{"id":8887,"date":"2025-11-27T18:31:21","date_gmt":"2025-11-27T16:31:21","guid":{"rendered":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?page_id=8887"},"modified":"2025-12-01T11:05:59","modified_gmt":"2025-12-01T09:05:59","slug":"influente-si-originalitate-in-manuscrisele-filosofice-ale-lui-simion-barnutiu-remarci-despre-terminologie","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/volumul-21-2025\/influente-si-originalitate-in-manuscrisele-filosofice-ale-lui-simion-barnutiu-remarci-despre-terminologie\/","title":{"rendered":"Influen\u021be \u0219i originalitate \u00een manuscrisele filosofice ale lui Simion B\u0103rnu\u021biu. Remarci despre terminologie"},"content":{"rendered":"\n

DOI: 10.59277\/SIFR.202521.02<\/p>\n\n\n\n

Influen\u021be \u0219i originalitate \u00een manuscrisele filosofice ale lui Simion B\u0103rnu\u021biu. Remarci despre terminologie<\/h2>\n\n\n\n

Ionu\u021b Isac<\/h5>\n\n\n\n

Institutul de Istorie \u201eGeorge Bari\u021biu\u201d, Academia Rom\u00e2n\u0103, Filiala Cluj-Napoca<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
Influen\u021be \u0219i originalitate \u00een manuscrisele filosofice ale lui Simion B\u0103rnu\u021biu. Remarci despre terminologie<\/strong><\/h5><\/div>\n\n\n\n

Abstract<\/strong>:<\/strong> <\/strong>While teaching philosophy in Blaj (1839\u20131845) and then in Ia\u0219i (1855\u20131864), Simion B\u0103rnu\u021biu focused his lectures on ontology (metaphysics), logic, the theory of knowledge, and legal science. All of these subjects bear the obvious influence of I. Kant (1724\u20131804) and W. T. Krug (1770\u20131842), the latter of whom was considered an authority on philo\u00adsophi\u00adcal education throughout Europe. For scholarly purposes, B\u0103rnu\u021biu mainly used Krug\u2019s Handbuch der Philosophie und der Philosophischen Literatur<\/em>, a very popular book of its kind.<\/p>\n\n\n\n

Contrary to popular belief, B\u0103rnu\u021biu\u2019s philosophical papers are not merely faithful transla\u00adtions of Krug\u2019s work, lacking originality. However, the influence of Krug\u2019s ideas was more in spirit than in letter: philosophical transcendental synthetism entails political liberalism with an openness to criticism and anti-dogmatism. Thus, B\u0103rnu\u021biu found a way to use Krug\u2019s ideas to support his own views on social and political issues in Transylvania. In this way, the Romanian professor recognised and emphasised the connections permitted by Krug\u2019s philosophy between metaphysics, epistemology, ontology, ethics and pedagogy. He often adapted Krug\u2019s original text to support his arguments and provide examples concern\u00ading the problems of Transylvanian society at the end of the Middle Ages and the beginning of the modern era. The references to B\u0103rnu\u021biu\u2019s terminology in the text of the study are accompanied at the end by a glossary of terms used by B\u0103rnu\u021biu, compiled by Prof. Eugen S. Cucerzan. These terms appear in the philosophical manuscripts of the illustrious intellectual, being indicative of the effort undertaken by him in order to compile a specialized local vocabulary.<\/p>\n\n\n\n

Keywords<\/strong>:<\/strong> Simion B\u0103rnu\u021biu; Wilhelm Traugott Krug; philosophical manu\u00adscripts; vocabulary; influences.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Studierea manuscriselor filosofice b\u0103rnu\u021biene ridic\u0103 at\u00e2t problema terminologiei specifice utilizate, c\u00e2t \u0219i pe aceea a surselor de inspira\u021bie \u0219i a originalit\u0103\u021bii, care alc\u0103\u00adtu\u00adiesc substan\u021ba lor valoric\u0103<\/em>. Privind lucrurile din unghiul momentului istoric al \u00eencepu\u00adtu\u00adrilor filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti moderne<\/em>, pentru orice intelectual cu preocup\u0103ri umaniste era de importan\u021b\u0103 primordial\u0103 traducerea tratatelor celebre ale timpului, de larg\u0103 r\u0103s\u00adp\u00e2n\u00addire european\u0103, precum \u0219i (\u00een m\u0103sura posibilit\u0103\u021bilor) comentariul personal, respectiv crearea unei terminologii filosofice autohtone. Din aceste motive consider\u0103m c\u0103 lu\u00adcr\u0103\u00adrile lui Simion B\u0103rnu\u021biu merit\u0103 toat\u0103 aten\u021bia comunit\u0103\u021bii academice de ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n

Unul dintre distin\u0219ii cercet\u0103tori \u0219i cunosc\u0103tori ai scrierilor b\u0103rnu\u021biene \u2013 profe\u00adso\u00adrul George Em. Marica \u2013 scria c\u0103:<\/p>\n\n\n\n

\n

S. B\u0103rnu\u021biu e cunoscut \u00een istoria noastr\u0103 cu deosebire prin discursul pe care l-a rostit \u00een ziua de 2\/14 mai 1848 \u00een catedrala de la Blaj. E f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 opera sa capital\u0103, care i-a asigurat un loc de primul rang nu numai \u00een via\u021ba politic\u0103, ci \u0219i \u00een literatura \u0219i cultura poporului rom\u00e2n, dep\u0103\u0219ind cu mult celelalte scrieri ale lui.[1]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\u00cen discursul respectiv, intelectualul ardelean a lansat c\u00e2teva afirma\u021bii r\u0103mase cele\u00adbre prin adev\u0103rul \u0219i juste\u021bea lor, dintre care amintim doar dou\u0103, ambele cu caracter normativ:<\/p>\n\n\n\n

\u2013 libertatea nu poate fi dec\u00e2t na\u021bional\u0103, iar libertatea f\u0103r\u0103 na\u021bionalitate nu se poate concepe\/\u00een\u021belege la niciun popor;<\/p>\n\n\n\n

