un traduc\u0103tor din Kant: Mihail Canianu<\/h2><\/div>\n\n\n\n
Titus Lates<\/h5>

Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne<\/p><\/div>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

\u00cen anul 1901 a ap\u0103rut la Bucure\u0219ti, \u00een Stabilimentul grafic I. V. Socec\u016d, o Cresto\u00adma\u021bie<\/em> cu \u201ebuc\u0103\u021bi alese din autori germani\u201d[1]<\/a>, \u00een care se g\u0103se\u0219te tradus \u0219i primul apendice din lucrarea lui Immanuel Kant Spre pacea etern\u0103<\/em> \u2013 \u201e\u00dcber die Misshelligkeit zwischen der Moral und der Politik, in Absicht auf den ewigen Frieden\u201d: \u201eDisensiunea dintre moral\u0103 \u0219i politic\u0103 cu privire la pacea etern\u0103\u201d (386\u2013397) .<\/p>\n\n\n\n

Printre textele cuprinse \u00een volum sunt: \u201eSpicuiri din Fr. Nietzsche\u201d (337\u2013349),  traduse de C. R\u0103dulescu-Motru \u0219i traducerile filosofice ale lui Titu Maiorescu, preluate din Convorbiri literare<\/em>: Schopenhauer, \u201eDespre istorie\u201d (504\u2013513) \u0219i \u201eDespre geniu\u201d (Din Lumea ca voin\u021b\u0103 \u0219i reprezentare<\/em>) (559\u2013567), precum \u0219i Emil du Bois-Reymond, \u201eDespre limitele cunoa\u0219terii naturii\u201d (532\u2013542).<\/p>\n\n\n\n

Prezen\u021ba acestor fragmente celebre i-a f\u0103cut pe unii cititori\/cercet\u0103tori s\u0103 atribuie volumul lui Maiorescu, fie ca alc\u0103tuitor, fie ca traduc\u0103tor[2]<\/a>. Stilul \u00eens\u0103 nu-i apar\u021bine. Pentru a m\u0103 asigura c\u0103 nu e un volum \u00eengrijit de Maiorescu, i-am r\u0103sfoit Jurnalul<\/em> din anii 1901\u20131902.[3]<\/a> Nu apare nic\u0103ieri consemnat\u0103 munca la aceast\u0103 crestoma\u021bie. \u00cen acei ani Maiorescu a f\u0103cut corectura la a patra edi\u021bie a traducerii Aforismelor<\/em> lui Schopenhauer \u0219i a preg\u0103tit pentru tipar cel de-al treilea volum din Discursuri parlamentare<\/em>, care aveau s\u0103 apar\u0103, la aceea\u0219i editur\u0103, \u00een anii 1902, respectiv 1904.<\/p>\n\n\n\n

