{"id":8841,"date":"2025-11-27T17:23:00","date_gmt":"2025-11-27T15:23:00","guid":{"rendered":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?page_id=8841"},"modified":"2025-11-29T14:26:35","modified_gmt":"2025-11-29T12:26:35","slug":"problema-limbajului-filosofic-si-ideea-unui-dictionar-de-terminologie-filosofica-in-istoria-filosofiei-romanesti-titus-lates","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/volumul-21-2025\/problema-limbajului-filosofic-si-ideea-unui-dictionar-de-terminologie-filosofica-in-istoria-filosofiei-romanesti-titus-lates\/","title":{"rendered":"Problema limbajului filosofic \u0219i ideea unui dic\u021bionar de terminologie filosofic\u0103 \u00een istoria filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti | Titus Lates"},"content":{"rendered":"\n

DOI: 10.59277\/SIFR.202521.01<\/p>\n\n\n\n

Problema limbajului filosofic \u0219i ideea unui dic\u021bionar de terminologie filosofic\u0103 \u00een istoria filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/h2><\/div>\n\n\n\n
Titus Lates<\/h5>

Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne<\/p><\/div>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
The problem of philosophical language and the idea of a dictionary of philosophical terminology in the history of Romanian philosophy (From Cantemir to Noica)<\/strong><\/h5><\/div>\n\n\n\n

Abstract: <\/strong>From the beginning, those who wrote philosophy in Romanian were faced with the problem of establishing a philosophical language and felt the need to compile a dic\u00adtionary (lexicon, vocabulary) that would fix a philosophical terminology and help in its under\u00adstanding. One problem was the adoption of foreign terms, and another was the investigation of the resources of the Romanian language in order to discover terms capable of becoming philo\u00adsophical concepts. Therefore, in the formation of a Romanian philosophical language, both the translations that proved the possibility of expressing philosophical ideas in Roma\u00adnian and the original creators of philosophy played an important role. In this presentation, several opinions are offered about the difficulties encountered in find\u00ading terminological solutions as well as several directives formulated for compiling dictionaries of philosophy, recorded in the history of Romanian philosophy, from D. Cantemir to C. Noica.<\/p>\n\n\n\n

Keywords: <\/strong>philosophy in Romanian; philosophical language; philosophical transla\u00adtions; philosophical dictionary; dictionary vs. vocabulary; terminological understanding.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

Prefigurarea primului dic\u021bionar cu termeni filosofici \u00een limba rom\u00e2n\u0103 o \u00eent\u00e2lnim \u00een Scara numerelor \u0219i cuvintelor str\u0103ine t\u00e2lcuitoare<\/em> \u00eentocmit\u0103 de Dimitrie Cantemir pentru Istoria Ieroglific\u0103<\/em>. Cartea a fost scris\u0103 la Constantinopol, \u00een anii 1703\u20131705, \u0219i con\u021bine numero\u0219i termeni \u201eloghice\u0219ti \u0219i filosofe\u0219ti\u201d prelua\u021bi din limbi str\u0103ine. Cante\u00admir a \u00eencercat pentru prima oar\u0103 naturalizarea lor \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dar con\u0219tient c\u0103 aceasta e \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i \u00een formare (\u201ebrudie\u201d) i-a cuprins \u00een index pentru a oferi citito\u00adri\u00adlor \u00een\u021be\u00adlegerea lor. \u00cen \u00eent\u00e2mpinarea cititorului (Izvoditoriul cititorului s\u0103n\u0103tate<\/em>) autorul Isto\u00adriei ieroglifice<\/em> scrie:<\/p>\n\n\n\n

\n

(de vreme ce brudiii noaste limbi cunosc\u0103toriu e\u0219ti) de la tine pre lesne a o do\u00adb\u00e2n\u00addi cur\u00e2nd nedejduiesc; c\u0103ci \u00een une hotare loghice\u0219ti sau filosofe\u0219ti a limbi streine, eline\u0219ti, dzic, \u0219i l\u0103tine\u0219ti cuvinte \u0219i numere, cii \u0219i colea, dup\u0103 asupreala voroa\u00advii aruncate vii afla, carile \u00een\u021bel\u00e9gerii discursului nostru nu pu\u021bin\u0103 \u00eentune\u00adcare pot s\u0103 aduc\u0103. Ce dup\u0103 a ta voioas\u0103 \u03c3\u03c5\u03bc\u03c0\u03ac\u03b8\u03b9\u03b1\u03bd pre ac\u00e9asta cu os\u0103bit\u0103 scar\u0103, dup\u0103 num\u0103rul f\u00e9\u021belor \u00eens\u0103mnat\u0103, pre c\u00e2t mai chiar a le descoperi s-au putut, dup\u0103 \u00een\u021belegerea limbii noastre a \u021bi le t\u00e2lcui mi-au c\u0103utat. Deci fiete care cuv\u00e2nt strein \u0219i ne\u00een\u021beles, oriunde \u00eenainte \u021b-ar ie\u0219i, dup\u0103 r\u00e2ndul azbuchelor, \u0219i dup\u0103 nu\u00adm\u0103\u00adrul f\u00e9\u021belor, la scar\u0103 \u00eel ciarc\u0103, c\u0103 a\u0219e pofta s\u0103 \u021bi s\u0103 plineasc\u0103 nedejduiesc.<\/em>[1]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Dup\u0103 folosirea \u0219i familiarizarea cu ace\u0219ti termeni, Cantemir dorea s\u0103-i includ\u0103 \u00een vocabularul uzual, pentru a oferi dovada c\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 obi\u0219nuit\u0103, fireasc\u0103 (\u201ehiri\u00ad\u0219\u0103\u201d), sunt cu putin\u021b\u0103 \u201ecele mai ad\u00e2nci \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi\u201d. A\u0219a c\u0103 scrie iar\u0103\u0219i c\u0103tre \u201ecititoriu\u201d:<\/p>\n\n\n\n

\n

Vii \u0219ti, iubitule, c\u0103 nu pentru cei carii \u00eentr-ac\u00e9ste pomenite limbi pedepsi\u021bi sint scara acii am suppus, ce, pentru ca de \u00eemprumutarea cuvintelor streine cei mai nedeprin\u0219i lovind, vr\u00e9re-a\u0219 ca a\u0219\u00e9 a le \u00een\u021b\u0103l\u00e9ge \u0219i \u00een dilectul strein s\u0103 le deprin\u00addz\u0103, c\u0103 a\u0219\u00e9 unul dup\u0103 altul nep\u0103r\u0103sit urm\u00e2nd, spre c\u00e9le mai ad\u00e2nci \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi, prin hiri\u0219\u0103 limba a noastr\u0103 a purc\u00e9de a s\u0103 \u00eendr\u0103zni cu putin\u021b\u0103 ar fi.<\/em>[2]<\/sup><\/a><\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\u00cen \u00eencheiere \u00ee\u0219i exprim\u0103 speran\u021ba (\u201en\u0103dejdea\u201d) c\u0103 va putea da chiar el \u201etoat\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura loghic\u0103i pre limba noastr\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Faptul s-a \u00eemplinit abia peste un secol, c\u00e2nd Samuil Micu \u201emult s-au ostenit, p\u00e2n\u0103 au f\u0103cut logica pre limba rom\u00e2neasc\u0103\u201d[3]<\/sup><\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Contemporan cu el, Paul Iorgovici avea \u00eencredere \u00een resursele limbii noastre \u0219i \u00een Observa\u021bii de limba rum\u00e2neasc\u0103<\/em> (Buda, Cr\u0103iasca Universit\u0103\u021bii Tipografie, 1899), spunea:<\/p>\n\n\n\n

\n

Precum cuvintele care vorbim \u0219i numele care purt\u0103m ne m\u0103rturisesc pre noi a fi urm\u0103torii na\u021biii rom\u00e2ne\u0219ti, a\u0219a \u0219i starea noastr\u0103, a rum\u00e2nilor de acuma, ne arat\u0103 chiar c\u0103 a\u0219a departe am c\u0103zut din floarea \u0219tiin\u021belor \u0219i a limbii, c\u00e2t acuma cuvin\u00adtele de \u0219tiin\u021be, care s-au \u00eentrebuin\u021bat \u00een r\u0103d\u0103cina limbii care noi o vorbim, se par noao \u00een starea aceasta a fi streine.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n

Iar tu, cititoriule binevoitor, dac\u0103 vei deschide ochii min\u021bii tale \u0219i vei str\u0103bate la r\u0103d\u0103cina cuvintelor a limbii noastre, adec\u0103 de vei judeca de limba noastr\u0103 nu dup\u0103 p\u0103rere, ci dup\u0103 fiin\u021ba limbii, te vei \u00eencredin\u021ba c\u0103 cuvintele cele de lips\u0103 \u00een limba noastr\u0103 pentru \u0219tiin\u021be se cuprind \u00eenv\u0103luite \u00een r\u0103d\u0103cina cuvintelor a limbii noastre \u0219i pentru aceea s-au z\u0103uitat din limba noastr\u0103, pentru c\u0103 \u0219tiin\u021bele, ca pricin\u0103 a cuvintelor acelora, s-au ve\u0219tezit \u00een limba noastr\u0103 una cu starea na\u021biii.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n

Deci, dac\u0103 te atinge c\u00e2tva lauda numelui rom\u00e2nesc, st\u0103 cu dedinsul de cultu\u00adra limbii rom\u00e2ne\u0219ti, scutur\u0103 a tot cuv\u00e2ntului r\u0103d\u0103cina \u0219i de acolo trage at\u00e2tea cu\u00advinte pre c\u00e2t se poate \u00eentinge puterea vorbei de r\u0103d\u0103cin\u0103.<\/em>[4]<\/sup><\/a><\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

La \u0218coala de la Sf. Sava, \u00een a doua decad\u0103 a secolului al XIX-lea Gheorghe Laz\u0103r a deschis predarea cursurilor de filosofie \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (dup\u0103 Kant), iar primul profesor de filosofie \u00een sensul modern al cuv\u00e2ntului, Eufrosin Poteca, a reu\u0219it publica\u00adrea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a manualului dup\u0103 care \u0219i-a \u021binut cursurile \u00eentre anii 1825\u20131828: Filosofia cuv\u00e2ntului \u0219i a n\u0103ravurilor, adec\u0103 Logica \u0219i Ithica elementare, c\u0103rora se pune \u00eenainte Istoria filosoficeasc\u0103<\/em> (Buda, \u00een Cr\u0103iasca Tipografie a Universit\u0103\u021bii Unga\u00adriei, 1829). Cu pu\u021bin timp \u00eenainte de a vedea lumina tiparului aceast\u0103 lucrare, Grigorie R\u00e2mniceanu (1763\u20131828), fost profesor de cuno\u0219tin\u021be religioase la \u0218coala de la Sf. Sava, ales episcop al Arge\u0219ului \u00een 1823, a tip\u0103rit \u00een traducere Logica<\/em> Sf\u00e2ntului Damas\u00adchin, \u00een Tipografia Sfintei Mitropolii, \u00een anul 1826.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Precuv\u00e2ntare<\/em> la traducere zice:<\/p>\n\n\n\n