\u2013 libertatea oric\u0103rui popor este bunul lui cel mai \u00eenalt, a\u0219a cum na\u021bionalitatea este libertatea lui de ultim\u0103 instan\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Trebuie observat \u00eens\u0103 c\u0103, paradoxal, \u00een paralel cu pre\u021buirea excep\u021bional\u0103 acordat\u0103 lui B\u0103rnu\u021biu pentru magistralul discurs din catedrala Blajului, s-a creat prin aceasta un obstacol sau un \u201eecran\u201d redutabil \u00een calea recept\u0103rii operei sale de ansamblu; dovad\u0103 c\u0103 \u00een timpul vie\u021bii lui nu au fost publicate (sub semn\u0103tur\u0103 proprie) dec\u00e2t c\u00e2teva articole. Altfel spus, prin \u201eancorarea\u201d personalit\u0103\u021bii g\u00e2nditorului din Boc\u0219a S\u0103lajului \u00een acel discurs excep\u021bional, i s-a f\u0103cut at\u00e2t un serviciu, c\u00e2t \u0219i un deserviciu: pe de o parte, el a r\u0103mas \u00een con\u0219tiin\u021ba posterit\u0103\u021bii ca autorul acelei excep\u021bionale opere rostite, unic\u0103 \u00een felul ei; pe de alt\u0103 parte, odat\u0103 cu aceast\u0103 atribuire s-a f\u0103cut abstrac\u021bie de \u00eentreaga oper\u0103 care i-a urmat. Cu infime excep\u021bii, manuscrisele sale aveau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 necunoscute specia\u00adli\u0219tilor \u0219i publicului larg pentru mai bine de un secol \u0219i jum\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n

La o analiz\u0103 atent\u0103, aceste manuscrise filosofice se relev\u0103 a fi tot at\u00e2tea docte \u0219i semnificative abord\u0103ri ale unor numeroase probleme istorice \u0219i culturale, de importan\u021b\u0103 \u0219i valoare peren\u0103. Ele dezv\u0103luie o minte mereu alert\u0103 \u00een identificarea referin\u021belor isto\u00adri\u00adce la capitolele sistematice, dar \u0219i invers, \u00een sesizarea elementelor de sistem pe parcur\u00adsul succesiunii teoriilor. Peste tot \u0219i \u00eentotdeauna, \u00een cuprinsul lor, istoriografia \u0219i istorio\u00adlo\u00adgia filosofic\u0103 se afl\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 conexiune cu filosofia sistematic\u0103, iar aceasta din urm\u0103 cu filosofia social\u0103, cu viziunea sociologic\u0103 \u0219i politic\u0103 \u00een perspectiv\u0103 european\u0103 \u0219i universal\u0103. Astfel, at\u00e2t ideal-normativ, c\u00e2t \u0219i conceptual-descriptiv, ra\u021biunea<\/em> este v\u0103zut\u0103 drept expresia libert\u0103\u021bii<\/em> (\u0219i reciproc), iar filosofia este chemat\u0103 a contribui esen\u021bial la emanciparea omului, la transformarea radical\u0103 a condi\u021biei sale, at\u00e2t de fiin\u021b\u0103 cuget\u0103\u00adtoare<\/em> c\u00e2t \u0219i de fiin\u021b\u0103 activ\u0103<\/em>. Cercetarea manuscriselor sale inedite \u2013 inclusiv din unghiul terminologiei \u2013 relev\u0103 reflec\u021bii interesante, expuse \u0219i \u00een cursurile publicate postum (Pedagogia<\/em> \u0219i Psihologia empiric\u0103<\/em>), de exemplu: \u201epoterea cea mai nobile a omului e ra\u021biunea<\/em> \u0219i facultatea de a-\u0219i determina voin\u021ba cu libertate<\/em>, ceea ce e str\u00e2ns unit cu ra\u021biunea\u201d. Astfel, studiosul istoriei filosofiei trebuie s\u0103 ajung\u0103 la \u00een\u021belegerea determina\u00ad\u021biilor esen\u021biale ale fiin\u021bei umane, prin analiza evolu\u021biei spa\u021bio-temporale a infinitelor fa\u021bete ale spiritului omenesc.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest sens, analiza manuscrisului rom\u00e2nesc nr. 5439 (Istoria filosofiei<\/em>)[2]<\/sup><\/a> ne face s\u0103 constat\u0103m c\u0103 Simion B\u0103rnu\u021biu r\u0103m\u00e2ne un reper important al recept\u0103rii filo\u00adso\u00adfiei grece\u0219ti antice \u00een istoria g\u00e2ndirii rom\u00e2ne\u0219ti. Maniera \u00een care B\u0103rnu\u021biu inter\u00adpre\u00adteaz\u0103 mersul g\u00e2ndirii Antichit\u0103\u021bii (cu deosebire al celei greco-romane) reflect\u0103 presupozi\u021biile sale de istoriologie a filosofiei, concep\u021bia sa general\u0103 metodologic\u0103 \u0219i metafilosofic\u0103. Manuscrisul amintit abund\u0103 \u00een am\u0103nunte despre o mul\u021bime de g\u00e2n\u00addi\u00adtori (unii impor\u00adtan\u021bi, al\u021bii secundari); \u00eentotdeauna, \u00eens\u0103, abordarea este, pe c\u00e2t posibil, dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, B\u0103rnu\u021biu realiz\u00e2nd, dup\u0103 cum s-a \u0219i remarcat, cea mai complet\u0103 expunere de p\u00e2n\u0103 atunci a filosofiei antice \u0219i medievale (firul cronologic al expunerii sale se opre\u0219te la Albertus Magnus).<\/p>\n\n\n\n