Majoritatea exemplarelor existente ale Crestoma\u021biei<\/em> nu au men\u021bionat autorul sau tra\u00addu\u00adc\u0103torul, ceea ce a l\u0103sat loc la interpret\u0103ri. Dar exist\u0103 un exemplar, la Biblioteca Aca\u00adde\u00admiei, men\u021bionat \u0219i \u00een BRM, pe care e identificat traduc\u0103torul: Mihail Canianu \/M. Cahana\/ (1867\u20131933)[4]<\/a>, un publicist, de origine evreiasc\u0103, n\u0103scut \u00een H\u00e2rl\u0103u. La sf\u00e2r\u0219i\u00adtul antologiei este inclus\u0103 o traducere din Spinoza. Antologatorul \u0219i traduc\u0103torul \u00ee\u0219i expli\u00adc\u0103 alegerea astfel: \u201eDe\u0219i Spinoza nu apar\u021bine literaturii germane \u2013 el nu apar\u021bine exclusiv niciunei literaturi, \u2013 dar pentru c\u0103 scrierile lui au fasonat \u00een mare parte cugetarea german\u0103, imprim\u00e2nd o direc\u021biune puternic\u0103 \u00een spirite, credem necesar a introduce \u00een lucrarea noas\u00adtr\u0103 \u0219i un capitol din operele acestui mare scriitor.\/ Lessing, care a supt \u0219i s-a \u00eent\u0103rit din lap\u00adtele Spinozismului, zice c\u0103: \u00abE numai o singur\u0103 filosofie, filosofia lui Spinoza\u00bb.\/ Despre puternica influen\u021b\u0103 ce scrierile lui Spinoza au exercitat asupra lui Goethe, se vede din opera poetului: Adev\u0103r \u0219i poesie<\/em>. Spinoza a fost geniul filosofic al lui Goethe. C\u0103r\u00adbu\u00adnele filosofiei lui Spinoza s-a cristalizat \u00een diamante poetice la Goethe, \u2013 zice undeva Heine\u201d.[5]<\/a> Pentru crestoma\u021bie a fost ales ultimul capitol din Tratatul teologico-politic<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Publicistul Mihail Canianu a fost c\u00e2tva timp colaborator la ziarul Rom\u00e2nul<\/em>\u0219i cu\u00adnos\u00adcut mai ales ca autor al volumului Poezii populare. Doine. Culese \u0219i publicat \u00eentoc\u00admai cum se zic <\/em>(Ia\u0219i, 1888)[6]<\/a>, a c\u0103rui apari\u021bie a fost semnalat\u0103 de Ioan Bianu (Revista nou\u0103<\/em>), I. N\u0103dejde (Contemporanul<\/em>), Ioan Russu (Familia<\/em>), A. D. Xenopol (Arhiva<\/em>, IV, 7\u20138, 1893: 433\u2013434). A fost \u0219i traduc\u0103tor al volumului Minciunile conven\u021bionale ale civi\u00adli\u00adza\u021biunii noastre<\/em> (1895), de Max Nordau.A realizat \u00eempreun\u0103 cu Aurel Candrea (A. Hecht) Dic\u00ad\u021bio\u00adnar geografic al jude\u021belui Dolj <\/em>(1896) \u0219i Putna<\/em> (1897). Cu aceste infor\u00adma\u021bii, numele lui este men\u021bionat \u00een tomul I din Enciclopedia Rom\u00e2n\u0103<\/em>, publicat\u0103 din \u00eens\u0103r\u00adcinarea \u0219i sub auspiciile Asocia\u021biunii pentru Literatura Rom\u00e2n\u0103 \u0219i Cultura Poporului Rom\u00e2n, de C. Dia\u00adco\u00adnovich, \u00een anul 1898.[7]<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u0219i an, Elena Sevastos publica un volum \u2013 Limba rom\u00een\u0103 \u0219i autorii evrei <\/em>(1898) \u2013 \u00een care culegerea lui Canianu era pur \u0219i simplu desfiin\u021bat\u0103, f\u0103c\u00e2nd caz de ori\u00adgi\u00adnea evreiasc\u0103 a autorului[8]<\/a>: \u201eAcest domn e cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire necunosc\u0103tor de obiceiu\u00adrile, de credin\u021bele, de toate tainele vie\u021bii \u021b\u0103ranului \u0219i mai presus dec\u00e2t toate fiind cu alte senti\u00admente, cu alte idei \u0219i deprinderi cu totul opuse poporului, pune \u00een socoteala popo\u00adru\u00adlui ideile, sim\u021birile, obiceiurile \u0219i deprinderile  sale, ceea ce constituie necinste pentru \u021b\u0103ra\u00adnul rom\u00e2n. Cu inten\u021biuni vr\u0103jma\u0219e, nu cru\u021b\u0103 nimic pentru a huli, a \u00eenjosi \u0219i necinsti acest popor, pentru a se trezi deodat\u0103 autor \u00een Bucure\u0219ti ca omida pe un copac. […] Dac\u0103 am avut ceva sf\u00e2nt \u00een \u021bara aceasta, au fost numai obiceiurile \u0219i credin\u021bele popo\u00adru\u00adlui, care ca ni\u0219te taine \u00eentr-un altar, s-au p\u0103strat \u00een s\u00e2nul poporului, \u0219i ast\u0103zi vine un Canianu de ni le p\u00e2ng\u0103re\u0219te!\/ Cei ce au urechi, s\u0103 aud\u0103; cei ce au ochi s\u0103 vad\u0103 \u0219i s\u0103 \u00een\u021be\u00adleag\u0103; \u0219i precum se smulg buruienile din straturile de flori, precum se izgone\u0219te lepro\u00adsul \u0219i tot infectatul dintre oamenii s\u0103n\u0103to\u0219i, astfel s\u0103 se izgoneasc\u0103 acest M. Cania\u00adnu de la studiile poporului rom\u00e2n\u201d[9]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, Mihail Canianu a fost apreciat ca folclorist, o serie de balade, c\u00e2ntece \u0219i strig\u0103turi culese de el fiind incorporate \u00een colec\u021bia lui Grigore G. Tocilescu, Materialuri folkloristice<\/em> (Bucure\u0219ti, 1900). A colaborat \u0219i la alc\u0103tuirea monumentalei colec\u021bii de proverbe a lui Iuliu Zanne, Proverbele rom\u00e2nilor<\/em>, vol. I\u2013VII (1895\u20131901). \u00cen volumul Metoda de cercetare a folclorului<\/em> (1969), Ovidiu B\u00eerlea apreciaz\u0103 notarea formei auten\u00adtice \u00een culegerile lui, spun\u00e2nd c\u0103 a fost primul care a utilizat semnele diacritice[10]<\/a>, iar \u00een Istoria folcloristicii rom\u00e2ne\u0219ti<\/em> (1974) sunt remarcate cele dou\u0103 studii \u201emonografice\u201d ale lui Canianu, publicate sub titlul \u201eDin psichologia poporan\u0103. Desc\u00e2ntece, farmece, vr\u0103ji: Deochiul \u0219i Faptul\u201d, \u00een Revista de Istorie, Archeologie \u0219i Filologie<\/em> (VII\/1893, pp. 115\u2013191), \u00een care recunoa\u0219te \u00eenr\u00e2urirea puternic\u0103 a lui Hasdeu.