\n

… \u00eentru aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 de vreame s-au ivit \u0219i aceast\u0103 <\/em>Logic\u0103 a Sf\u00e2ntului Damas\u00adchin, t\u0103lm\u0103cit\u0103 din limba Elineasc\u0103, de mine cel mai de jos numit patriot, carele \u0219i de nu m-am cunoscut \u00een deprinderea altor destoinicii, dar \u00een trudirea c\u0103r\u021bilor limbii patriei, cu sa\u021biu am petrecut. Deci \u00eenc\u0103 mai denainte \u0219tiind eu c\u0103 unii din dasc\u0103lii altor limbi poate de vreo patim\u0103 r\u0103pindu-se, nu lipsesc a zice c\u0103 cu neputin\u021b\u0103 iaste a s\u0103 muta Filosofia \u0219i \u00een limba rum\u00e2neasc\u0103 pentru s\u0103r\u0103cia zicerilor \u0219i numirilor, am pus toat\u0103 os\u00e2rdia de am t\u0103lm\u0103cit \u0219i pre ceale mai nelesnicioase graiuri \u0219i nume, p\u0103zind de aproape pre \u00een\u021belegerea t\u0103lm\u0103cirii, pentru ca s\u0103 r\u0103m\u00e2ie gre\u0219it\u0103 \u0219i de\u0219art\u0103 p\u0103rerea acelora \u0219i s\u0103 se arate prin lucru dovedit cum c\u0103 toate limbile f\u0103r\u0103 osebire s\u00e2nt \u00eend\u0103m\u0103natece la toate \u0219tiin\u021bele.<\/em>[5]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n

Iar la sf\u00e2r\u0219it, dup\u0103 Scara celor ce s\u0103 cuprind \u00eentr-aceast\u0103 logic\u0103 <\/em>a a\u0219ezat un Lexicona\u0219 al zicerilor \u0219i numirilor celor noa\u0103, care acum de nevoe pentru \u00een\u021belegerea ace\u0219tii lo\u00adgici s-au g\u0103sit din \u00eens\u0103\u0219i limba noastr\u0103 rum\u00e2neasc\u0103.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Dup\u0103 aceste \u00eencerc\u0103ri, predarea filosofiei la \u0218coala de la Sf. Sava a fost \u00eentre\u00adrupt\u0103 o vreme \u2013 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a fost invitat s\u0103 predea filosofia August Treboniu Laurian, \u00een 1842. El a tradus Manual de filosofie lucrat dup\u0103 programa universit\u0103\u00ad\u021bii de la Paris de A. Delavigne<\/em> licen\u021biat al Academiei din Paris (tiparul Colegiului Na\u021bional, 1846) \u0219i Manual de filosofia \u0219i de literatura filosofic\u0103 de W. Traug. Krug<\/em>, public\u00e2nd (doar) primul volum \u00een 1847. Din Advertimentu din partea traducto\u00adriu\u00adlui<\/em> transpar dificult\u0103\u021bile \u00eent\u00e2mpinate \u00een g\u0103sirea termenilor filosofici \u0219i deschiderea c\u0103tre alte pro\u00adpuneri viitoare, mai potrivite.<\/p>\n\n\n\n

\n

Limba in genere dup\u0103 metodul\u016d adoptat\u016d \u00een urmarea unei critice indelungate, o am\u016d p\u0103stratu in cur\u0103t\u00eca ei, si am\u016d judecat\u016d de peccat\u016d a spurc\u00e0 scientia prin o ammes\u00adtecatur\u0103 barbar\u0103. Cu t\u00f3te aceste-\u00e0 in formarea terminilor\u016d si in orto\u00adgrafi\u0103 am\u016d c\u0103utat\u016d modul\u016d cell\u016d mai simplu, ins\u0103 tot\u016d de o dat\u0103 si cell\u016d mai apr\u00f3pe de a se put\u00e9 perfec\u021bion\u00e0 f\u0103r\u0103 a cere sc\u00e2mb\u00e2ri considerabile, c\u00e2nd\u016d va fi s\u0103 se introduc\u0103 unul\u016d mai rationat\u016d.<\/em>[6]<\/sup><\/a><\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Nu peste mult timp, a publicat o traducere dup\u0103 acela\u0219i autor \u0219i Timotei Cipariu, la Blaj: Elemente de filosofia dup\u0103 W. T. Krug<\/em>, ap\u0103rut\u0103 \u00een dou\u0103 volume, \u00een 1861 \u0219i 1863. Cunosc\u0103tor al traducerii lui Laurian, \u00een Prefatiune<\/em> continu\u0103 s\u0103 vor\u00adbeasc\u0103 despre dificultatea traducerii \u0219i \u00ee\u0219i cere scuze pentru imperfec\u021biuni:<\/p>\n\n\n\n

\n

Multa greutate se semt\u00ee traducundu, pentru defectulu nu numai in terminii filoso\u00adfici romanesci, ci si in cuvente ce semneza idee astracte, cuvente cari in limb\u2019a ger\u00adma\u00adna si in cele clasice se afla copiose, er\u2019 intru a\u2019nostra mai rare. In aste cercustari ne folosiramu cu termini latini, mai raru grecesti, dupa esemplulu altoru limbe chiaru si mai avute de c\u00e2tu a\u2019 nostra; si de aceea credemu, c\u00e0 vomu f\u00ed scusati.<\/em>[7]<\/sup><\/a><\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Tot \u00een Transilvania, la Bra\u0219ov, Ioan Me\u0219ot\u0103, \u00een studiul \u201eEspunerea catoruva feno\u00admene sufletesci cu privire la espresiunile psicologice in limb\u2019a ruman\u00e9sca\u201d, publicat \u00een A septea programa a gimnasiului plenariu rom\u00e2nescu de religiunea gr. orientale pe an. Scol. 1865\/6<\/em>, redactat\u0103 (\u201eredig\u00e9ta\u201d) de G. J. Munteanu (Brasiovu, Tipografi \u0219i pro\u00adve\u00addiutori R\u00f6mer & Kammer, 1866), scria:<\/p>\n\n\n\n

\n

Rumanii ocupandu-se cu studiulu scientificu alu filosofii numai p\u00f3te face <\/em>tabula rasa celu putinu nu toti din progresulu ce \u2019l\u2019a facutu ac\u00e9sta sciintia la pop\u00f3rele culte atatu vechi catu si moderne. Prin urmare elu primesce notiuni gata, care are numai de ale cercet\u00e1, d\u00e9ca sunt corecte si apoi a-le imbrac\u00e1 in vestminte rumanesci corespundiat\u00f3ria. Era corespundiat\u00f3ria este o vorba notiunii, care o insemn\u00e9za, atunci, candu, s\u00e9u cuprinde in sine t\u00f3te semnele caracteristice, prin care se deosebeste o notiune de alt\u2019a, s\u00e9u este unu semnu de conventiune primitu decatre natiunea intr\u00e9ga. Aflarea semneloru conventionale pentru insemnarea notiuniloru este triumfulu inteligintiei omenesci \u2013 D\u00e9ca nu ne vomu nisui a fics\u00e1 insemnatatea vorbeloru pe ori ce terenu, dar cu deosebire in filosofia, ne vomu deprinde numai la vorbe g\u00f3le, la frase fara sensu, si sciinti\u2019a in locu de a cultiv\u00e1 poporulu numai lu va intunec\u00e1 mai tare […]<\/em>[8]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Pentru a fixa \u0219i statornici (\u201estatori\u201d) \u00een limba rom\u00e2n\u0103 expresiunile psihologice neap\u0103rat necesare \u00een predarea propedeuticii filosofice prezint\u0103 \u201erepresentatiunile sensuale a le omului despre trupulu seu si despre obieptele sensuale din afar\u0103, castigate prin mijlocirea organeloru simtiuriloru\u201d, explic\u00e2nd etimologia \u0219i \u00een\u021belesul lor. Se rezum\u0103 \u00eens\u0103 la \u201enumai cateva \u0219i anca cele mai simple\u201d, a\u0219tept\u00e2nd din partea celor mai competen\u021bi \u2013 \u201eacei profesori dela o facultate filosofica ruman\u00e9sca\u201d \u2013 scrierea unei \u201epsicologii empirice rumanesci\u201d.<\/p>\n\n\n\n

O prim\u0103 \u00eencercare, destul de reu\u0219it\u0103, a f\u0103cut-o Ioan Popescu, care a publicat, \u00een 1881 Psihologia empiric\u0103 seu Sciin\u0163a despre suflet \u00eentre marginile observa\u0163iunei<\/em> (Sibiiu, Tip. lui S. Filtsch (W. Krafft)). Dar realizarea suprem\u0103 a dat-o Constantin R\u0103dulescu-Motru, care a publicat \u00een 1923 Curs de psihologie<\/em> (Bucure\u0219ti, Cultura Na\u021bional\u0103). Dup\u0103 cum a scris \u00een manualul de psihologie, redactat pentru \u0219colile secundare, considera acest curs ca \u201eun fel de vocabular pentru \u0219tiin\u021bele filosofice\u201d, f\u0103c\u00e2nd cu acel prilej distinc\u021bia dintre limbajul psihologiei, al logicii, al moralei, al pedagogiei etc.<\/p>\n\n\n\n

\n

Un cuv\u00e2nt \u00een vocabularul unei limbi \u00ee\u0219i are sunetul \u0219i \u00een\u021belesul s\u0103u bine precizat, dar din vocabularul limbei nu putem s\u0103 \u0219tim cu toate acestea ce rol va avea el s\u0103 joace \u00een diferitele propozi\u021biuni, cari \u00eel vor cuprinde. \u00centr<\/em>\u2019o propozi\u021biune el poate servi la o afirmare \u0219i \u00een alt\u0103 propozi\u021biune, la alt\u0103 afirmare. Chiar \u00een\u021belesul lui se poate schimba dup\u0103 finalitatea \u00een care este \u00eendreptat\u0103 propozi\u021bia. Cum este cuv\u00e2ntul a\u0219a este \u0219i faptul sufletesc. \u00cen\u021belesul lui psihologic este un fel de voca\u00adbu\u00adlar pentru \u0219tiin\u021bele filosofice, nu \u00eensu\u0219 fundamentul lor. Fundamentul \u0219tiin\u021belor filosofice consist\u0103 \u00een scopul special, pe care fiecare dintre ele \u00eel urm\u0103re\u0219te. Logi\u00adca urm\u0103re\u0219te adev\u0103rul, morala urm\u0103re\u0219te cunoa\u0219terea normelor de conduit\u0103, pedagogia urm\u0103re\u0219te cunoa\u0219terea normelor dup\u0103 cari s\u0103 se fac\u0103 \u00een mod util dezvoltarea corpului \u0219i sufletului<\/em>, etc. […][9]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