Acest curs de Istoria filosofiei<\/em> se deschide cu considera\u021bii de inspira\u021bie kantian\u0103 \u0219i krugian\u0103 referitoare la conceptul, materia, forma, metodologia<\/em> \u0219i perio\u00addi\u00adza\u00adrea<\/em> istoriei filosofiei. C\u00e2t prive\u0219te cercetarea istoriei filosofiei, se inventariaz\u0103, sub influen\u021b\u0103 kan\u00adti\u00ada\u00adn\u0103, metodele dogmatic\u0103<\/em>, sceptic\u0103 <\/em>\u0219i critic\u0103<\/em>, cu op\u021biunea pentru cea din urm\u0103, care va fi \u00eentrebuin\u021bat\u0103 pe tot parcursul lucr\u0103rii. Concluzia prelimi\u00adnar\u0103 la care va ajunge B\u0103rnu\u00ad\u021biu coincide cu aceea validat\u0103 de exegeza ulterioar\u0103 a istoriei filosofiei universale: \u00eenceputurile propriu-zise ale filosofiei europene se afl\u0103 la greci, la momentul primelor c\u0103ut\u0103ri ale unui principiu ra\u021bional<\/em> \u00een multitudinea manifest\u0103rilor realului.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate c\u0103 a fost influen\u021bat at\u00e2t de Kant (prin Critica ra\u021biunii pure<\/em>), c\u00e2t \u0219i de Krug (cu Istoria filosofiei Antichit\u0103\u021bii, mai ales a grecilor \u0219i romanilor<\/em>), g\u00e2nditorul rom\u00e2n adopt\u0103 numeroase solu\u021bii personale \u00een lucr\u0103rile sale filosofice, a c\u0103ror \u201e[\u2026] idee c\u0103l\u0103uzitoare este tocmai leg\u0103tura existent\u0103 \u00eentre filosofie \u0219i societate, iar aceasta reprezint\u0103 o deosebire fa\u021b\u0103 de Istoria filosofiei <\/em>a lui Krug, fapt \u00een care const\u0103 origina\u00adli\u00adtatea lui B\u0103rnu\u021biu\u201d, a\u0219a cum afirm\u0103 M.-T. Racovi\u021ban.[3]<\/sup><\/a> Datorit\u0103 specificului istoriei ger\u00admane, rela\u021bia filosofie\u2013limb\u0103<\/em> \u0219i filosofie\u2013societate<\/em> nu a preocupat semnificativ mari\u00adle spirite ale clasicismului din \u021bara respectiv\u0103. Ea devine \u00eens\u0103 \u00een viziunea lui B\u0103rnu\u021biu un element de importan\u021b\u0103 capital\u0103, \u00een virtutea modului s\u0103u de \u00een\u021belegere a ideilor de neam, limb\u0103 \u0219i libertate na\u021bional\u0103. Astfel, leg\u0103tura dintre filosofie \u0219i societate apare ca fiind \u00eens\u0103\u0219i condi\u021bia existen\u021bei istoriei filosofiei: filosofia devine posibil\u0103 mai \u00eent\u00e2i ca istorie a filosof\u0103rii<\/em>, adic\u0103 a activit\u0103\u021bii omului de autodezvoltare interioar\u0103, prin care se practic\u0103 \u201efacerea\u201d filosofiei \u00een mod spontan, prin viu grai. Aici se insereaz\u0103 \u0219i o problem\u0103 aparent secundar\u0103, \u00eens\u0103 foarte important\u0103 pentru \u00eentreaga tematic\u0103 \u00een discu\u021bie, aflat\u0103 \u00een centrul con\u0219tiin\u021bei culturale a genera\u021biei pa\u0219optiste. Este chestiunea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2n\u00adtului filosofic \u00een limba rom\u00e2n\u0103, ca aspect specific al istoriei moderne a Transilvaniei. Astfel,<\/p>\n\n\n\n

\n

Ceea ce aduce B\u0103rnu\u021biu \u00een plus fa\u021b\u0103 de Krug, datorit\u0103 condi\u021biilor locale \u0219i mai ales epocii \u00een care activeaz\u0103 \u2013 pe linia unui alt g\u00e2nditor german de foarte mare r\u0103sunet, Herder \u2013 e accentul pe care-l pune pe importan\u021ba limbii na\u021bionale, pe dreptul la ea, socotit\u0103 ca unul din bunurile spirituale, de baz\u0103. Limba, zice el, e averea cea mai scump\u0103 a omului nestricat \u0219i a poporului necorupt. Omenirea nu poate corespunde rostului s\u0103u f\u0103r\u0103 cultur\u0103, iar aceasta e \u00eentemeiat\u0103 pe limb\u0103. E leitmotivul pe care-l vom \u00eent\u00e2lni \u0219i \u00een discursul de la Blaj.[4]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Dar, fiindc\u0103 nu orice idee sau \u201ep\u0103rere\u201d filosofic\u0103 emis\u0103 spontan este \u0219i una viabi\u00adl\u0103 (se \u0219tie c\u0103 de-a lungul timpului s-au emis \u0219i opinii eronate ori chiar enormit\u0103\u021bi), isto\u00adria filosofiei<\/em> \u2013 <\/strong>ca demers superior celui de alc\u0103tuire a unei simple colec\u021bii de opinii \u0219i con\u00advingeri \u2013 se constituie prin raportarea la idealul ra\u021bionalist<\/em> pe care B\u0103rnu\u021biu \u00eel are \u00een vedere atunci c\u00e2nd spune c\u0103 \u201e\u00een istoria filosofiei pot avea loc numai acele p\u0103reri care-l merit\u0103 pentru originalitatea<\/em>, complesul intern<\/em> \u0219i influen\u021ba lor pre care au avut-o asupra filosof\u0103rii contemporanilor \u0219i a posterit\u0103\u021bii\u201d[5]<\/sup><\/a>. Or, filosofia nu este o construc\u021bie arbitrar\u0103 a spiritului uman, fiindc\u0103 ea tinde spre adev\u0103r; chiar mai mult, este obligat\u0103 s\u0103 o fac\u0103, prin efor\u00adturile creatorilor ei, \u00een m\u0103sura \u00een care ace\u0219tia \u00ee\u0219i asum\u0103 o asemenea norm\u0103 deonto\u00adlogic\u0103 a g\u00e2ndirii. Corespunz\u0103tor, istoricul filosofiei va selecta din totalita\u00adtea re\u00adgis\u00adtrului ideatic al g\u00e2nditorilor filosofiei universale doar acele nuclee teoretice care se disting prin atributele exemplarit\u0103\u021bii<\/em>, ale modelului<\/em> apt s\u0103 \u00eendrume g\u00e2ndirea spre adev\u0103r.<\/p>\n\n\n\n