[11]<\/a> \u00cen articolul pe care i-l dedic\u0103 \u00een Dic\u021bionarul etnologilor rom\u00e2ni<\/em> (2006), Iordan Datcu spune c\u0103 \u201eautodidactul Canianu este primul culeg\u0103tor din istoria folcloristicii rom\u00e2ne\u0219ti care demonstreaz\u0103 c\u0103 are o concep\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103 asupra literaturii populare, at\u00e2t sub raportul modalit\u0103\u021bilor de cule\u00adgere \u0219i tip\u0103rire, c\u00e2t \u0219i al celor de interpretare\u201d.[12]<\/a> O reeditare a operei sale folcloristice a ap\u0103rut \u00een volumul: <\/em>Mihail Canianu, Studii \u0219i culegeri de folclor rom\u00e2nesc<\/em>, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de Al. Dobre \u0219i Mihail M. Robea (1999).[13]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Mihail Canianu apare ca autor al Crestoma\u021biei<\/em> \u00een Dic\u021bionarul literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00een\u0103 la 1900<\/em> (Bucure\u0219ti, Editura Academiei, 1979, pp. 140\u2013141). <\/strong>Articolul este reluat (tot sub egida Academiei Rom\u00e2ne) \u00een Dic\u021bionarul general al literaturii rom\u00e2ne<\/em> (Bucure\u0219ti, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pp. 34\u201335).Aici este prezentat ca folclorist, traduc\u0103tor \u0219i publicist, care \u0219i-a \u00eenceput instruc\u021bia \u00een ora\u0219ul H\u00e2rl\u0103u \u0219i \u0219i-a des\u0103v\u00e2r\u0219it-o la Ia\u0219i, unde pare s\u0103 fi urmat cursurile gimnaziale \u0219i ale unei facult\u0103\u021bi, deve\u00adnind \u00een cele din urm\u0103 profesor. Se precizeaz\u0103 c\u0103: \u201ea abordat cu \u00eendr\u0103zneal\u0103, dar \u0219i cu o anume competen\u021b\u0103, domenii de acti\u00advitate diverse\u201d.Sunt men\u021bionate traducerile lui din Dostoievski (Crim\u0103 \u0219i pedeaps\u0103<\/em>) \u0219i Sienkiewicz (Quo vadis<\/em>)[14]<\/a> \u0219i sunt \u00een\u0219ira\u021bi o parte din\u00adtre autorii tradu\u0219i \u00een Crestoma\u021bie<\/em>: Lessing, J. P. Hebel, Herder, A. E. Brehm, G. A. B\u00fcrger, Jacob \u0219i Wilhelm Grimm, Schiller, B. Auerbach, H. Heine, Goethe, W. Hauff, A. Schopenhauer, Fr. Gerst\u00e4cker, A. Masius, W. Ortel, K. H. Kaspari, H. Keck, J. G. Fichte, A. von Chamisso, G. Freytag, H. Sudermann, L. B\u00fcchner, Fr. A. Krummacher, Fr. Nietzsche, H. von Kleist, Max Nordau, I. Kant, Ernst von Widenbruch, H. Zschokke, W. von Kotzebue, B. Spinoza.[15]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Printre fragmentele traduse din ace\u0219ti autori sunt \u0219i c\u00e2teva titluri de interes pentru filosofie (\u00een afar\u0103 de cele amintite deja): Schopenhauer, \u201eMila\u201d (114\u2013116), \u201eAforisme (144\u2013150), \u201eDrama \u0219i tragedia\u201d (456\u2013463; Convorbiri Literare<\/em>); Salzmann, \u201eCe este educa\u021biunea?\u201d (191\u2013193); Diesterweg, \u201eDespre iubirea de patrie\u201d (196\u2013203); Schiller, \u201eCuget\u0103ri\u201d (204\u2013206); Martin Luther, \u201eEpistola sf. Pavel c\u0103tre Corintieni\u201d (210\u2013222);  Fichte, \u201eDeterminarea mai exact\u0103 a no\u021biunei ideei dumnezee\u0219ti\u201d (250\u2013259); Goethe, \u201eSc\u00e2ntei\u201d (260\u2013263); Herbart, \u201eDespre motivarea Pedagogiei prin filosofia practic\u0103\u201d (264\u2013268) \u0219i \u201eDespre motivarea psihologic\u0103\u201d (423\u2013433); Humboldt, \u201eViea\u021ba animal\u0103, noaptea, \u00een p\u0103durea virginal\u0103\u201d (277\u2013286); Leibniz, \u201eSistem nou despre natur\u0103\u201d (302\u2013313); B\u00fcchner, \u201eViea\u021ba lung\u0103\u201d (326\u2013333); Max Nordau, \u201eOpinia public\u0103\u201d (352\u2013357) \u0219i \u201eDespre talent \u0219i geniu\u201d (413\u2013415); Friedrich von Hellwald, \u201eMaxime \u0219i reflec\u021biuni\u201d (358\u2013360); Krumacher, \u201eSocrate \u0219i Critias\u201d (371\u2013372) \u0219i \u201eAlcibiae \u0219i Socrate\u201d (410\u2013412); Lessing, \u201eLaocoon\u201d  (400\u2013409); Pestalozzi, \u201eIntui\u021bia, baza ori-c\u0103rei cuno\u0219tin\u021be\u201d (447\u2013451; trad. E. B\u0103l\u021beanu); Ihering, \u201eMecanica social\u0103 sau p\u00e2rghia mi\u0219c\u0103rei sociale\u201d (464\u2013468) \u0219i \u201eDin Lupta pentru drept<\/em>\u201d (552\u2013558); F. von Holtzendorf, \u201eScopurile ideale de stat\u201d (479\u2013486; trad. Th. V. P\u0103c\u0103\u0163ian); Carmen Sylva, \u201eDin cuget\u0103rile unei regine\u201d (500\u2013503).<\/p>\n\n\n\n