L-am \u00eent\u00e2lnit pe C. R\u0103dulescu-Motru printre colaboratorii pentru filosofie la Enciclopedia Rom\u00e2n\u0103<\/em>, publicat\u0103 din \u00eens\u0103rcinarea \u0219i sub auspiciile Asocia\u021biunii pentru literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i cultura poporului rom\u00e2n, de C. Diaconovich, tomul I (Sibiiu, Edi\u00adtura \u0219i Tiparul lui W. Krafft, 1898), dar nu am identificat niciun articol semnat de el. \u00cen cele trei volume ale Enciclopediei<\/em> (vol. II, 1900; vol. III, 1904) au fost trata\u021bi peste 300 termeni filosofici, \u00een marea lor majoritate \u00een articole elaborate de Grigore Pletosu, profesor de filosofie la Gimnaziul superior funda\u021bional din N\u0103s\u0103ud[10]<\/sup><\/a>, Mihail Dragomi\u00adrescu, conferen\u021biar de estetic\u0103 la Facultatea de Filosofie \u0219i Litere de la Universitatea din Bucure\u0219ti, \u0219i Nicolae Mih\u0103escu-Nigrim, profesor din Ploie\u0219ti.  <\/p>\n\n\n\n

Discu\u021bii asupra alc\u0103tuirii unui Dic\u021bionar Rom\u00e2nesc de Filosofie<\/em> propriu-zis au avut loc \u00een \u0219edin\u021ba din 18 noiembrie 1915, acum 110 ani, \u00eentr-o \u0219edin\u021b\u0103 a Socie\u00adt\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Filosofie[11]<\/sup><\/a>, condus\u0103 de C. R\u0103dulescu-Motru, \u0219i s-ar putea ca artico\u00adlul \u201eProblema con\u0219tiin\u021bei\u201d, cu subtitlul \u201eDefini\u021bie\u201d, publicat \u00een acela\u0219i num\u0103r din Studii filosofice<\/em>[12]<\/sup><\/a> \u00een care era men\u021bionat evenimentul, s\u0103 fi fost scris de Marin \u0218tef\u0103\u00adnescu, secretarul societ\u0103\u021bii, chiar sub impulsul acestor discu\u021bii. Propunerea a r\u0103mas deschis\u0103 \u0219i putem g\u0103si \u00een Revista de filosofie<\/em> de mai t\u00e2rziu \u00eencerc\u0103ri de r\u0103spuns la \u00eentreb\u0103ri legate de folosirea \u0219i \u00een\u021belesul unor termeni, concepte \u0219i no\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n

Ea a fost \u00eensu\u0219it\u0103 la modul cel mai serios de Nae Ionescu, care a \u021binut \u00een anul universitar 1924\u20131925 un seminar special cu tema Dic\u021bionar Filosofic<\/em>.[13]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

La recomandarea \u0219i sub \u00eendrumarea lui a fost tradus\u0103 Critica ra\u021biunii practice<\/em> de Immanuel Kant, de doi dintre elevii s\u0103i. Unul dintre ei, Dumitru Cristian Amz\u0103r, reafirm\u0103 \u00een studiul introductiv \u201eKant \u00een rom\u00e2ne\u0219te\u201d preocuparea pentru \u201eagonisirea unui vocabular filosofic rom\u00e2nesc\u201d \u0219i rolul traducerilor \u00een acest sens, amintind \u0219i demersul desc\u0103lec\u0103tor al lui Grigorie R\u00e2mniceanu:<\/p>\n\n\n\n

\n

Noi care ne pl\u00e2ngem ast\u0103zi de \u201einsuficien\u021ba\u201d limbii rom\u00e2ne\u0219ti c\u00e2nd vrem s\u0103 facem \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i filosofie\u201d \u201ela nivelul\u201d Apusului, s\u0103 ne oprim pu\u021bin \u0219i s\u0103 cuget\u0103m la pilda de sfor\u021bare proprie, pe care ne-a dat-o, acum un veac, Kir Grigorie, Episco\u00adpul Arge\u0219ului, t\u0103lm\u0103cind \u201edin limba ellineasc\u0103\u201d <\/em>Logica Sf\u00e2ntului Ioan Damaschin; […]<\/em><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n

Tot a\u0219a am \u00eencercat […] s\u0103 ne oprim pe c\u00e2t cu putin\u021b\u0103 la termeni curat rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een credin\u021ba c\u0103 \u00een grija pentru agonisirea unui vocabular filosofic rom\u00e2nesc <\/a>nu cade numai \u00een sarcina g\u00e2nditorilor originali, a\u0219a de numero\u0219i \u00een vremea din urm\u0103 \u0219i totu\u0219i, spre deosebire de mul\u021bi din \u00eenainta\u0219ii lor, a\u0219a de pu\u021bin aten\u021bi la forma \u00een care \u00ee\u0219i \u00eembrac\u0103 cugetarea lor nou\u0103, ba uneori ne\u00eenchipuit de nou\u0103 pentru \u201ecultura\u201d noastr\u0103, (at\u00e2t de st\u0103p\u00e2ni\u021bi sunt numai de ceea ce spun!) \u2013 ci este \u0219i una din datoriile traduc\u0103torilor. Fire\u0219te: \u00een marginile \u00eeng\u0103duite de posibilit\u0103\u021bile \u0219i spiritul limbii noastre. C\u0103ci dac\u0103 traduc\u0103torii filosofilor greci au, \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, mai mult noroc, cei care traduc din filosofia apusean\u0103 sunt sili\u021bi s\u0103 \u021bin\u0103 seam\u0103 de tradi\u021bia <\/em>scolastic\u0103 a terminologiei noastre filosofice (pro\u00adve\u00adnit\u0103 din interpretarea <\/em>latin\u0103 a filosofiei grece\u0219ti); terminologie pe care noi, rom\u00e2nii, trebuie s-o p\u0103str\u0103m uneori neschimbat\u0103, datorit\u0103 nu numai caracterului romanic al limbii noastre, care ne u\u0219ureaz\u0103 \u00een\u021belegerea ei, dar mai ales puterni\u00adcei influen\u021be pe care limba francez\u0103 a avut-o nu at\u00e2ta asupra g\u00e2ndirii c\u00e2t mai cu seam\u0103 asupra vorbirii, deseori lipsite de g\u00e2nduri, a rom\u00e2nului \u201ecult\u201d, \u2013 ceea ce ne face s\u0103 prefer\u0103m aceast\u0103 terminologie, mai ales c\u0103 \u00een limba noastr\u0103 \u00eenc\u0103 nu se poate g\u0103si una f\u0103cut\u0103 gata. La Kant care a g\u00e2ndit de fapt latine\u0219te \u00een limba german\u0103 (nu rareori \u00ee\u0219i f\u0103cea \u00eensemn\u0103rile deadreptul \u00een latine\u0219te), trebuia cu at\u00e2t mai mult s\u0103 avem \u00een vedere lucrul acesta.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n

O des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u201eautohtonizare\u201d a limbajului filosofic numai pe aceast\u0103 cale este de altfel cu neputin\u021b\u0103. R\u0103m\u00e2ne sarcina g\u00e2nditorilor p\u0103m\u00e2nteni s\u0103 ne alc\u0103tuiasc\u0103 unul propriu.[14]<\/sup><\/strong><\/sup><\/a><\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Sub influen\u021ba lui Nae Ionescu s-a constituit o \u201egenera\u021bie\u201d care s-a organizat \u00eentr-o aso\u00adcia\u021bie ai c\u0103rei membri (printre care: Petru Comarnescu, Mircea Eliade, Mircea Vul\u00adc\u0103\u00ad\u00adnescu, Dan Botta) au scos \u201erevista de arte, litere \u0219i filosofie\u201d Criterion<\/em>, unde au ap\u0103\u00adrut c\u00e2teva articole dintr-un dic\u021bionar \u2013 \u201eExperien\u021b\u0103\u201d de Petru Comarnescu (anul I, nr. 1, 15 octombrie 1934, pp. 3\u20134), \u201eSpiritualitate\u201d (anul I, nr. 2, 1 noembrie 1934, pp. 3\u20134) \u0219i \u201eGenera\u021bie\u201d (anul I, nr. 3\u20134, 15 noembrie \u2013 1 decembrie 1934, pp. 3\u20136) de Mir\u00adcea Vul\u00adc\u0103nescu; \u201eProblematic\u0103\u201d de Constantin Noica (anul I, nr. 5, 15 decembrie 1934, p. 3); \u201eSatul\u201d de Henri H. Stahl (anul II, nr. 6\u20137, ianuarie \u2013 februarie 1935, pp. 3\u20134)[15]<\/sup><\/a> \u2013, la rubrica \u201eO idee\u201d, \u00eenso\u021bit\u0103 de urm\u0103toarea motivare:<\/p>\n\n\n\n

\n

Ideia acestui dic\u021bionar s\u2019a n\u0103scut din trei motive: primul de ordin logic discriminativ, al doilea de ordin filosofic cultural, al treilea de ordin pedagogic.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n

\u00cen primul sens, dic\u021bionarul trebue privit ca o reac\u021bie \u00eempotriva confuziei \u0219i echi\u00advo\u00adcurilor strecurate prin vorb\u0103 \u0219i prin scris \u00een g\u00e2ndirea contimporan\u0103. Ar\u0103t\u00e2nd \u00een\u021belesurile deosebite acoperite cu acela\u0219 termen, se \u00eenvedereaz\u0103, pe de o parte, deosebitele preocup\u0103ri aflate \u00een prezen\u021b\u0103; iar pe de alta, se risipesc pretinsele discu\u021bii de idei, \u00een m\u0103sura \u00een care nu sunt dec\u00e2t certuri de cuvinte.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Al doilea temeiu isvor\u0103\u0219te din constatarea c\u0103 fiecare epoc\u0103 are anumi\u021bi termeni care par a st\u00e2rni un interes superior altora. Eviden\u021bierea valorii de circula\u021bie a aces\u00adtor termeni \u0219i a sensurilor lor, ajut\u0103 la fixarea fizionomiei spirituale a epocei.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Preciz\u00e2nd sensul ideilor principale ale vremii \u0219i determin\u00e2nd valoarea lor de cir\u00adcula\u021bie, dic\u021bionarul mai poate servi de \u00eendreptar g\u00e2ndului celor mai tineri, care vor s\u0103 se orienteze exact fa\u021b\u0103 de problemele pe care le g\u0103sesc deschise de \u00eena\u00adinta\u0219ii lor.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00centr\u2019o form\u0103 mai succint\u0103, dic\u021bionarul de fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i propune deci s\u0103 continue acti\u00advi\u00adtatea de l\u0103murire \u00eenceput\u0103 \u00een symposioanele Asocia\u021biei Criterion.<\/em>[16]<\/sup><\/a><\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Ideea a fost reluat\u0103 \u00een publica\u021bia Izvoare de filosofie. Culegere de studii \u0219i texte<\/em> (Bucure\u0219ti, Tipografia \u201eBucovina\u201d I. E. Torou\u021biu, 1942), \u00eengrijit\u0103 de Constantin Floru, Constantin Noica \u0219i Mircea Vulc\u0103nescu, unde apar c\u00e2teva articole scrise \u00een vederea unui Dic\u0163ionar metafizic<\/em>: \u201eDespre infinit\u201d, de Octav Onicescu (pp. 214\u2013222), \u201eStruc\u00adtur\u0103\u201d, de Alice Botez (pp. 222\u2013233), \u0219i \u201eUnu \u0219i multiplu\u201d, de Constantin Noica. Despre realizarea acestui proiectat dic\u021bionar \u0219i preg\u0103tirea pentru redactarea acestor articole, se spune \u00een nota \u00eenso\u021bitoare:<\/p>\n\n\n\n