Autorul Istoriei filosofiei<\/em> reia distinc\u021bia aristotelic\u0103 \u0219i kantian\u0103 dintre materia<\/em> (su\u00adma cuno\u0219tin\u021belor) \u0219i forma<\/em> istoriei filosofiei (spiritul sintezei acestora), urm\u00e2nd sche\u00adma tradi\u021bional\u0103: defini\u021bie, \u00eensemn\u0103tate, concept, scop \u2013 punct de plecare \u2013 metode \u2013 divi\u00adziune \u2013 izvoare<\/em>, \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een majoritatea lucr\u0103rilor de specialitate din Germania secolelor XVIII-XIX. B\u0103rnu\u021biu s-a servit de dou\u0103 modele de istoriologie filosofic\u0103: acela al lui Diogenes La\u00ebrtios, din lucrarea Despre vie\u021bile \u0219i doctrinele filosofilor<\/em>, respectiv de cel german modern.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen consens cu direc\u021bia de interpretare consacrat\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, B\u0103rnu\u021biu consi\u00adde\u00adr\u0103 \u00eenceputul filosofiei odat\u0103 cu Thales \u2013 veritabilul moment al trecerii de la mythos<\/em> la logos<\/em>: \u201eA\u0219adar\u0103 \u00eenceputul istoriei filosofiei proprie se afl\u0103 la greci<\/em>, \u0219i anume \u00een acea epoc\u0103 c\u00e2nd au \u00eenceput ei a c\u0103uta principiele adev\u0103rului \u00een ra\u021biune, f\u0103r\u0103 dependen\u021b\u0103 de la poesie s[au] politic\u0103 s[au] p\u0103reri religionarie. Aceasta s-au \u00eent\u00e2mplat \u00eencep\u00e2nd de la Talete<\/em>\u201d.[6]<\/sup><\/a> Alte popoare antice (asiatice, orientale) nu au ajuns la acest nivel, din cauza domina\u021biei persistente a reprezent\u0103rilor mitico-magice \u0219i religioase \u00een mentalul indivi\u00addual \u0219i colectiv, promovate de regimurile politice despotice, tiranice, care nu favorizau g\u00e2ndirea liber\u0103. Remarc\u0103m la B\u0103rnu\u00ad\u021biu cunoa\u0219terea impecabil\u0103 a faptului istoric \u0219i a textului original, utiliz\u00e2nd metoda comparativ\u0103<\/em> (deosebit de util\u0103 \u00een cadrul analizei \u0219co\u00adlilor filosofice din Antichitatea clasic\u0103 greac\u0103).<\/p>\n\n\n\n

Preocupat s\u0103 creeze un limbaj filosofic rom\u00e2nesc \u00eentr-o etap\u0103 istoric\u0103 de pionie\u00adrat, fiind influen\u021bat de sintetismul<\/em> krugian ca solu\u021bie la extremele realism-idealism<\/em>, B\u0103rnu\u021biu reliefeaz\u0103 \u00een cursul s\u0103u caracterul istoric<\/em> \u0219i ra\u021bional<\/em> al istoriei filosofiei printr-o pledoarie autentic\u0103 din punct de vedere metodologic, gnoseolo\u00adgic, etic<\/em>\u0219ipedagogic<\/em>. Ne \u00eentreb\u0103m, totu\u0219i, cum s-ar putea explica \u00eenclina\u021bia lui B\u0103r\u00adnu\u00ad\u021biu \u2013 care a urmat \u00een\u00adde\u00adlun\u00adgate studii ecle\u00adziastice \u2013 pentru ra\u021bionalismul Anti\u00adchi\u00adt\u0103\u021bii clasice grece\u0219ti, pre-cre\u0219\u00adti\u00adne, \u201eetnice\u201d, cum o nume\u0219te el (adic\u0103 p\u0103g\u00e2ne), pe care tinde s\u0103 o privilegieze \u00een discur\u00adsul s\u0103u istorico-filo\u00adso\u00adfic? Pot fi invocate multiple motive ale acestei op\u021biuni: marea influen\u021b\u0103 a ra\u021bionalis\u00admului (Wolff, Baumeister), dar \u0219i a celebrei triade a filosofiei clasice germane: Kant \u2013 Fichte \u2013 Hegel (ace\u0219tia fiind cu to\u021bii mari admiratori ai grecilor), studiile f\u0103cute de B\u0103rnu\u021biu \u00een str\u0103in\u0103tate (de pild\u0103, doctoratul \u00een drept ob\u021binut la Pavia), precum \u0219i aderen\u021ba sa la curentul francmasonic. Dar aria problemei nu poate fi redus\u0103 la influen\u021bele exte\u00adrioare, fiindc\u0103 atunci s-ar neglija tocmai esen\u021bialul: con\u021bi\u00adnu\u00adtul personalit\u0103\u021bii activ-refle\u00adxive a \u00eenv\u0103\u021batului ardelean. Aici trebuie c\u0103utat mai degrab\u0103 s\u00e2mburele \u00eenclina\u021biei sale spre ra\u021bionalismul cu r\u0103d\u0103cini laice, care oferea temeiul nece\u00adsar anti-dogmatismului, cultiv\u0103rii limbii na\u021bionale \u0219i a emancip\u0103rii sociale, at\u00e2t la nivel politic, c\u00e2t \u0219i cultural.<\/p>\n\n\n\n