Profilul de folclorist al autorului crestoma\u021biei este ilustrat de c\u00e2teva \u201especimene\u201d de proverbe germane, mai \u00eent\u00e2i traduse ad literam<\/em> \u0219i f\u0103r\u0103 a se da echivalentul lor cu locu\u021biuni proverbiale rom\u00e2ne\u0219ti, pentru a \u201egusta \u0219i cunoa\u0219te psihologia poporului german \u00een toat\u0103 frumuse\u021bea lui\u201d (180\u2013190), \u0219i apoi c\u00e2teva \u201eexpresiuni proverbiale germane, \u00een traducere rom\u00e2neasc\u0103, ad literam<\/em>, precum \u0219i echivalentul lor \u00een rom\u00e2ne\u0219te\u201d (382\u2013385).<\/p>\n\n\n\n

Traducerea lui Mihail Canianu din Kant, cu titlul \u201eDisensiunea dintre moral\u0103 \u0219i politic\u0103 cu privire la pacea etern\u0103\u201d este una printre celelalte traduceri \u0219i trebuie luat\u0103 ca atare, f\u0103r\u0103 preten\u021bia unei abord\u0103ri critice a textului, put\u00e2nd fi eventual prefa\u021bat\u0103 de nota biografic\u0103 din sec\u021biunea final\u0103 a volumului:<\/p>\n\n\n\n

\u201eKant,<\/strong> Immanuel, s-a n\u0103scut la K\u00f6nigsberg, \u00een anul 1724, aprilie, \u00een 22. Era fiul unui curelar (\u0219elar) \u0219i al patrulea fiu din 11 copii. Bunicul s\u0103u era de origine sco\u021bian\u0103. Studie pe r\u00e2nd teologia, matematicele \u0219i filosofia. Dup\u0103 ce a terminat studiile, intr\u0103 ca profesor la diferi\u021bi particulari, pentru a se putea \u00eentre\u021bine. \u00cen 1770 fu numit profesor titular, catedr\u0103 ce o ocup\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1797.<\/p>\n\n\n\n

Una din vie\u021bile cele mai curate, cinstite \u0219i probe, Kant, a muncit toat\u0103 via\u021ba \u0219i n-a tr\u0103it dec\u00e2t pentru \u0219i prin studiile filosofice. Via\u021ba lui Kant e \u00een cea mai perfect\u0103 concor\u00addan\u021b\u0103 \u00eentre conduita \u0219i doctrina lui. Din toate \u0219i-a f\u0103cut c\u00e2te o maxim\u0103, pe care le urma punctual, f\u0103r\u0103 nicii o afectare. D\u00e2nsul muri \u00een anul 1804 \u0219i ultimele lui vorbe fur\u0103: \u00abEs ist gut<\/em>\u00bb (E bine), adic\u0103: \u00abAm tr\u0103it cum am vrut s\u0103 tr\u0103iesc\u00bb.<\/p>\n\n\n\n