\n

El [dic\u021bionarul] nu va putea fi alc\u0103tuit prea cur\u00e2nd \u0219i nici numai de cei cari au fost la \u00eenceput \u00eensufle\u021bi\u021bi de acest proect. De altfel articolele nu ar putea intra \u00eentocmai \u00eentr\u2019un dic\u021bionar, unde totul ar trebui unificat ca metod\u0103 \u0219i prezentare. Este vorba, prin urmare, de un simplu exerci\u021biu prealabil, \u00een vederea unui dic\u021bio\u00adnar metafizic pe care, poate, cultura rom\u00e2neasc\u0103 \u00eel va avea c\u00e2ndva.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cenainte de redactarea acestor articole, s\u2019a discutat asupra no\u021biunii de \u00abmeta\u00adfizic\u00bb \u0219i a termenilor ce ar trebui, \u00een primul r\u00e2nd, l\u0103muri\u021bi. Diferi\u021bi cercet\u0103tori \u0219i-au luat sarcina de a preg\u0103ti referate despre: Principiu; Esen\u021b\u0103 \u0219i Existen\u021b\u0103; Iden\u00adtitate \u0219i Alteritate; Tot \u0219i Parte: Fiin\u021b\u0103 \u0219i Devenire; Noim\u0103<\/em>.[17]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\u00cen urm\u0103torul volum al culegerii, Mircea Vulc\u0103nescu, definind \u201edimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei\u201d, \u00eencearc\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 lucrurile \u201edinl\u0103untru, intuitiv, a\u0219a cum sunt tr\u0103ite \u00een faptul limbajului\u201d:<\/p>\n\n\n\n

\n

Fiecare influen\u021b\u0103 suferit\u0103 de neamul nostru ar putea fi analizat\u0103 separat \u0219i ispita rezultat\u0103 ar putea fi cercetat\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u0219i, spre a vedea ce contribu\u021bie poate da la l\u0103murirea dimensiunii rom\u00e2ne\u0219ti a existen\u021bei. Am suprapune astfel ispitei tracice, o ispit\u0103 roman\u0103, una slav\u0103, una greco-bizantin\u0103, una fran\u00adcez\u0103, una german\u0103, care ar veni s\u0103 aduc\u0103, fiecare, o anumit\u0103 calitate struc\u00adtural\u0103 a sufletului rom\u00e2nesc.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n

Rezultatul, cercetat de noi cu alt prilej pentru unele din aceste ispite, e, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, destul de interesant ca s\u0103 \u00eendemne pe cercet\u0103tori s\u0103 st\u0103ruiasc\u0103. E, desigur, \u0219i aceasta o metod\u0103. Dar e o metod\u0103 exterioar\u0103: constituirea unui eu, printr\u2019o ierarhizare specificat\u0103 de non-euri. Aci, vom \u00eencerca \u00eens\u0103 alt\u0103 cale, mai simpl\u0103, care prive\u0219te lucrurile din l\u0103untru, intuitiv, a\u0219a cum sunt tr\u0103ite \u00een faptul limbajului, \u0219i care \u00eencearc\u0103 s\u0103 le reduc\u0103 la func\u021biuni \u0219i semnifica\u021bii. O cale apropiat\u0103 de metoda fenomenologic\u0103.<\/em>[18]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Interbelic, \u00een anul 1930, maiorul I. C. P\u00e2r\u0103ianu a publicat la Craiova o Enciclo\u00adpe\u00addie filosofic\u0103<\/em>, care trateaz\u0103 173 de termei filosofici[19]<\/sup><\/a>, iar \u00een 1945, Fanu-Al. Du\u021bulescu a scos tot la Craiova, \u00een 1945, Dic\u021bionarul filosofiei<\/em>, care cuprinde \u00een\u021belesurile a 1300 de termeni[20]<\/sup><\/a>, dar f\u0103r\u0103 rol deosebit \u00een fixarea, formarea sau valo\u00adri\u00adficarea limbajului filo\u00adso\u00adfic rom\u00e2nesc. Cel din urm\u0103, dup\u0103 ce atribuia un anumit \u00een\u021beles filosofiei, afirm\u0103:<\/p>\n\n\n\n

\n

Filosofiei \u00eei revine sarcina grea s\u0103 sintetizeze \u2013 ca o \u00eencoronare \u2013 \u0219i \u00eenceputurile, ca adev\u0103ruri de plecare \u0219i rezultatele, ca adev\u0103ruri finale ale tuturor \u0219tiin\u021belor \u0219i artelor. Cu acest \u00een\u021beles atribuit Filosofiei conchidem, c\u0103 fiecare \u0219tiin\u021b\u0103 are filo\u00adso\u00adfia sa \u2013 a\u0219a cum are \u0219i arta sa \u2013 \u0219i reciproc.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Scrie, foarte instructiv, \u00een Cuv\u00e2nt introductiv<\/em>:<\/p>\n\n\n\n

\n

\u00cen lucrarea ce public\u0103m, ne-am propus s\u0103 d\u0103m o orientare general\u0103 \u00een Filosofie, str\u0103duindu-ne s\u0103 u\u0219ur\u0103m \u00een\u021belegerea termenilor consacra\u021bi \u00een exprimarea g\u00e2n\u00addi\u00adrii filosofice.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest scop, facem cunoscute \u00een\u021belesurile a 1300 termeni uzuali, adres\u00e2n\u00addu\u2011ne celor care voiesc s\u0103-i \u0219tie \u0219i s\u0103-i \u00eentrebuin\u021beze ca atare \u2013 \u00een special elevilor de curs superior \u0219i studen\u021bilor \u00een genere \u2013 cuprinz\u00e2nd \u0219i 40 expuneri succinte ale concep\u021biilor filosofilor din <\/em>Antologia filosofic\u0103, publicat\u0103 de Casa \u0218coalelor.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Pentru realizarea practic\u0103 a acestui scop, am g\u0103sit necesar \u2013 ca metod\u0103 \u2013 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area lucr\u0103rii sub forma alfabetic\u0103 a vocabularului \u2013 u\u0219or de cercetat, atunci c\u00e2nd trebuin\u021ba se cere.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Num\u0103rul mare de termeni \u0219i \u00een\u021belesurile felurite atribuite aceluia\u0219i termen, \u00ee\u0219i au explica\u021bia, pe de o parte, \u00een \u00een\u021belesul ce am atribuit mai sus Filosofiei. \u0218i, ca s\u0103-i red\u0103m mai inteligibili, i-am localizat pe fiecare \u00een: \u0219tiin\u021ba, arta, morala, religia sau problema filosofic\u0103 respectiv\u0103. Pe de alt\u0103 parte, explica\u021bia feluritelor \u00een\u021belesuri atribuite termenilor, trebuie g\u0103sit\u0103 \u00een faptul c\u0103 aceste \u00een\u021belesuri alc\u0103tu\u00adiesc fondul g\u00e2ndirii, care nu este definitiv fixat ca adev\u0103r dogmatic, absolut, deoa\u00adrece ne\u00eencetat progreseaz\u0103 g\u00e2ndirea \u0219i \u00een calitate \u0219i \u00een cantitate. Istoria cul\u00adtu\u00adrii \u00eenregistreaz\u0103 acest permanent efort al g\u00e2ndirii: de a stabili c\u00e2t mai nume\u00adroase cuno\u0219tin\u021be \u0219i c\u00e2t mai adev\u0103rate, ca o dovad\u0103 a biruin\u021bii omului, c\u0103tre g\u00e2ndi\u00adrea ideal\u0103 spre care n\u0103zuie\u0219te, ca o chemare \u0219i misiune divin\u0103, \u00eendep\u0103r\u00adt\u00e2n\u00addu-ne astfel de g\u00e2ndirea real\u0103, legat\u0103 \u0219i determinat\u0103 de: sufletul celui care g\u00e2n\u00adde\u0219\u00adte, de corpul \u00een care s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te, de temperament \u0219i caracter, de ereditate \u0219i mediul cosmic \u0219i social, etc. […]<\/em><\/p>\n\n\n\n

Limbajul \u0219i Vocabularul, sunt opera colectiv\u0103 a societ\u0103\u021bii \u0219i Dic\u021bionarul fie\u00adc\u0103\u00adrei limbi cuprinde \u00eense\u0219i aceste \u00een\u021belesuri, de\u0219i nevoi psihologice \u2013 sociale \u0219i ale aceluia ce-\u0219i exprim\u0103 g\u00e2ndirea \u0219i ale aceluia c\u0103ruia i se adreseaz\u0103 cuvintele \u2013 alc\u0103tuiesc reguli de gramatic\u0103, care nu sunt identice \u00eentotdeauna cu regulele de g\u00e2ndire.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Astfel, de\u0219i \u00een\u021belesurile \u2013 ca no\u021biuni \u0219i <\/em>fond ale g\u00e2ndirii \u2013 nu sunt identice \u00eentot\u00addeauna cu termenii (cuvintele) \u00eentrebuin\u021bate ca exprimare material\u0103, \u2013 totu\u0219i <\/em>forma identit\u0103\u021bii g\u00e2ndirii \u2013 considerat\u0103 Principiu permanent de g\u00e2ndire \u2013 ne sile\u0219te, \u00een mod necesar \u0219i imperativ, s\u0103 atribuim oric\u0103rei cuno\u0219tin\u021be un \u00een\u021beles propriu numai ei, identic fixat \u00een uzajul comun, \u00een m\u0103sura \u00een care este posibil\u0103 cuno\u0219tin\u021ba la acea vreme, corespunz\u0103toare g\u00e2ndirii care fixeaz\u0103 acel \u00een\u021beles. \u0218i, dac\u0103 se modific\u0103 acest \u00een\u021beles, prin progresul calitativ \u0219i cantitativ al cercet\u0103\u00adri\u00adlor \u00een timp \u0219i se fixeaz\u0103 ca atare \u2013 atunci, el trebuie \u00eentrebuin\u021bat identic cum s\u2019a fixat, \u00een toate actele de compara\u021bi ce g\u00e2ndirea face \u00eentre el \u0219i alte \u00een\u021belesuri, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd o nou\u0103 modificare i se va aduce de progresul \u0219tiin\u021bei.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Iat\u0103 cum, <\/em>fondul g\u00e2ndirii este relativ \u0219i \u00een\u021belesurile termenilor, exprimate prin cu\u00advinte, cap\u0103t\u0103 aspecte deosebite \u00een timp \u0219i spa\u021biu.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\n

G\u00e2ndirea se \u00eembog\u0103\u021be\u0219te ne\u00eencetat cu no\u021biuni, cu \u00een\u021belesuri noi, prin aceia\u0219i vast\u0103 opera\u021bie a ei, care este Compara\u021bia \u0219i apoi verific\u0103 \u00een\u021belesurile fixate de \u0219tiin\u021ba <\/em>de p\u00e2n\u0103 acum, dac\u0103 ele mai corespund sau nu, \u0219tiin\u021bei de <\/em>acum.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n