Spiritul ra\u021bionalist-antiteologic b\u0103rnu\u021bian s-a manifestat, mai \u00eent\u00e2i, ca expresie a nemul\u021bumirii \u0219i dezam\u0103girii produse de Blajul ecleziastic al vremii, unde studiosul din Boc\u0219a S\u0103lajului \u0219i-a desf\u0103\u0219urat activitatea didactic\u0103 \u00een calitate de profesor de filosofie. Marile sale ambi\u021bii pe acest teren erau exprimate prin sintagma unei duble \u201eeliber\u0103ri\u201d a filosofiei: pe de o parte, de limba latin\u0103<\/em>, prin \u00eenceperea pred\u0103rii acestei discipline \u00een limba rom\u00e2n\u0103; pe de alt\u0103 parte, de teologie<\/em>, inaugur\u00e2nd o viziune laic\u0103, desprins\u0103 de autoritatea religioas\u0103. Pe plan teoretico-filosofic, aceasta semnifica promovarea ra\u021bio\u00adna\u00adlis\u00admului laic<\/em> (nesupus tutelei biserice\u0219ti), aflat \u00een str\u00e2nse rela\u021bii cu \u0219tiin\u021ba, dezvoltarea \u0219i progresul<\/em> \u2013 \u00eensemnele veacului al XIX-lea \u00een lumea civilizat\u0103. Dup\u0103 cum ar\u0103ta B\u0103rnu\u021biu \u0219i \u00een scrierile sale, a\u0219a-numitul \u201espirit c\u0103lug\u0103resc\u201d reprezenta la momentul respectiv cel mai mare pericol pentru aceste deziderate, \u00eentruc\u00e2t nu le permitea libera ma\u00adni\u00adfestare, \u00eent\u00e2rziind astfel momentul dep\u0103\u0219irii epocii medievale. Aflat sub influen\u021ba opusurilor krugiene, care veneau \u00een \u00eent\u00e2mpinarea st\u0103rii de spirit \u0219i a a\u0219tept\u0103rilor unei \u00eentregi genera\u021bii de intelectuali transilv\u0103neni, B\u0103rnu\u021biu avea \u00een vedere separarea filoso\u00adfiei de teologie, anacronic\u0103 fa\u021b\u0103 de via\u021ba intelectual\u0103 modern\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Convingerile de ordin cultural-filosofic, juridic, sociologic \u0219i politic exprimate de B\u0103rnu\u021biu prin presupozi\u021bia axiologic\u0103 a superiorit\u0103\u021bii g\u00e2ndirii Antichit\u0103\u021bii clasice gre\u00adce\u0219ti, din perspectiva ra\u021biunii<\/em> \u0219i ra\u021bionalismului<\/em> (care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te apogeul \u00een paradigma plato\u00adnico-aristotelic\u0103), ne permit \u0219i o aproximativ\u0103 situare a sa \u00een ansamblul g\u00e2ndi\u00adto\u00adrilor rom\u00e2ni de la mijlocul secolului al XIX-lea. Se consider\u0103 c\u0103 textul manuscrisului Istoria filosofiei<\/em> infirm\u0103 punctele de vedere ale lui G. Bogdan-Duic\u0103 \u0219i T. Maiorescu, conform c\u0103rora, cu excep\u021bia lucr\u0103rii Dreptul public al rom\u00e2nilor<\/em>, B\u0103rnu\u021biu nu ar fi rea\u00adlizat nimic ori\u00adginal fa\u021b\u0103 de sursele exegetice anterioare. Dimpotriv\u0103, filosoful bl\u0103\u00adjean dep\u0103\u0219e\u0219te at\u00e2t cronologic, c\u00e2t \u0219i metodologic lucrarea lui Krug din 1815, Ge\u00adschich\u00adte der Philosophie alter Zeit, vornehmlich unter Griechen und R\u00f6mern<\/em> [Istoria filosofiei Antichit\u0103\u021bii, mai ales a grecilor \u0219i romanilor]. Chiar dac\u0103 nu a creat un sistem filosofic original (fapt pentru care nu erau \u00eentrunite condi\u021biile sociale necesare \u0219i favorabile), g\u00e2n\u00additorul rom\u00e2n are nu\u00adme\u00adroase contribu\u021bii originale \u00een aplicarea ideilor lui Kant \u0219i Krug la cugetarea rom\u00e2\u00adneasc\u0103 din timpul s\u0103u. Judecata foarte aspr\u0103 \u0219i formal\u0103 a lui Maiorescu, viz\u00e2nd excesele latinizante (reale) ale \u0219colii ardelene de g\u00e2ndire uma\u00adnist\u0103, nu poate atinge fondul contri\u00adbu\u00ad\u021biilor \u0219tiin\u021bifico-filosofice ale lui B\u0103rnu\u021biu \u0219i con\u00adge\u00adnerilor s\u0103i. Chiar f\u0103r\u0103 un sistem filosofic original, savantul ardelean g\u00e2nde\u0219te, totu\u0219i, sistematic.<\/p>\n\n\n\n

Argumentele sistematice detaliate ale op\u021biunilor sale istorico-filosofice sunt de g\u0103\u00adsit \u00een alte lucr\u0103ri ale lui B\u0103rnu\u021biu, cum ar fi, de pild\u0103, cursul de Metafizic\u0103<\/em>. Acolo, cri\u00adti\u00adca conceptului fiin\u021bei supreme (a lui Dumnezeu) este detaliat\u0103 prin prisma celor 5 ar\u00adgu\u00admente principale ap\u0103rute \u0219i reluate \u00een istoria filosofiei, \u00een special \u00een perioada medieval\u0103:<\/p>\n\n\n\n

\u2013 argumentul ontologic<\/em>, care deduce existen\u021ba divinit\u0103\u021bii din conceptul de \u201efiin\u021b\u0103 perfect\u0103\u201d;<\/p>\n\n\n\n

\u2013 argumentul cosmologic<\/em>, ce afirm\u0103 o ra\u021biune complet\u0103 \u0219i suficient\u0103 a exis\u00adten\u00ad\u021be\u00adlor contingente (divinitatea);<\/p>\n\n\n\n

\u2013 argumentul teleologic<\/em>, prin care existen\u021ba lui Dumnezeu este dedus\u0103 din fina\u00adli\u00adtatea naturii;<\/p>\n\n\n\n

\u2013 argumentul istoric<\/em> \u2013 rod al consensului popoarelor \u0219i al \u201esor\u021bii\u201d genului uman;<\/p>\n\n\n\n

\u2013 argumentul supranatural<\/em>, bazat pe ideea revela\u021biei unei fiin\u021be supreme.<\/p>\n\n\n\n

B\u0103rnu\u021biu nu merge \u00eens\u0103, radical, p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul consecin\u021belor acestei critici \u2013 \u0219i anume respingerea tezei existen\u021bei divinit\u0103\u021bii \u2013, \u00eentruc\u00e2t, afirm\u0103 el (corect din punct de vedere logic), falsitatea argumentelor demonstrative nu implic\u0103 falsitatea tezei de demonstrat, \u00eens\u0103 prelunge\u0219te aceast\u0103 critic\u0103 logico-filosofic\u0103 pe terenul cre\u0219tinismului ca doctrin\u0103 religioas\u0103, ca \u0219i pe acela al institu\u021biilor religioase.[7]<\/sup><\/a> El d\u0103 dovezi elocvente de erudi\u021bie deosebit de ampl\u0103, cunoa\u0219te toate sursele bibliografice moderne majore ale istoriei filosofiei antice \u0219i medievale (Bayle, Schleiermacher, Ast, Krug, Bekker, Didot \u0219.a.), chiar \u0219i pe comentatorii secundari.<\/p>\n\n\n\n

Aceea\u0219i ambian\u021b\u0103 intelectual\u0103 str\u0103bate \u0219i manuscrisele b\u0103rnu\u021biene dedicate filosofiei sistematice, aflate la Biblioteca Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Rom\u00e2ne.[8]<\/sup><\/a> Consider\u0103m c\u0103 analiza lor comparat\u0103 oblig\u0103 exegetul s\u0103 adopte un punct de vedere ponderat, exprimabil prin sintagma \u201enici pur\u0103 crea\u021bie, dar nici simpl\u0103 traducere\u201d. Mai specific \u0219i concret, sistematica lui B\u0103rnu\u021biu merge pe o linie de mijloc, rezumat\u0103 de afirma\u021bia urm\u0103toare:<\/p>\n\n\n\n