Operele lui se cuprind \u00een 12 volume; cele mai \u00eensemnate sunt: Critica ra\u021biunei pure<\/em>, Critica ra\u021biunei  practice<\/em>, Critica judec\u0103\u021bei<\/em>, Cearta facult\u0103\u021bilor<\/em>, Cu privire la Pacea etern\u0103<\/em>, Visurile unui visionar<\/em>, etc., etc. \u00cen Critica ra\u021biunei pure<\/em>, Kant caut\u0103 s\u0103 supu\u00adie criticei toate ideile metafizice, care nu sunt dec\u00e2t ni\u0219te afirma\u021biuni gratuite, con\u00adtra\u00adzise \u00een toate zilele de experien\u021b\u0103. \u00cen Critica ra\u021biunei practice<\/em> discut\u0103 despre con\u0219tiin\u021b\u0103 (\u00een termen Filosofic) \u0219i despre legile morale. \u00cen aceast\u0103 oper\u0103 se trateaz\u0103 despre \u00abImperativul categoric\u00bb, ajung\u00e2nd la concluziunea, c\u0103 legea moral\u0103 este expresiunea naturii superioare a omului; ea se ridic\u0103 \u0219i se purific\u0103 \u00een fiecare individ, pe m\u0103sur\u0103 ce sentimentul superio\u00adri\u00adt\u0103\u021bii sale se dezvolt\u0103 \u00een el. Moralitatea este conformitatea actelor noastre cu legea moral\u0103 \u0219i dac\u0103 ea devine o stare de obi\u0219nuin\u021b\u0103, se nume\u0219te virtute.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Critica judec\u0103\u021bei<\/em>, Kant se ocup\u0103 cu discu\u021bia teoriilor frumosului \u0219i ale subli\u00admului, precum \u0219i cu armoniile din natur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Stilul lui Kant e simplu \u0219i sincer. D\u00e2nsul spune ce crede a fi adev\u0103rat \u0219i o spune simplu, nici nu caut\u0103 s\u0103 conving\u0103, parc\u0103 ar scrie numai pentru el; e tot ce poate fi mai opus stilului satiric; nu e drapat \u0219i nici \u00eempodobit.<\/p>\n\n\n\n

Kant e, cu drept cuv\u00e2nt, considerat ca unul din cei mai mari filosofi ai lumii \u00eentregi din toate timpurile.\u201d[16]<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen volum, mai apare o referire la Kant, \u00een unul dintre fragmentele traduse din Max Nordau:<\/p>\n\n\n\n