Cu aceste preciz\u0103ri, n\u0103d\u0103jduim c\u0103 Filosofia nu va fi considerat\u0103 numai \u00een expri\u00admarea termenilor de care se folose\u0219te, ci \u00een <\/em>\u00een\u021belesurile acestor termeni, ca expli\u00adc\u0103ri teoriilor \u2013 date ca r\u0103spunsuri problemelor ei. Explicate, aceste \u00een\u021belesuri devin u\u0219or accesibile \u00een\u021belegerii oric\u0103rei min\u021bi normale, chiar \u0219i acelora care n-au o preg\u0103tire ini\u021bial\u0103 \u00een terminologia filosofiei.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Fiecare \u0219tiin\u021b\u0103, art\u0103 \u0219i profesie \u00ee\u0219i are termenii ei speciali \u0219i necesari, f\u0103r\u0103 ca prin aceasta valoarea lor s\u0103 fie desconsiderat\u0103 sau chiar contestat\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Recunoa\u0219tem \u00eens\u0103, greutatea \u00een\u021belegerii unor termeni speciali ai filosofiei \u2013 cum recunoa\u0219tem mai cu deosebire obscuritatea \u0219i \u00abgrandilocven\u021ba\u00bb, c\u0103utat\u0103 inten\u00ad\u021bio\u00adnat, a termenilor din scrierile unor \u00abfilosofi de profesie\u00bb \u2013, f\u0103r\u0103 ca prin aceas\u00adta s\u0103 ne contrazicem afirmarea ce facem: nu Filosofia este greu de \u00een\u021beles, ci termenii folosi\u021bi \u00een unele scrieri filosofice.<\/em>[21]<\/sup><\/a><\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Abia \u00een 1949, dup\u0103 \u00eenfiin\u021barea sec\u021biei de filosofie \u00een cadrul Institutului de istorie (din care se va na\u0219te mai t\u00e2rziu Institutul de Filosofie), s-a constituit un colectiv care sub \u00eendrumarea lui Tudor Vianu avea sarcina s\u0103 \u00eentocmeasc\u0103 un temeinic Vocabular rom\u00e2\u00adnesc de filosofie<\/em>.[22]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Pentru Vianu nu era o sarcin\u0103 nou\u0103. \u00cen toamna anului 1937, V. Nedelcovici, este\u00adti\u00adcian\u0103 francez\u0103, membr\u0103 a Asocia\u021biei pentru Studiul Artelor \u0219i Cercet\u0103ri referitoare la \u0218tiin\u00ad\u021ba Artei, secretar\u0103 de redac\u021bie la Revue d<\/em>\u2019Art et d\u2019Esthetique<\/em>,l-a solicitat s\u0103 colabo\u00adreze cu articole pentru Vocabularul de art\u0103<\/em> pe care \u00eel publica revista.[23]<\/sup><\/a> Vianu a trimis un arti\u00ad\u00adcol despre Admiration<\/em> \u0219i s-a angajat s\u0103 mai redacteze dou\u0103 despre Perfection<\/em> \u0219i Profon\u00addeur<\/em>. Pe primul l-a publicat \u00eentr-o variant\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u00een Simetria. Caiete de art\u0103 \u0219i critic\u0103<\/em> (vol. III, iarna 1940 \u2013 prim\u0103vara 1941, pp. 89\u201391), unde i-au mai ap\u0103rut articolele despre \u201eForm\u0103\u201d (pp. 91\u201395) \u0219i \u201e\u00abGogenos\u00bb \u0219i \u00abGignomenon\u00bb\u201d (pp. 95\u2013100)[24]<\/sup><\/a>.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un material r\u0103mas \u00een manuscris (publicat postum \u00een revista Manuscriptum<\/em>, anul XXVIII, nr. 2\u20134, aprilie-decembrie 1997, pp. 33\u201350), Vianu \u00eencearc\u0103 s\u0103 extrag\u0103 c\u00e2teva directive valabile din studiul problemei limbajului filosofic, a\u0219a cum a transmis\u2011o istoria filosofiei, \u0219i s\u0103 ofere c\u00e2teva principii de organizare a Vocabularului<\/em>. Legat de sar\u00adcina propus\u0103, scrie:<\/p>\n\n\n\n

\n

Am spus c\u0103 sarcina noastr\u0103 este s\u0103 redact\u0103m un vocabular, nu un dic\u021bionar filo\u00adsofic. Deosebirea dintre unul \u0219i altul consist\u0103 \u00een \u00eentinderea \u0219i varietatea ter\u00adme\u00adnilor pe care \u00eei re\u021bin, dar uneori \u0219i \u00een caracterul defini\u021biilor lor. Dic\u021bio\u00adna\u00adrul este o oper\u0103 mai \u00eentins\u0103, acoperind aria total\u0103 a unei limbi, \u00eentreaga varie\u00adtate a sectoarelor ei. Vocabularul este o lucrare mai expeditiv\u0103, \u00een slujba inform\u0103rii rapide \u00een leg\u0103tur\u0103 cu necesit\u0103\u021bile imediate ale vorbirii. Soco\u00adtesc c\u0103 trebuie s\u0103 \u021binem seama de aceast\u0103 deosebire. Dar \u2013 se va ad\u0103uga \u2013 vocabularele nu pot da dec\u00e2t defini\u021bii nominale, verbale, \u00een timp ce singure dic\u021bionarele s-ar cuveni s\u0103 ob\u021bin\u0103 defini\u021bii reale, ale lucrurilor, nu ale cuvintelor.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

[…]<\/p>\n\n\n\n

\n

Evident c\u0103 atunci c\u00e2nd e vorba de definirea unor termeni a c\u0103ror cuno\u0219tin\u021b\u0103 este necesar\u0103 pentru c\u0103 ei se g\u0103sesc \u00een \u021bes\u0103tura textelor clasice ale filosofiei, pe care un student citindu-le, vocabularul nostru trebuie s\u0103-l ajute a le \u00een\u021belege, defini\u021biile noastre nu pot fi dec\u00e2t verbale.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Consider\u00e2nd c\u0103 <\/em>Vocabularul rom\u00e2nesc al filosofiei nu poate r\u0103m\u00e2ne un glosar, o oper\u0103 de filologie filosofic\u0103, a\u0219a cum au ap\u0103rut \u00een epocele de lichidare ale unui trecut ci, cu toate propor\u021biile ei modeste, ea trebuie s\u0103 devin\u0103 un instru\u00adment \u00een serviciul cunoa\u0219terii realit\u0103\u021bii. Cred c\u0103 nu trebuie s\u0103 urm\u0103rim a \u00eempru\u00admuta viitorilor no\u0219tri cititori lustrul unei \u0219tiin\u021be de cuvinte, ci, pun\u00e2ndu-i \u00een fa\u021ba problemelor \u0219i a chipului \u00een care \u0219tiin\u021ba modern\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 le rezolve, s\u0103-i aju\u00adt\u0103m a \u00eenainta \u00een opera cuno\u0219tin\u021bei.<\/em>[25]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Se refer\u0103 la problema ariei termenilor filosofici (Cum \u00eei identific\u0103m? De unde \u00eei culegem?):<\/p>\n\n\n\n

\n

Termenii filosofici sunt, dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0219el, \u00een afar\u0103 de acei tradi\u021bionali, pe care un vocabular filosofic trebuie s\u0103-i noteze pentru c\u0103 \u00eei \u00eent\u00e2mpin\u0103m la tot pasul \u00een textele de filosofie, to\u021bi acei pe care \u00eei putem culege la nivelul generaliz\u0103rilor celor mai \u00eenaintate ale \u0219tiin\u021belor naturii \u0219i ale omului. Evident, un vocabular filo\u00adsofic nu poate deveni unul enciclopedic. Tactul autorilor, \u00een lucrarea de selec\u00adtare a cuvintelor, trebuie s\u0103 disting\u0103 \u00eentre acelea care corespund no\u021biunilor foarte generale, adic\u0103 no\u021biunilor proprii ale filosofiei, dac\u0103 este just a \u00een\u021belege pe aceasta din urm\u0103 drept produsul ultimelor generaliz\u0103ri operate asupra experien\u00ad\u021bei \u0219i a condi\u021biilor ei.<\/em>[26]<\/sup><\/a><\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\u0218i \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea: \u201eSunt de preferat, pentru exprimarea ade\u00adv\u0103rurilor filosofiei, cuvintele uzuale sau cele tehnice \u0219i artificiale?\u201d:<\/p>\n\n\n\n