\n

Identificarea manuscriselor b\u0103rnu\u021biene de filosofie de c\u0103tre Pompiliu Teodor \u0219i Dumitru Ghi\u0219e a fost de natur\u0103 s\u0103 precizeze folosirea de B\u0103rnu\u021biu a lucr\u0103rii lui Krug, Handbuch der Philosophie und der philosophischen Literatur<\/em>, compendiu care constituie forma rezumat\u0103 a lucr\u0103rilor Fundamentalphilosophie, System der theoretischen Philosophie<\/em> \u0219i System der praktischen Philosophie<\/em>. Sistemul de g\u00e2ndire cuprins \u00een acest manual este sintetismul transcendental<\/em>, un sistem filosofic criticist care pleac\u0103 de la filosofia lui Immanuel Kant \u0219i \u00eencearc\u0103, \u00een spirit eclectic, s\u0103 realizeze o sintez\u0103 nou\u0103 \u0219i original\u0103 cu elemente din Schelling, Fichte \u0219i Jacobi.[9]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Din punct de vedere filosofic, Krug a adoptat metoda psihologic\u0103<\/em>, \u00eencerc\u00e2nd ex\u00adpli\u00adcarea Eului prin examinarea naturii reflec\u021biilor acestuia asupra faptelor de con\u0219tiin\u021b\u0103. Noi cunoa\u0219tem realitatea existen\u021bei numai prin felul \u00een care se reflect\u0103 ea \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103, iar con\u0219tiin\u021ba, doar prin raportarea ei la realitate. At\u00e2t cele dou\u0103 entit\u0103\u021bi, c\u00e2t \u0219i rela\u021bia dintre ele ne sunt cognoscibile \u00een mod imediat. Prin acest sintetism transcendental<\/em>, Krug a propus reconcilierea realismului \u0219i idealismului clasic, suprim\u00e2nd dificult\u0103\u021bile tradi\u021bionale ale rela\u021biei reflec\u021biei transcendentale cu \u201elucrurile \u00een sine\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Pe planul social-politic general, lucr\u0103rile lui Krug au reprezentat expresia de avangard\u0103 a liberalismului<\/em>\u00een Europa central\u0103 \u0219i r\u0103s\u0103ritean\u0103, un instrument al rezis\u00adten\u021bei fa\u021b\u0103 de restaura\u021bia catolic\u0103 \u00een spa\u021biul germanofon. Astfel,<\/p>\n\n\n\n

\n

Opera lui [Krug \u2013 n. n., I. I.] este de mare circula\u021bie \u00een centrul \u0219i estul european, stimul\u00e2nd libe\u00adralismul timpuriu \u00een aceast\u0103 zon\u0103 a culturii europene. C\u0103r\u021bile urma\u0219ului lui Kant la cate\u00addr\u0103 stau \u00een leg\u0103tur\u0103 nemijlocit\u0103 cu orient\u0103rile ideologice din perioada prerevolu\u021bionar\u0103 domi\u00adna\u00adt\u0103 de romantism \u0219i restaura\u021bie. [\u2026] \u00censemn\u0103tatea lui Krug \u00een mediul nostru cultural c\u00e2\u0219tig\u0103 valori noi dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 filosofia lui se \u00eendrepta \u0219i \u00eempotriva restaura\u021biei catolice \u00een Ger\u00admania sau \u021b\u0103rile austriece. Apropierea de filosoful german \u00een mediul cultural al Blajului ca\u00adto\u00adlic a semnificat \u0219i ostilitatea \u00eempotriva spiritului reac\u021bionar din interiorul bisericii\u201d[10]<\/sup><\/a>. Pe de alt\u0103 parte, lucr\u0103rile lui Krug \u201e[\u2026] au fost importante \u0219i pentru c\u0103 au introdus un nou val al filo\u00adsofiei europene la noi \u0219i au realizat prin \u0218tiin\u021ba dreptului<\/em> educa\u021bia genera\u021biei prere\u00advo\u00adlu\u00ad\u021bionare rom\u00e2ne\u0219ti \u00eenarm\u00e2nd-o cu conceptele moderne \u00een materie de stat \u0219i drept.[11]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Din acest motiv, afinitatea g\u00e2nditorului, profesorului \u0219i revolu\u021bionarului B\u0103rnu\u021biu fa\u021b\u0103 de Krug nu poate fi desp\u0103r\u021bit\u0103 de aceea pentru \u0219coala romantic\u0103 german\u0103 de istorie a dreptului, reprezentat\u0103 de Karl von Savigny \u0219i Eichhorn. Ace\u0219tia au teoretizat cultul co\u00admu\u00adnit\u0103\u021bii na\u021bionale, sentimentul patriotic, istoria idealizat\u0103<\/em> \u0219i tradi\u021bia<\/em>, cu un accent puter\u00adnic \u0219i o semnifica\u021bie aparte asupra studiului istoriei na\u021bionale<\/em>. \u201eA\u0219a se explic\u0103 fap\u00adtul c\u0103 la 1848 \u0219i \u00eendeosebi \u00een Discurs<\/em> B\u0103rnu\u021biu a interogat, a\u0219a cum recomanda Savigny, istoria propriei na\u021biuni, cu drepturile ei istorice, puternic individualizate de spiritul na\u021bional. [\u2026] Op\u021biunea lui Simion B\u0103rnu\u021biu pentru Kant-Krug, Rotteck \u0219i Savigny semnific\u0103 adeziunea lui la orient\u0103rile progresiste \u0219i liberale ale vremii.\u201d[12]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Dincolo \u00eens\u0103 de economia intern\u0103 a discursului filosofic, intervine \u0219i o necesitate pedagogic\u0103<\/em>. Sistemul metafizicii transcendentale kantiene, extrem de elevat, dificil \u0219i complex \u00een sine (nu \u00een ultimul r\u00e2nd, din punct de vedere lexical), trebuia explicitat pe un \u00een\u021beles mai larg, altfel spus, \u00eembr\u0103cat \u00eentr-un \u201eve\u0219m\u00e2nt popular\u201d \u2013 ceea ce constituie meritul istoric al lui Krug:<\/p>\n\n\n\n