\u201eOpiniunea public\u0103 nu e altceva dec\u00e2t con\u0219tiin\u021ba speciei, precum con\u0219tiin\u021ba nu e altceva dec\u00e2t expresiunea opiniunei publice \u00een individ. Instinctul conserv\u0103rii rasei, instinct care e viu \u00een to\u021bi, face ca opinia public\u0103, c\u00e2nd este l\u0103sat\u0103 \u00een voia sentimentului ei firesc \u0219i ne \u00eentunecat\u0103 de prejudicii, s\u0103 nu aprobe \u00een regul\u0103 general\u0103, dec\u00e2t acele acte, care favorizeaz\u0103, direct ori indirect, binele speciei; ea nu va os\u00e2ndi dec\u00e2t pe acelea din care rezult\u0103 pentru specie o daun\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin imediat\u0103. \u00cen sens invers, con\u0219tiin\u021ba e avocatul intereselor speciei \u00een fiecare suflet omenesc, ea e reprezentantul, pe care opinia public\u0103 \u00eel posed\u0103 \u00een fiecare individ \u0219i prin care individul \u021bine totdeauna de omenire, chiar \u0219i atunci, c\u00e2nd ar tr\u0103i cu totul singur \u00eentr-o insul\u0103 pustie, \u00een mijlocul oceanului.\/ \u00abImpera\u00adtivul categoric\u00bb al lui Kant nu e altceva, dec\u00e2t vocea acestui reprezentant interior al opiniunei publice. Acela, care face ceea ce a recunoscut c\u0103 e bine, chiar c\u00e2nd e \u00eempotriva folosului s\u0103u individual, acela chiar, care, \u00eendeplinind o datorie, moare \u00een obscuritate ca erou, f\u0103r\u0103 speran\u021ba de a fi odat\u0103 apreciat, acela face astfel, pentru c\u0103 simte \u00een sine un martor totdeauna prezent la eroismul s\u0103u, pentru c\u0103 aude o voce, care \u00eel aprob\u0103 sus \u0219i tare \u00een numele umanit\u0103\u021bii, pentru c\u0103 are sentimentul cert, c\u0103 opinia public\u0103 e \u00eentrea\u00adg\u0103 cu d\u00e2n\u00adsul \u0219i numai prin \u00eent\u00e2mplare ea e \u00eempiedicat\u0103 de a-i da aproba\u021biunea sa \u00een mod public. \u00abImpe\u00adrativul categoric\u00bb, con\u0219tiin\u021ba, opiniunea public\u0103, sunt deci, \u00een esen\u021ba lor, unul \u0219i ace\u00adla\u0219i lucru: forme, \u00een care individul afirm\u0103 solidaritatea speciei.\u201d[17]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Este una dintre primele traduceri publicate din Kant \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u0219i primul frag\u00adment din lucrarea lui Kant Spre pacea etern\u0103<\/em> ap\u0103rut la noi. Abia spre sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zbo\u00adiului a ap\u0103rut traducerea integral\u0103 a volumului, sub semn\u0103tura lui Ion Gorun, ziarist \u0219i literat, care a mai tradus din literatura german\u0103 Faust<\/em> de Goethe. Titlul fragmentului, \u00een volu\u00admul tradus de Gorun este: \u201eDespre ne\u00een\u021belegerea dintre moral\u0103 \u0219i politic\u0103, cu privire la pacea etern\u0103\u201d.[18]<\/sup><\/a> Traian Br\u0103ileanu a p\u0103strat titlul sec\u021biunii c\u00e2nd a rev\u0103zut traducerea lui Gorun \u0219i a publicat lucrarea \u00eentr-un volum cu mai multe texte ale lui Kant.[19]<\/sup><\/a> O edi\u021bie criti\u00adc\u0103 a textului a ap\u0103rut abia \u00een 1991, \u00eentr-un volum tradus \u0219i \u00eengrijit de Rodica Croitoru, \u00een care titlul apendicelui este: \u201eAsupra diferen\u021bei dintre moral\u0103 \u0219i politic\u0103 \u00een inten\u021bia p\u0103cii eterne\u201d.[20]<\/a> Un fragment din traducere a ap\u0103rut revizuit \u00een volumul Filosofia practic\u0103 a lui Kant<\/em>, coordonat de Mircea Flonta \u0219i Hans-Klaus Keul, cu titlul: \u201eDespre dezacordul din\u00adtre moral\u0103 \u0219i politic\u0103 \u00een inten\u021bia p\u0103cii eterne\u201d.[21]<\/a> Aceia\u0219i autori au publicat recent volumul: Immanuel Kant, Mici scrieri despre moral\u0103, religie \u0219i politic\u0103<\/em> (2024), \u00een care este tradus\u0103 integral lucrarea Spre pacea etern\u0103<\/em>, iar titlul primului apendice apare u\u0219or schimbat: \u201eDespre discordan\u021ba dintre moral\u0103 \u0219i politic\u0103 \u00een inten\u021bia p\u0103cii eterne\u201d. [22]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Republic\u00e2nd aceast\u0103 \u201ebucat\u0103\u201d, oferim posibilitatea unei abord\u0103ri comparative a tuturor acestor traduceri \u0219i, poate, surpriza unor reu\u0219ite solu\u021bii terminologice, n\u0103scute une\u00adori chiar din gustul comun al lui Kant \u0219i Canianu pentru maxime \u0219i proverbe. Chiar \u00een textul de fa\u021b\u0103, Kant face aluzii la expresii (devenite) proverbiale sau  \u201emaxime sofistice\u201d pre\u00adcum: \u201eFi\u021bi \u00een\u021belep\u021bi ca \u0219erpii \u0219i f\u0103r\u0103 p\u0103cat ca porumbeii\u201d, \u201eOnestitatea e politica cea mai bun\u0103\u201d vs. \u201eOnestitatea e mai bun\u0103 dec\u00e2t orice politic\u0103\u201d, ultra posse nemo obligatur<\/em>, fiat justitia, pereat mundus<\/em>, fac et excusa<\/em>, si fecisti, nega<\/em>, divide et impera<\/em>, tu ne cede malis, sed contra audentior ito.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
Note<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