\n

Limbile filosofice artificiale ale secolului al XVII-lea se \u00eentemeiau pe convin\u00adgerea c\u0103 exist\u0103 un num\u0103r limitat \u0219i \u00eenn\u0103scut de idei fundamentale, din a c\u0103ror combina\u021bie se pot reface toate celelalte idei ale inteligen\u021bei omene\u0219ti. Epoca noastr\u0103 nu mai caut\u0103 \u00eens\u0103 izvorul cuno\u0219tin\u021bei \u00een combina\u021bia ideilor, ci \u00een obser\u00adva\u00ad\u021bia realit\u0103\u021bii. Dar cu toate c\u0103 pu\u021bin\u0103 lume va mai crede ast\u0103zi \u00een alfabetul cuge\u00adt\u0103\u00adrilor umane, din vechile \u00eencerc\u0103ri ale veacului al XVII-lea r\u0103m\u00e2ne, \u00een afar\u0103 de principiul superiorit\u0103\u021bii filosofice a termenului tehnic, care cred c\u0103 tre\u00adbuie preferat ori d c\u00e2te ori lucrul este posibil, indica\u021bia normativ\u0103 potrivit c\u0103reia termenii definitorii nu trebuie \u00eenmul\u021bi\u021bi, peste necesitate. Ni se pare evident c\u0103 descoperirile \u0219tiin\u021bei, judec\u0103\u021bile ei sintetice scap\u0103 tot timpul prin ochiu\u00adrile plasei care ar vrea s\u0103 le prind\u0103 \u00een re\u021beaua unor idei stabilite mai \u00eenainte. Dar dac\u0103 ideile \u0219i deci terminologia noastr\u0103 se \u00eembog\u0103\u021besc necontenit, nu est aci un motiv de a le \u00eenc\u0103rca f\u0103r\u0103 temei. Apropierea, \u00eenrudirea, filia\u021bia ideilor trebuie s\u0103 transpar\u0103 \u00een economia termenilor. Limba filosofic\u0103 nu poate fi dec\u00e2t concis\u0103, c\u0103ci concisiunea este una din primele condi\u021bii ale preciziei.<\/em>[27]<\/sup><\/a>    <\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Vocabularul \u00eenceput sub direc\u021bia lui Tudor Vianu nu a fost finalizat (de altfel, activitatea colectivului a \u0219i fost oprit\u0103 dup\u0103 un an). Schi\u021barea c\u00e2torva termeni o putem vedea \u00een paginile din Manuscriptum<\/em> (pp. 51\u201365), unde sunt prezenta\u021bi \u0219i c\u00e2\u021biva termeni dintr-un Vocabular de estetic\u0103<\/em> (pp. 73\u201386). Realizarea lui se afla \u0219i sub presiuni ideologice. Vianu \u00eensu\u0219i sim\u021bea nevoia stringent\u0103 a clarific\u0103rii termi\u00adno\u00adlogiei marxist-leniniste \u201eat\u00e2t de important\u0103 \u00een dezbaterile actuale\u201d \u0219i care nu putea dec\u00e2t s\u0103 fie preluat\u0103 din \u201eopere\u201d precum Vocabularul filosofic<\/em> \u00een limba rus\u0103 al lui P. Iudin[28]<\/sup><\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Mai t\u00e2rziu, \u201eun colectiv de cercet\u0103tori din Institutul de filozofie al Academiei \u0219i de cadre didactice de la catedrele de \u0219tiin\u021be sociale, prin preluarea sau refacerea, \u00een numeroase cazuri, a articolelor de filozofie din Dic\u021bionarul Enciclopedic Rom\u00e2n<\/em>, ca \u0219i prin introducerea altor articole noi\u201d au elaborat \u201eo lucrare de referin\u021b\u0103 de nivel me\u00addiu \u0219i superior\u201d: Mic dic\u021bionar filozofic<\/em> (Bucure\u0219ti, Editura Politic\u0103, 1969); edi\u021bia a doua (1973) \u201eprezint\u0103 o revizuire \u0219i o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a unui important num\u0103r de arti\u00adcole, \u00een func\u021bie de \u00eennoirea problematicii, de stadiul cercet\u0103rii \u0219i dezbaterii filozofice contemporane\u201d. Edi\u021bia definitiv\u0103 a acestei lucr\u0103ri a ap\u0103rut cu titlul Dic\u021bionar de filo\u00adzofie<\/em> (1978) \u0219i \u201ecuprinde peste 2200 de termeni, deci cu 1000 de termeni mai mul\u021bi dec\u00eet Micul dic\u021bionar filozofic<\/em>\u201d. \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, a ap\u0103rut un Dic\u021bionar de estetic\u0103 general\u0103<\/em> (Bucure\u0219ti, Editura Politic\u0103, 1972) elaborat de 26 autori \u201erepre\u00adzen\u00adt\u00eend, \u00een majo\u00adritate, catedrele universitare de specialitate \u0219i sectorul omolog al Institu\u00adtului de Filozofie\u201d. Pentru \u00eentocmirea lui a fost publicat\u0103 spre dezbatere o list\u0103 de termeni \u00een revista Contemporanul<\/em>, \u0219i unele articole au ap\u0103rut \u00eentr-o prim\u0103 redactare \u00een revista Astra<\/em>. \u00cen anul 1985, profesorul universitar Gheorghe Enescu de la Univer\u00adsi\u00adtatea din Bucure\u0219ti a publicat Dic\u021bionar de logic\u0103<\/em> (Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enci\u00adclo\u00adpedic\u0103)[29]<\/sup><\/a>, care \u201epermite o orientare rapid\u0103 \u00een domeniul complex \u0219i vast al logicii con\u00adtemporane\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen primii ani de dup\u0103 instaurarea regimului comunist a fost interesat de lim\u00adba\u00adjul filosofic rom\u00e2nesc \u0219i Lucian Blaga. \u00cen lucrarea G\u00e2ndirea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Tran\u00adsil\u00advania \u00een secolul al XVIII-lea<\/em>, \u00eencheiat\u0103 \u00een 1950, dar tip\u0103rit\u0103 mai t\u00e2rziu (edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de George Iva\u0219cu, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103, 1966), Blaga eviden\u00ad\u021biaz\u0103 eforturile lui Samuil Micu de a face \u201epre limba rom\u00e2neasc\u0103\u201d diversele discipline filosofice \u0219i ilustreaz\u0103 prin exemple fapta lui (pp. 166\u2013170), iar \u00eentr-o comunicare din aceea\u0219i perioad\u0103 (\u201eTerminologia filosofic\u0103 a lui Samoil Klain \u0219i problema unei terminologii filosofice rom\u00e2ne\u0219ti \u00een general\u201d) \u00een care vorbe\u0219te \u0219i despre efortul propriu, nota:<\/p>\n\n\n\n

\n

Dezideratul <\/em>[\u2026] de a proceda la o cur\u0103\u021bire \u0219i la o \u00eendrumare con\u0219tient\u0103 a terminologiei filosofice rom\u00e2ne\u0219ti se cere examinat sub foarte multe aspecte. O \u00eentrebare esen\u021bial\u0103 ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie pus\u0103, este: care ar fi criteriile \u00abcur\u0103\u021birii\u00bb \u0219i \u00ab\u00eendrum\u0103rii\u00bb \u00een chestiune? Unul din aceste criterii, fundamental, ar fi, desigur, acela al apropierii de limba vorbit\u0103 de popor <\/em>[\u2026]. A te apropia de limba vorbit\u0103 de popor! Cred c\u0103 anevoie s-ar g\u0103si un scriitor, care s\u0103 nu accepte o asemenea norm\u0103 [\u2026], eu \u00eensumi m-am c\u0103znit \u00een acest sens \u00een \u00eencerc\u0103rile mele de a \u00eembo\u00adg\u0103\u021bi terminologia filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Spun \u00abm-am c\u0103znit\u00bb \u0219i at\u00e2t. M-am c\u0103znit dar probabil nu totdeauna cu succes. [\u2026]<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n

[\u2026]<\/em><\/a> dezideratul \u00een general just, al apropierii de limba vorbit\u0103 de popor, este formulat uneori \u021bin\u00e2ndu-se seama de ceea ce au izbutit s\u0103 fac\u0103 alte popoare din limba lor! Grecii vechi, Inzii, Germanii de la Wolff \u0219i Kant \u00eencoace, Ru\u0219ii au izbutit s\u0103-\u0219i creeze o terminologie filosofic\u0103 pe \u00abr\u0103d\u0103cini\u00bb din limba lor. E un mare triumf acesta, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103. Dar triumful acesta este de fiecare dat\u0103 con\u00addi\u021bio\u00adnat, printre altele de structuri lingvistice cu totul aparte: greaca, sanscrita, germana, rusa, au prin structura \u0219i prin firea lor, prin prefixele inerente limbii \u0219i prin posibilitatea lor de nimic \u00eengr\u0103dit\u0103 de a \u00abcompune\u00bb cuvinte, putin\u021ba de a crea termeni mai apropia\u021bi de limba poporului \u0219i de a evita astfel \u00abneologis\u00admele\u00bb. Limba rom\u00e2neasc\u0103, la fel cu toate limbile romanice, nu are aceast\u0103 fire. Ea nu poate s\u0103 \u00abcompun\u0103\u00bb. \u0218i atunci, de c\u00e2te ori se g\u0103se\u0219te \u00een fa\u021ba unui atare termen, ea e nevoit\u0103 s\u0103 recurg\u0103 fie la neologism, fie la o circumscriere.<\/em>[30]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Blaga a lucrat \u0219i la un dic\u021bionar filosofic[31]<\/sup><\/a>, care a r\u0103mas \u00een manuscris, la fel ca \u0219i o enciclopedie filosofic\u0103 (de peste 3700 pagini) \u00een care Nicolae Balca a ajuns p\u00e2n\u0103 la termenul suflet<\/em>[32]<\/sup><\/a>.<\/p>\n\n\n\n

\u201eVirtu\u021bile\u201d limbajului filosofic rom\u00e2nesc au mai fost \u00eenc\u0103 o dat\u0103 puse la \u00een\u00adcer\u00adcare, prin traducerea operei lui Hegel \u00een limba rom\u00e2n\u0103. D. D. Ro\u0219ca, princi\u00adpa\u00adlul tra\u00addu\u00adc\u0103tor (al\u0103turi de Constantin Floru, Virgil Bogdan, Radu Stoichi\u021b\u0103 \u0219i Petru Dr\u0103\u00adghici), a scris despre dificultatea uneori descurajatoare a acestei activit\u0103\u021bi \u0219i despre so\u00adlu\u00ad\u021biile care au implicat inevitabil cunoa\u0219terea \u201estilului de g\u00e2ndire \u0219i a modului de expri\u00ad\u00admare a lui Hegel\u201d, ceea ce l-a condus la ideea elabor\u0103rii unui lexicon hegelian nu doar pentru compatrio\u021bii lui Hegel, ci \u0219i pentru cei care \u00eel citesc pe Hegel \u00een traducere:<\/p>\n\n\n\n

\n

Nu este, [\u2026], greu de \u00een\u021beles c\u0103 dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i compatrio\u021bii lui Hegel, ar avea nevoie de un lexicon \u00een care s\u0103 fie \u00eenregistra\u021bi \u0219i l\u0103muri\u021bi anumi\u021bi termeni de care face uz Hegel, l\u0103murire care le-ar u\u0219ura, desigur, \u00een\u021belegerea multor texte hegeliene, cu at\u00e2t mai mare nevoie au de un astfel de lexicon cei care \u00eel citesc pe Hegel numai \u00een traducere. Ar fi, lucru folositor s\u0103 fie elaborat\u0103 \u0219i la noi o lucrare de felul acesta, lucrare \u00een care s\u0103 fie explicate semnifica\u021biile po\u00adsi\u00adbile ale principalilor termeni hegelieni (\u0219i implicit concepte) care ne\u00adce\u00adsi\u00adt\u0103 o astfel de \u00eencercare de explicare.<\/em>[33]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Dar cel care s-a impus ca o voce distinct\u0103 \u00een ap\u0103rarea \u0219i valorificarea limba\u00adju\u00adlui filosofic rom\u00e2nesc\/limbii filosofice rom\u00e2ne\u0219ti a fost Constantin Noica. \u00cen \u201ecu\u00adv\u00e2n\u00adtul \u00eenainte\u201d la Rostirea filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em> (Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u00ad\u021bi\u00adfic\u0103, 1970) el ne\u2011a amintit despre \u201eun rest rom\u00e2nesc \u00een cele ale g\u00e2ndului\u201d \u0219i a f\u0103cut \u0219i o subtil\u0103 dife\u00adren\u021biere \u00eentre limbaj<\/em> \u0219i limb\u0103<\/em>:<\/p>\n\n\n\n