\n

C\u0103ci \u00een sistemul acestuia baza o constituie ne\u00eendoielnic filosofia lui Kant, prelu\u00e2nd de la el tezele fundamentale: at\u00e2t criticismul<\/em>, adic\u0103 pozi\u021bia sa antidogmatic\u0103 \u0219i antiteologic\u0103<\/em>, c\u00e2t \u0219i primatul moralit\u0103\u021bii<\/em> [subl. n., I. I.]. \u00cens\u0103 Krug recep\u021bioneaz\u0103 \u0219i elemente din Fichte, ceea ce d\u0103 considera\u021biilor sale un caracter mai activ, mai dinamic. E unul dintre factorii care explic\u0103 influen\u021ba sa. E apoi [\u2026] un Kant mai accesibil, adic\u0103 mai pu\u021bin abstract \u0219i mai didactic. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, prin eclectismul s\u0103u [\u2026] cugetarea sa are un caracter mai realist, mai practic.[13]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\u00cempreun\u0103 cu atitudinea critic\u0103 \u0219i antidogmatic\u0103<\/em>,nucleul etic<\/em> al filosofiei lui Krug, le-a re\u021binut aten\u021bia \u0219i i-a impresionat pe B\u0103rnu\u021biu \u0219i congenerii s\u0103i, dat fiind c\u0103 problema emancip\u0103rii sociale \u0219i na\u021bionale a rom\u00e2nilor avea \u0219i o cert\u0103 dimensiune moral\u0103.[14]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Ideea moralit\u0103\u021bii, care \u00eentemeiaz\u0103 demersul b\u0103rnu\u021bian, este \u0219i ea de sorginte kan\u00adtia\u00adn\u0103, cu ecou amplu \u00een mentalul intelectual transilv\u0103nean, unde a dob\u00e2ndit co\u00adno\u00adta\u021bii spe\u00adcifice. Corespunz\u0103tor acesteia, omul politic moral este singurul capabil s\u0103 realizeze sinteza celor dou\u0103 realit\u0103\u021bi (empiric\u0103 \u0219i transcendental\u0103), fiindc\u0103 doar el poate \u00een\u021belege morala ca practic\u0103 \u00een sens obiectiv, adic\u0103 una \u00een care scopul este subordonat princi\u00adpii\u00adlor, nu invers. Or, scopul ac\u021biunii politice este stabilit de ra\u021biu\u00adnea pur\u0103 (practic\u0103) a dato\u00adriei \u2013 situat\u0103 \u00een sfera suprasensibil\u0103 \u2013, care legifereaz\u0103 moral (\u0219i formal) libertatea indi\u00advi\u00adzilor \u0219i a colectivit\u0103\u021bilor. Aceast\u0103 \u00een\u021belegere a rela\u00ad\u021biei dintre politic\u0103 \u0219i moralitate \u2013 ambele puse \u00een slujba na\u021biunii \u2013 constituie o tr\u0103s\u0103tur\u0103 marcant\u0103 \u0219i durabil\u0103 a mi\u0219c\u0103rii politice din Transilvania din a doua parte a secolului al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al XX-lea, fiind eradicat\u0103 \u00een contextul politic postbelic, ulterior \u00eencheierii celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i al domi\u00adna\u00ad\u021biei ideologice comuniste sovietice.<\/p>\n\n\n\n

Tr\u0103s\u0103turile determinante ale transcendentalismului kantian preluat pe filiera krugian\u0103 se r\u0103sfr\u00e2ngeau specific \u00een Transilvania asupra unei \u00eentregi genera\u021bii de g\u00e2nditori, preocupa\u021bi \u00een primul r\u00e2nd nu at\u00e2t de teoria filosofic\u0103 abstract\u0103, privit\u0103 \u00een sine, ci de imperativele moral-practice \u0219i politice<\/em> ale societ\u0103\u021bii timpului lor. Dup\u0103 cum \u00eei caracteriza K. Hitchins pe g\u00e2nditorii pa\u0219opti\u0219ti,<\/p>\n\n\n\n

\n

Ei nu au creat opere de mare originalitate, nici nu au c\u0103utat s\u0103 devin\u0103 speciali\u0219ti, dec\u00e2t cu rare excep\u021bii, \u00een vreun domeniu anume de crea\u021bie. Mai degrab\u0103 erau preocupa\u021bi de r\u0103sp\u00e2ndirea ideilor generale \u0219i a cuno\u0219tin\u021belor folositoare. Acestea erau, dup\u0103 p\u0103rerea lor, sarcini mai potrivite nevoilor societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti dec\u00e2t elaborarea de tratate abstracte de filosofie sau de lucr\u0103ri savante de istorie. [\u2026] Insuficien\u021ba discursului filosofic abstract poate fi explicat\u0103 \u00een parte prin sarcinile \u00een esen\u021b\u0103 practice pe care le d\u0103deau ideilor; reform\u0103 social\u0103 \u0219i trezirea na\u021biunii rom\u00e2ne la sentimentul propriei sale demnit\u0103\u021bi \u0219i a misiunii sale istorice<\/em> [subl. n., I. I.]. Ea mai poate fi explicat\u0103 \u0219i prin absen\u021ba unei tradi\u021bii filosofice autohtone.[15]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Cum vedea, \u00eens\u0103, profesorul bl\u0103jean (mai apoi ie\u0219ean) sensul, misiunea \u0219i fina\u00adlitatea filosofiei? Prin prisma particularit\u0103\u021bilor social-istorice \u0219i politice locale, acestea erau, \u00eenainte de toate, obiective de ordin practic<\/em>:<\/p>\n\n\n\n