[1]<\/a> Crestoma\u021bie. Buc\u0103\u021bi alese din autori germani<\/em>, traducere rom\u00e2n\u0103, Bucure\u0219ti, Editura Casei \u0218coa\u00adlelor, 1901.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> Posed chiar eu un volum legat, achizi\u021bionat din anticariat, care are imprimat pe cotor numele \u201eTitu Maiorescu\u201d deasupra titlului \u201eCrestoma\u021bie\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> Titu Maiorescu, Opere<\/em>, vol. IV: Jurnal 1898\u20131902<\/em>, edi\u021bie de Adina Dragomirescu, Bucure\u0219ti, Academia Rom\u00e2n\u0103\/ Funda\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103, 2021.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> Bibliografia rom\u00e2neasc\u0103 modern\u0103 (1831\u20131918)<\/em>, vol. I: (A\u2013C)<\/em>, prefa\u021b\u0103 de Gabriel \u0218trempel, Bucu\u00adre\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103\/Societatea de \u0218tiin\u021be Filologice din R.S. Rom\u00e2nia, 1984, p. 547: Cres\u00adto\u00adma\u021bie. Buc\u0103\u021bi alese din autori germani<\/em>, traduse de Mihail Canianu. <\/strong>Cu note biografice \u0219i literare urmate de un tabel resumativ al evolu\u021biunei literaturei germane \u0219i al monumentelor principale literare din timpurile cele mai vechi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Bucure\u0219ti (Atel. I. V. Socec), 1901. (20,5 x 14). 638 p. 4 lei. (II 19938).<\/strong><\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a> Crestoma\u021bie<\/em>, p. 575n.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a> Mihail Canianu, Poezii populare. Doine. Culese \u0219i publicate \u00eentocmai cum se zic<\/em>, Ia\u0219i, Editura \u201eLibr\u0103riei Fra\u021bii \u0218araga\u201d, 1888.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a> Enciclopedia Rom\u00e2n\u0103<\/em>, tomul I, Sibiu, Editura \u0219i Tiparul lui W. Krafft, 1898, p. 696. Cu aproape acelea\u0219i date, l-am reg\u0103sit men\u021bionat \u0219i \u00een:  Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea<\/em> (1940), p. 161, doar c\u0103 se mai adaug\u0103 la bibliografie volumul: Grigorie T. Br\u0103tianu, [de] Mihail Canianu. Bucure\u0219ti, Edit. Libr\u0103riei C. Sfetea (Tip. Gutenberg, Joseph G\u00f6bl), 1893.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a> Despre care spune: \u201eMoise Cahan\u0103, fiul lui Oisie Cahane cr\u00e2\u0219mar evreu din H\u00e2rl\u0103u\u201d. I s-a acordat \u00eem\u00adp\u0103\u00adm\u00e2n\u00adtenirea, cu numele Mihail Canianu, \u00een anul 1914 (vezi M.O. din 13 mai 1914).<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/a> Elena D. O. Sevastos, Limba rom\u00een\u0103 \u0219i autorii evrei<\/em>, vol. I: Critic\u0103 literar\u0103 asupra Poesielor Popu\u00adlare de Mihail Canianu (editura Fra\u021bii \u0218araga)<\/em>, Ia\u0219i, Tipografia Na\u021bional\u0103, 1898, pp. 5\u20136.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/a> Ovidiu B\u00eerlea, Metoda de cercetare a folclorului<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura pentru Literatur\u0103, 1969, p. 22.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/a> Ovidiu B\u00eerlea, Istoria folcloristicii rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura enciclopedic\u0103 rom\u00e2n\u0103, 1974, pp. 274\u2013276.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/a> Iordan Datcu, Dic\u021bionarul etnologilor rom\u00e2ni<\/em>, edi\u021bia a 3-a, rev\u0103zut\u0103 \u0219i mult ad\u0103ugit\u0103, Bucure\u0219ti, Editura Saeculum I. O, 2006, p. 184. Vezi \u0219i edi\u021biile anterioare: Dic\u021bionarul folclori\u0219tilor<\/em>, de Iordan Datcu \u0219i S. C. Stroescu, prefa\u021b\u0103 de Ovidiu B\u00eerlea, 1979, \u0219i Dic\u021bionarul etnologilor rom\u00e2ni <\/em>(3 vol., 1997).<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/a> Mihail Canianu, Studii \u0219i culegeri de folclor rom\u00e2nesc<\/em>, cuv\u00e2nt \u00eenainte de Dan Horia Mazilu, studiu introductiv de Al. Dobre, glosar, indicele subiec\u021bilor ancheta\u021bi \u0219i bibliografie de Mihail M. Robea, Bucure\u0219ti, S.C. Editura Minerva S.A., 1999.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/a> M. Canianu a mai tradus din german\u0103 povestirea lui Richard Wagner, Pelerinajul meu la Beethoven<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Adev\u0103rul S. A., s. a., lucrare care nu e men\u021bionat\u0103 \u00een DLR, nici \u00een DGLR.<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/a> La aceste nume mai trebuie ad\u0103ugate: Carmen Sylva, Salzmann, Mommsen, Diesterweg, L\u00f6hr, Martin Luther, A. von Humboldt, Herbart, Leibniz, F. von Hellwald, Pestalozzi, R. von Ihering, F. von Holtzen\u00addorff, H. von Sybel, Bismarck. Pe l\u00e2ng\u0103 buc\u0103\u021bile traduse de el, Canianu a introdus \u0219i altele, al c\u0103ror traduc\u0103tor e men\u021bionat la sf\u00e2r\u0219itul fiec\u0103rei traduceri. Pe l\u00e2ng\u0103 cei men\u021biona\u021bi mai sus mai sunt (unii marca\u021bi doar prin ini\u021biale): I. Negruzzi, Th. M. Stoenescu, Gion, E. M., B. Vermont, B. Marian, Chendi \u0219i Sandu, S. Grossmann, N. Istrate, E. B\u0103lteanu, Virg. Popescu, V. P\u0103c\u0103\u021bian, L. F., A., L. T.<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/a> Crestoma\u021bie<\/em>, pp. 597\u2013598.<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/a> Crestoma\u021bie<\/em>, pp. 355\u2013356.<\/p>\n\n\n\n