\n

Dac\u0103 graiul nostru spune \u00eentr-adev\u0103r lucruri ce nu s-au rostit \u00eentotdeauna \u00een alte limbi \u0219i care le-ar putea \u00eendemna pe acestea s\u0103 se ml\u0103dieze dup\u0103 cuv\u00e2ntul nostru, atunci, \u00een m\u0103sura \u00een care exist\u0103 un rest rom\u00e2nesc \u00een cele ale g\u00e2ndului, suntem datori lumii cu acest rest.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Dar ne suntem datori nou\u0103, ca purt\u0103tori ai limbii acesteia \u0219i lucr\u0103tori \u00een ea. P\u00e2n\u0103 ce va veni ceasul de judecat\u0103 al limbilor \u00een care e despicat\u0103 lumea, noi g\u00e2ndim \u0219i cre\u0103m \u00een cuvintele noastre, \u00eenc\u0103. Pentru noi ele sunt vii, chiar dac\u0103 s\u2011au \u00eengropat \u00een uitare. Din aceast\u0103 uitare \u2013 ce adesea e o uitare de sine, \u00een m\u0103sura \u00een care vorbirea omului este \u0219i fiin\u021ba lui \u2013 noi le putem scoate, pe toate cele care ne par gr\u0103itoare: pe unele spre a ne desf\u0103ta numai, ca \u00eentr-un muzeu (cine ar mai spune ast\u0103zi \u201ecu smerit\u0103 m\u00e2ndrie\u201d, c\u00e2nd m\u00e2ndrie a \u00eencetat s\u0103 \u00een\u00adsem\u00adne \u00een\u021belepciune?), pe altele spre a ne \u00eemprosp\u0103ta \u0219i spori g\u00e2ndul, din nea\u0219tep\u00adtatele, uneori uimitoarele lor ad\u00e2ncimi de \u00een\u021beles.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Cugetarea filosofic\u0103 nu pare a fi avut \u0219i avea nevoie de limbaj simbolic sau cod; cu alte cuvinte folose\u0219te nu limbajul ci limba. Filosofia se \u00eentemeiaz\u0103 cel mai bine cu termeni ce au o tensiune \u00een ei, \u00een timp ce limbajele \u0219i codurile se desf\u0103\u00ad\u0219oar\u0103 \u00een siguran\u021ba \u0219i destinderea sensurilor univoce. Iar cugetarea filoso\u00adfic\u0103 se bucur\u0103, cum spunea Hegel, c\u00e2nd \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00een limbi cuvinte nu numai cu semnifica\u021bii deosebite dar \u0219i opuse.<\/em>[34]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Noica a completat Rostirea filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em> (1970) cu Crea\u021bie \u0219i frumos \u00een g\u00e2ndirea rom\u00e2neasc\u0103<\/em> (Bucure\u0219ti, Editura Eminescu, 1973), public\u00e2nd ambele volume sub titlul: Cuv\u00eent \u00eempreun\u0103 despre rostirea rom\u00e2neasc\u0103<\/em> (Bucure\u0219ti, Editura Eminescu, 1987), care poate fi consultat acum \u0219i \u00eentr-o edi\u021bie \u201eintegral\u0103\u201d[35]<\/sup><\/a>. Articolele acestor vo\u00adlu\u00adme constituie un veritabil vocabular al limbii filosofice rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, care a \u0219i fost pus la lucru \u00een Sentimentul rom\u00e2nesc al fiin\u021bei<\/em> (Bucure\u0219ti, Editura Eminescu, 1978).<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
Note<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

[1]<\/a> Dimitrie Cantemir, Opere complete<\/em>, vol. IV: Istoria ieroglific\u0103<\/em>, text stabilit \u0219i glosar de Stela Toma, prefa\u021b\u0103 de Virgil C\u00e2ndea, studiu introductiv, comentarii, note, bibliografie \u0219i indici de Nicolae Stoicescu, Bucure\u0219ti, Editura Academiei, 1973, p. 54.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 55.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> [Samoil Kl\u00e1in], L\u00f3gica, adec\u0103: part\u00e9 c\u00e9 cuv\u00e2nt\u0103t\u00f3are a filosofiei<\/em>, Buda, Cr\u0103iasca Tipografie Orientaliceas\u0103 a Universit\u0103\u021bii Pe\u0219tii, 1799, p. 84.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> Paul Iorgovici, Observa\u021bii de limba rum\u00e2neasc\u0103<\/em>, prefa\u021b\u0103 de \u0218tefan Munteanu, edi\u021bie critic\u0103, studiu introductiv, tabel cronologic, note, bibliografie de Doina Bogdan-Dasc\u0103lu \u0219i Cri\u0219u Dasc\u0103lu, Timi\u0219oara, Editura Facla, 1979, pp. 77\u201378.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a> Sf. Ioan Damaschin, Logica<\/em>, t\u0103lm\u0103cit\u0103 \u00een limba Patriei de Preasfin\u021bitul Kir Grigorie [R\u00e2mniceanu] Episcop al Arge\u0219ului, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de Adrian Michidu\u021b\u0103, postfa\u021b\u0103 de Gabriela Braun, transliterare de Aurelia Florescu, Craiova, Editura Sim Art, 2007, p. 25.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a> Manual de filosofi\u0103 si de literatura filosofic\u0103<\/em>, de W. Traug. Krug, traduss\u016d dup\u0103 a treia editione de A. Treb. Laurianu, tomul I, Bucuresci, Tipariul\u016d Collegiului National, 1847, p. IV.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a> Elemente de filosofia<\/em>, dup\u0103 W. T. Krug, de T. Cipariu, Blasiu, Tipariulu Seminariului Diece\u00adsanu, MDCCCLXI, p. 4.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a> Ioan Me\u0219ot\u0103, \u201eEspunerea catoruva fenomene sufletesci cu privire la espresiunile psicologice in limb\u2019a ruman\u00e9sca\u201d, publicat \u00een A septea programa a gimnasiului plenariu rom\u00e2nescu de religiunea gr. orientale pe an. Scol. 1865\/6<\/em>, redactat\u0103 (\u201eredig\u00e9ta\u201d) de G. J. Munteanu (Brasiovu, Tipografi \u0219i provediutori R\u00f6mer & Kammer, 1866), p. 23.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/a> C. R\u0103dulescu-Motru, Elemente de psihologie. Lec\u021biuni pentru \u0219colile secundare<\/em>, edi\u021bia V-a, Bucure\u0219ti, Editura Autorilor Asocia\u021bi, 1935, p. 35.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/a> O list\u0103 (cvasi)complet\u0103 a articolelor semnate de acesta, poate fi g\u0103sit\u0103 \u00een: Grigore Pletosu, Publi\u00adcistica<\/em>, vol. I, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de Dan-Marius Goga \u0219i Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2018, pp. 22\u201328.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/a> Studii filosofice. Revista Societ\u0103\u021bei Rom\u00e2ne de Filosofie<\/em>, volumul VIII: Supliment<\/em>, [1919], p. XII.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/a> Ibidem<\/em>, pp. 161\u2013186.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/a> Marin Diaconu, Istoria limbajului filosofic rom\u00e2nesc<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Univers Enciclo\u00adpe\u00addic, 2002, p. 215.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/a> Immanuel Kant, Critica ra\u021biunii practice<\/em>, \u00een rom\u00e2ne\u0219te de Dumitru Cristian Amz\u0103r \u0219i Raul Vi\u0219an, cu dou\u0103 note introductive: \u201eVia\u021ba lui Kant\u201d de C. R\u0103dulescu-Motru \u0219i \u201eAsupra Ra\u021biunii practice\u201d de Nae Ionescu, Bucure\u0219ti, Editura Institutului Social Rom\u00e2n, 1934, pp. XLII\u2013XLIV.<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/a> Colec\u021bia complet\u0103 a revistei poate fi consultat\u0103 \u0219i \u00eentr-o edi\u021bie anastatic\u0103, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de Marin Diaconu, [Editura Roza V\u00e2nturilor, 1990].<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/a> Criterion. Revist\u0103 de arte, litere \u0219i filosofie<\/em>, anul I, nr. 1, 15 octombrie 1934, p. 3. Nota a fost reluat\u0103 \u0219i \u00een al doilea num\u0103r al revistei (anul I, nr. 2, 1 noiembrie 1934, p. 3)<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/a> Izvoare de filosofie<\/em> Culegere de studii \u0219i texte<\/em>, \u00eengrijit\u0103 de Const. Floru, Const. Noica \u0219i Mircea Vulc\u0103nescu, Bucure\u0219ti, Tipografia \u201eBucovina\u201d I. E. Torou\u021biu, 1942, pp. 214\u2013215.<\/p>\n\n\n\n

[18]<\/a> Mircea Vulc\u0103nescu, \u201eDimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei \u2013 schi\u021b\u0103 fenomenologic\u0103\u201d, Izvoare de filosofie. Culegere de studii \u0219i texte<\/em>, \u00eengrijit\u0103 de Const. Floru, Const. Noica \u0219i Mircea Vulc\u0103nescu, Bucure\u0219ti, vol. II, Tipografia \u201eBucovina\u201d I. E. Torou\u021biu, 1944, p. 60.<\/p>\n\n\n\n

[19]<\/a> I. C. P\u00e2r\u0103ianu, Enciclopedie filosofic\u0103<\/em>, Craiova, Editura Ramuri, 1930. Autorul nu avea o preg\u0103tire filosofic\u0103 specializat\u0103; dup\u0103 ce a ajuns colonel, a publicat volumul: Omul \u0219i criminalitatea<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura \u201eUniversul\u201d, 1943.<\/p>\n\n\n\n

[20]<\/a> Fanu-Al. Du\u021bulescu, Dic\u021bionarul filosofiei (\u00een\u021belesurile a 1300 termeni)<\/em>, Craiova, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc S. A., 1945. Despre autor, se pot g\u0103si am\u0103nunte \u00een monografia: Adrian Michidu\u021b\u0103, Fanu Du\u021bulescu psiholog \u0219i filosof<\/em>, Craiova, Editura Aius, 2013.<\/p>\n\n\n\n

[21]<\/a> Fanu-Al. Du\u021bulescu, Dic\u021bionarul filosofiei<\/em>, pp. V\u2013VII.<\/p>\n\n\n\n

[22]<\/a> Crizantema Joja, \u201eO m\u0103rturie\u201d, Manuscriptum<\/em>, anul XXVIII, nr. 2\u20134 (107\u2013109), aprilie\u2013de\u00adcem\u00adbrie 1997, p. 32.<\/p>\n\n\n\n

[23]<\/a> Vezi Scrisori c\u0103tre Tudor Vianu<\/em>, vol. II: (1936\u20131942)<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Minerva 1994, pp. 103\u2013105, \u0219i urm\u0103toarele. R\u0103spunsul lui Vianu \u0219i c\u00e2teva am\u0103nunte despre aceast\u0103 colaborare \u00een: Tudor Vianu, Opere<\/em>, vol. XIV: Coresponden\u021b\u0103, interviuri, poemul \u201eArcadia\u201d<\/em>, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 \u0219i note de Vlad Alexandrescu, Bucure\u0219ti, Editura Minerva, 1990, 213\u2013214, 556.<\/p>\n\n\n\n

[24]<\/a> Articolele se reg\u0103sesc \u0219i \u00een volumul retrospectiv: Simetria, Caiete de art\u0103 \u0219i critic\u0103: dic\u021bionar<\/em>, toamna 1993, pp. 1\u20133, 49\u201352, 57\u201361.<\/p>\n\n\n\n

[25]<\/a> Tudor Vianu, \u201eProblema limbajului filosofic \u0219i principiile unui Vocabular rom\u00e2nesc al filo\u00adso\u00adfiei\u201d, Manuscriptum<\/em>, anul XXVIII, nr. 2\u20134 (107\u2013109), aprilie\u2013decembrie 1997, p. 44\u201345.<\/p>\n\n\n\n

[26]<\/a> Ibidem<\/em>, pp. 46\u201347.<\/p>\n\n\n\n

[27]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 50.<\/p>\n\n\n\n

[28]<\/a> \u201eOpera\u201d a fost publicat\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een dou\u0103 edi\u021bii succesive: Mic dic\u021bionar filozofic<\/em>, redactat de M. Rozental \u0219i P. Iudin, Bucure\u0219ti, Editura de Stat pentru Literatur\u0103 Politic\u0103, 1944; reed. 1945.<\/p>\n\n\n\n

[29]<\/a> Edi\u021bia a II-a, \u00eengrijit\u0103 de Iancu Lucica: Bucure\u0219ti, Editura Tehnic\u0103, 2003.<\/p>\n\n\n\n

[30]<\/a> Lucian Blaga, \u201eTerminologia filosofic\u0103 a lui Samoil Klain \u0219i problema unei terminologii filosofice rom\u00e2ne\u0219ti \u00een general\u201d, a<\/em>pud<\/em> Pavel Apostol, \u201ePe marginea unui text inedit de Lucian Blaga c\u00eeteva reflec\u021bii asupra lim\u00adba\u00adjului filosofic rom\u00e2nesc\u201d, Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, anul XX, nr. 2, februarie 1967, pp. 184\u2013185.<\/p>\n\n\n\n

[31]<\/a> Marin Diaconu, Istoria limbajului filosofic rom\u00e2nesc<\/em>, p. 216.<\/p>\n\n\n\n

[32]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 219.<\/p>\n\n\n\n

[33]<\/a> D. D. Ro\u0219ca, \u00censemn\u0103ri despre Hegel<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103, 1967, pp. 171\u2013172.<\/p>\n\n\n\n

[34]<\/a> Constantin Noica, Rostirea filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103, 1970, pp. 6\u20137.<\/p>\n\n\n\n

[35]<\/a> Constantin Noica, Cuv\u00e2nt \u00eempreun\u0103 despre rostirea rom\u00e2neasc\u0103: prima edi\u021bie integral\u0103<\/em>, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 \u0219i cuv\u00e2nt \u00eenainte de Grigore Vida, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 2021.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
Referin\u021be bibliografice<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Apostol, Pavel, \u201ePe marginea unui text inedit de Lucian Blaga c\u00eeteva reflec\u021bii asupra limbajului filosofic rom\u00e2nesc\u201d, Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, anul XX, nr. 2, februarie 1967.<\/p>\n\n\n\n

Cantemir, Dimitrie, Opere complete<\/em>, vol. IV: Istoria ieroglific\u0103<\/em>, text stabilit \u0219i glosar de Stela Toma, prefa\u021b\u0103 de Virgil C\u00e2ndea, studiu introductiv, comentarii, note, bibliografie \u0219i indici de Nicolae Stoicescu, Bucure\u0219ti, Editura Academiei, 1973.<\/p>\n\n\n\n

[Cipariu, T.], Elemente de filosofia<\/em>, dup\u0103 W. T. Krug, de T. Cipariu, Blasiu, Tipariulu Seminariului Diecesanu, MDCCCLXI.<\/p>\n\n\n\n

Diaconu, Marin, <\/em>Istoria limbajului filosofic rom\u00e2nesc<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Univers Enciclopedic, 2002.<\/p>\n\n\n\n

Du\u021bulescu, Fanu-Al., Dic\u021bionarul filosofiei (\u00een\u021belesurile a 1300 termeni)<\/em>, Craiova, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc S. A., 1945.<\/p>\n\n\n\n

Ioan Damaschin, Logica<\/em>, t\u0103lm\u0103cit\u0103 \u00een limba Patriei de Preasfin\u021bitul Kir Grigorie [R\u00e2mniceanu] Episcop al Arge\u0219ului, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de Adrian Michidu\u021b\u0103, postfa\u021b\u0103 de Gabriela Braun, transliterare de Aurelia Florescu, Craiova, Editura Sim Art, 2007.<\/p>\n\n\n\n

Iorgovici, Paul, Observa\u021bii de limba rum\u00e2neasc\u0103<\/em>, prefa\u021b\u0103 de \u0218tefan Munteanu, edi\u021bie critic\u0103, studiu intro\u00adduc\u00adtiv, tabel cronologic, note, bibliografie de Doina Bogdan-Dasc\u0103lu \u0219i Cri\u0219u Dasc\u0103lu, Timi\u0219oara, Editura Facla, 1979, pp. 77\u201378.<\/p>\n\n\n\n

Joja, Crizantema, \u201eO m\u0103rturie\u201d, Manuscriptum<\/em>, anul XXVIII, nr. 2\u20134 (107\u2013109), aprilie\u2013decembrie 1997.<\/p>\n\n\n\n

Kant, Immanuel, Critica ra\u021biunii practice<\/em>, \u00een rom\u00e2ne\u0219te de Dumitru Cristian Amz\u0103r \u0219i Raul Vi\u0219an, cu dou\u0103 note introductive: \u201eVia\u021ba lui Kant\u201d de C. R\u0103dulescu-Motru \u0219i \u201eAsupra Ra\u021biunii practice\u201d de Nae Ionescu, Bucure\u0219ti, Editura Institutului Social Rom\u00e2n, 1934.<\/p>\n\n\n\n

[Kl\u00e1in, Samoil], L\u00f3gica, adec\u0103: part\u00e9 c\u00e9 cuv\u00e2nt\u0103t\u00f3are a filosofiei<\/em>, Buda, Cr\u0103iasca Tipografie Orientaliceas\u0103 a Universit\u0103\u021bii Pe\u0219tii, 1799.<\/p>\n\n\n\n

[Krug, W. Traug.], Manual de filosofi\u0103 si de literatura filosofic\u0103<\/em>, de W. Traug. Krug, traduss\u016d dup\u0103 a treia editione de A. Treb. Laurianu, tomul I, Bucuresci, Tipariul\u016d Collegiului National, 1847, p. IV.<\/p>\n\n\n\n

Me\u0219ot\u0103, Ioan, \u201eEspunerea catoruva fenomene sufletesci cu privire la espresiunile psicologice in limb\u2019a ru\u00adma\u00adn\u00e9sca\u201d, publicat \u00een A septea programa a gimnasiului plenariu rom\u00e2nescu de religiunea gr. orientale pe an. Scol. 1865\/6<\/em>, redactat\u0103 (\u201eredig\u00e9ta\u201d) de G. J. Munteanu, Brasiovu, Tipografi \u0219i pro\u00adve\u00addiutori R\u00f6mer & Kammer, 1866.<\/p>\n\n\n\n

Michidu\u021b\u0103, Adrian, Fanu Du\u021bulescu psiholog \u0219i filosof<\/em>, Craiova, Editura Aius, 2013.<\/p>\n\n\n\n

Noica, Constantin, Rostirea filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103, 1970.<\/p>\n\n\n\n

Noica, Constantin, Cuv\u00e2nt \u00eempreun\u0103 despre rostirea rom\u00e2neasc\u0103: prima edi\u021bie integral\u0103<\/em>, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 \u0219i cuv\u00e2nt \u00eenainte de Grigore Vida, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 2021.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2r\u0103ianu, I. C., Enciclopedie filosofic\u0103<\/em>, Craiova, Editura Ramuri, 1930.<\/p>\n\n\n\n

Pletosu, Grigore, Publicistica<\/em>, vol. I, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de Dan-Marius Goga \u0219i Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2018.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103dulescu-Motru, C., Elemente de psihologie. Lec\u021biuni pentru \u0219colile secundare<\/em>, edi\u021bia V-a, Bucure\u0219ti, Editura Autorilor Asocia\u021bi, 1935.<\/p>\n\n\n\n

Ro\u0219ca, D. D., \u00censemn\u0103ri despre Hegel<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103, 1967.<\/p>\n\n\n\n

Vianu, Tudor, Opere<\/em>, vol. XIV: Coresponden\u021b\u0103, interviuri, poemul \u201eArcadia\u201d<\/em>, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 \u0219i note de Vlad Alexandrescu, Bucure\u0219ti, Editura Minerva, 1990.<\/p>\n\n\n\n

Vianu, Tudor, \u201eProblema limbajului filosofic \u0219i principiile unui Vocabular rom\u00e2nesc al filosofiei\u201d, Manu\u00adscrip\u00adtum<\/em>, anul XXVIII, nr. 2\u20134 (107\u2013109), aprilie\u2013decembrie 1997, p. 44\u201345.<\/p>\n\n\n\n

Vulc\u0103nescu, Mircea, \u201eDimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei \u2013 schi\u021b\u0103 fenomenologic\u0103\u201d, Izvoare de filosofie. Culegere de studii \u0219i texte<\/em>, \u00eengrijit\u0103 de Const. Floru, Const. Noica \u0219i Mircea Vulc\u0103nescu, Bucure\u0219ti, vol. II, Tipografia \u201eBucovina\u201d I. E. Torou\u021biu, 1944.<\/p>\n\n\n\n

*** Criterion<\/em>. Revist\u0103 de arte, litere \u0219i filosofie<\/em>, 1934\u20131935.<\/p>\n\n\n\n

*** Enciclopedia Rom\u00e2n\u0103<\/em>, publicat\u0103 din \u00eens\u0103rcinarea \u0219i sub auspiciile Asocia\u021biunii pentru literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i cultura poporului rom\u00e2n de Dr. C. Diaconovich, Sibiiu, Editura \u0219i tiparul lui W. Krafft, Tomul I, 1898; tomul II, 1900; tomul III, 1904.<\/p>\n\n\n\n

*** Izvoare de filosofie<\/em> Culegere de studii \u0219i texte<\/em>, \u00eengrijit\u0103 de Const. Floru, Const. Noica \u0219i Mircea Vulc\u0103\u00adnescu, Bucure\u0219ti, Tipografia \u201eBucovina\u201d I. E. Torou\u021biu, 1942.<\/p>\n\n\n\n

*** Simetria. Caiete de art\u0103 \u0219i critic\u0103<\/em>, vol. III, iarna 1940 \u2013 prim\u0103vara 1941.<\/p>\n\n\n\n

*** Scrisori c\u0103tre Tudor Vianu<\/em>, vol. II: (1936\u20131942)<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Minerva 1994.<\/p>\n\n\n\n

*** Studii filosofice. Revista Societ\u0103\u021bei Rom\u00e2ne de Filosofie<\/em>, volumul VIII: Supliment<\/em>, [1919].<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

[Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, vol. XXI:\u00a0Perspective conceptual-lexicale<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2025, pp.\u00a011\u201326]<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DOI: 10.59277\/SIFR.202521.01 Problema limbajului filosofic \u0219i ideea unui dic\u021bionar de terminologie filosofic\u0103 \u00een istoria filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti Titus Lates Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne The problem of philosophical language and the idea of a dictionary of philosophical terminology in the history of Romanian philosophy (From Cantemir to Noica) Abstract: From the […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":8839,"menu_order":1,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"disabled","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[195,543,262],"tags":[67,531,537,541,34,539,535,486,533,494],"class_list":["post-8841","page","type-page","status-publish","hentry","category-articole","category-sifr21","category-titus-lates","tag-constantin-noica","tag-dimitrie-cantemir","tag-dumitru-cristian-amzar","tag-fanu-al-dutulescu","tag-kant","tag-mircea-vulcanescu","tag-samuil-micu","tag-simion-barnutiu","tag-timotei-cipariu","tag-w-t-krug"],"featured_image_src":null,"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/mm\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"DOI: 10.59277\/SIFR.202521.01 Problema limbajului filosofic \u0219i ideea unui dic\u021bionar de terminologie filosofic\u0103 \u00een istoria filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti Titus Lates Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne The problem of philosophical language and the idea of a dictionary of philosophical terminology in the history of Romanian philosophy (From Cantemir to Noica) Abstract: From the…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8841","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8841"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8841\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8901,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8841\/revisions\/8901"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8839"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8841"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8841"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8841"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}