[18]<\/a> Immanuel Kant, Spre pacea etern\u0103. Un proiect filosofic<\/em>, cu o noti\u021b\u0103 biografic\u0103 \u0219i un cuv\u00e2nt introductiv , traducere de Ion Gorun, Bucure\u0219ti, Editura I. Br\u0103ni\u0219teanu, [1918], pp. 53\u201366.<\/p>\n\n\n\n

[19]<\/a> I. Kant, Ideea unei istorii universale \u2013 Ce este \u201eluminarea\u201d \u2013 \u00cenceputul istoriei omenirii \u2013 Spre pa\u00adcea etern\u0103<\/em>, traducere cu un studiu introductiv de Traian Br\u0103ileanu, Bucure\u0219ti, Casa \u0218coalelor, 1943, pp. 152\u2013166.<\/p>\n\n\n\n

[20]<\/a> Immanuel Kant, Scrieri moral-politice<\/em>, traducere, studii introductive, note \u0219i indici de Rodica Croitoru, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103, 1991, pp. 413\u2013424. Edi\u021bia a doua rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, \u00een volumul: Immanuel Kant, Opere. Spre pacea etern\u0103. Un proiect filosofic; \u00cen\u0219tiin\u021bare asupra \u00eencheierii apropiate a unui tratat \u00een vederea p\u0103cii eterne \u00een filosofie; \u00cencercare asupra unor considera\u021bii privind optimismul<\/em>, traducere, studiu introductiv, studiu asupra traducerii, note, bibliografie selectiv\u0103, index de concepte de Rodica Croitoru, Bucure\u0219ti, Editura ALL, 2008, pp. 103\u2013118.<\/p>\n\n\n\n

[21]<\/a> Filosofia practic\u0103 a lui Kant<\/em>, coordonatori Mircea Flonta \u0219i Hans-Klaus Keul, Ia\u0219i, Polirom, 2000, pp. 106\u2013108.<\/p>\n\n\n\n

[22]<\/a> Immanuel Kant, Mici scrieri despre moral\u0103, religie \u0219i politic\u0103<\/em>, traducere de Mircea Flonta \u0219i Hans-Klaus Keul, cu colaborarea lui Grigore Vida, selec\u021bie, prefa\u021b\u0103, prezent\u0103ri \u0219i note de Mircea Flonta \u0219i Hans-Klaus Keul, Bucure\u0219ti, Humanitas, 2024, pp. 297\u2013311.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, vol. XX: Kant 300<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2024, pp. 122\u2013127]<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DOI: 10.59277\/SIFR.202420.08 Un traduc\u0103tor din Kant: Mihail Canianu Titus Lates Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne \u00cen anul 1901 a ap\u0103rut la Bucure\u0219ti, \u00een Stabilimentul grafic I. V. Socec\u016d, o Cresto\u00adma\u021bie cu \u201ebuc\u0103\u021bi alese din autori germani\u201d[1], \u00een care se g\u0103se\u0219te tradus \u0219i primul apendice din lucrarea lui Immanuel Kant Spre […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":8549,"menu_order":8,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"disabled","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[195,492,262],"tags":[34,502],"class_list":["post-8650","page","type-page","status-publish","hentry","category-articole","category-sifr20","category-titus-lates","tag-kant","tag-mihail-canianu"],"featured_image_src":null,"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/mm\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"DOI: 10.59277\/SIFR.202420.08 Un traduc\u0103tor din Kant: Mihail Canianu Titus Lates Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne \u00cen anul 1901 a ap\u0103rut la Bucure\u0219ti, \u00een Stabilimentul grafic I. V. Socec\u016d, o Cresto\u00adma\u021bie cu \u201ebuc\u0103\u021bi alese din autori germani\u201d[1], \u00een care se g\u0103se\u0219te tradus \u0219i primul apendice din lucrarea lui Immanuel Kant Spre…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8650","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8650"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8650\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8655,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8650\/revisions\/8655"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8549"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8650"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8650"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8650"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}