\n

B\u0103rnu\u021biu, asemeni lui Pumnul \u0219i altor membri ai genera\u021biei sale, vedea \u00een filosofie un instru\u00adment care, folosit adecvat, poate s\u0103 aduc\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri societ\u0103\u021bii. Sarcinile filosofiei erau, \u00een consecin\u021b\u0103, cultivarea ra\u021biunii \u0219i investigarea naturii umane pentru a dezv\u0103lui omului ce este \u0219i ce ar trebui s\u0103 devin\u0103 o fiin\u021b\u0103 ra\u021bional\u0103, liber\u0103, \u00eenzestrat\u0103 cu drepturi inalienabile. \u00cen acest sens B\u0103rnu\u021biu sus\u021binea c\u0103 filosofia prin \u00eens\u0103\u0219i natura sa trebuia s\u0103 se ocupe de aspira\u021biile omului contemporan \u0219i ar trebui, a\u0219adar, s\u0103 aib\u0103 o libertate nelimitat\u0103 pentru a examina toate aspectele individuale \u0219i sociale.[16]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Impactul acestei dimensiuni practice a g\u00e2ndirii se poate constata pe tot parcursul manuscrisului nr. 38, \u00een care B\u0103rnu\u021biu reliefeaz\u0103 cu exemple proprii \u0219i considera\u021bii de ordin personal (a se vedea \u00censemn\u0103rile<\/em> sale, prezente la aproape fiecare paragraf), leg\u0103tura ideatic\u0103 dintre metafizic, logico-epistemologic<\/em> \u0219i ontologic<\/em>, cu finalit\u0103\u021bi etice<\/em> \u0219i pedagogice<\/em>. Fiecare dintre aceste concepte este detaliat \u0219i analizat, at\u00e2t \u00een parte, c\u00e2t \u0219i \u00een conexiune cu celelalte. Metafizica krugian\u0103 i s-a p\u0103rut, lui B\u0103rnu\u021biu, probabil mai pu\u021bin abstract-speculativ\u0103 dec\u00e2t cea kantian\u0103, fapt pentru care s-a sim\u021bit \u00eendemnat s\u0103 caute mereu exemple c\u00e2t mai concrete (adaptate realit\u0103\u021bilor istorico-sociale ale Transil\u00advaniei), care confer\u0103 o coloratur\u0103 particular\u0103 sintetismului transcendental<\/em> krugian.<\/p>\n\n\n\n

Prin conceperea filosofiei ca \u201e\u0219tiin\u021ba despre legile cele de \u00eenceput a toat\u0103 lucrarea min\u021bii omene\u0219ti, care o poate \u0219ti omul din cuno\u0219tin\u021b\u0103 (\u00a7. 104)[17]<\/sup><\/a>, obiectul de studiu al intelectului apare ca fiind unul deosebit de preten\u021bios \u0219i extrem de dificil, datorit\u0103 chiar simplit\u0103\u021bii sale aparente \u2013 \u201ea cerca aceea ce este dintru \u00eenceput \u00een mintea omeneasc\u0103\u201d. Ce poate fi mai simplu pentru om dec\u00e2t s\u0103 \u0219tie ce con\u021bine mintea sau ra\u021biunea proprie? Acest act de g\u00e2ndire nu este, \u00eens\u0103, dec\u00e2t \u00eenceputul \u00eendelungatului exerci\u021biu transcen\u00addental, care va culmina cu descoperirea \u201eteritoriului intelectului pur\u201d, respectiv a Eului, \u00een \u0219i prin propria sa activitate. Pentru succesul unui atare exerci\u021biu, activitatea de cu\u00adnoa\u0219\u00ad\u00adtere trebuie s\u0103 fie organizat\u0103 \u00een mod necesar de \u0219tiin\u021ba logicii<\/em>, care se cere studiat\u0103 cu maxim\u0103 rigoare. Datorit\u0103 faptului c\u0103 intelectul, spiritul omenesc \u00een genere, se for\u00admeaz\u0103 numai prin activitate<\/em>, iar g\u00e2ndirea conform\u0103 legilor \u0219i regulilor logicii este prin excelen\u021b\u0103 activitatea<\/em> care \u00eel face pe om s\u0103 fie nu numai ceea ce este, ci \u0219i ceea ce tre\u00adbuie s\u0103 devin\u0103, \u00een manuscrisul b\u0103rnu\u021bian logica<\/em> se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u0219i se \u00eentrep\u0103trunde cu etica, axiologia <\/em>\u0219i pedagogia<\/em>. Iat\u0103 un exemplu: \u201e[\u2026] notele acestea: \u00eenv\u0103\u021bat-ne\u00eenv\u0103\u021bat, nu se pot lega \u00een no\u021biunea omului, pentru c\u0103 sunt contrare, iar notele acestea: \u00eenv\u0103\u021bat, frumos<\/em> \u0219i de omenie<\/em> se pot lega \u00een cuprinderea omului, pentru c\u0103 sunt unite\u201d (\u00a7. 119)[18]<\/sup><\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Logica serve\u0219te drept organon al cunoa\u0219terii<\/em> nu numai atunci c\u00e2nd elementele acesteia sunt suficient de numeroase \u0219i ghideaz\u0103 prompt intelectul spre obiectul s\u0103u (cazul ra\u021bionamentelor categorice), dar mai ales atunci c\u00e2nd ele lipsesc, sunt insufi\u00adciente, determin\u00e2nd ra\u021bionamentul ipotetic sau prin analogie. \u201eCauza cea \u00eendes\u00adtu\u00adlit\u0103\u201d (adic\u0103 ra\u021biunea suficient\u0103<\/em>) a g\u00e2ndurilor \u0219i faptelor omene\u0219ti, \u201ecuvintele \u00eendestulite\u201d care sprijin\u0103 adev\u0103rul nu se reg\u0103sesc \u00eentotdeauna \u00een realitatea practic\u0103 a cunoa\u0219terii, omul fiind nevoit a se mul\u021bumi \u0219i cu acele \u201ecuvinte ne\u00eendestulite\u201d. \u00cen termeni contem\u00adporani, este vorba despre deficitul informa\u021bional cu care ne confrunt\u0103m adesea \u00een via\u021ba de zi cu zi, noi fiind totu\u0219i obliga\u021bi s\u0103 ra\u021bion\u0103m corect \u0219i s\u0103 lu\u0103m decizii, chiar pe baza unor informa\u021bii fragmentare. Acest considerent pare a-l \u00eendemna pe B\u0103rnu\u021biu s\u0103 suge\u00adre\u00adze (cu posibilit\u0103\u021bile conceptuale de atunci) un posibil \u201eprincipiu al ra\u021biunii insuficiente\u201d, caracteristic \u201eadev\u0103rului asemenea\u201d, cum spune el, sau verosimilitudinii<\/em> \u2013 \u00een limbajul de ast\u0103zi. Atunci, locul ra\u021bionamentului apodictic \u00eel ia ra\u021bionamentul probabil.<\/p>\n\n\n\n

Exemplele alese de B\u0103rnu\u021biu pentru ilustrarea principalelor probleme ale logicii tradi\u021bionale se situeaz\u0103 adesea pe planul moralit\u0103\u021bii, al judec\u0103\u021bilor morale \u0219i al reflec\u021biilor pedagogice \u2013 desigur, adaptate \u0219i adecvate la nivelul \u0219i la modul recept\u0103rii din timpul s\u0103u. Discut\u00e2nd exemplul definirii no\u021biunii de virtute<\/em>, ale c\u0103rei note sunt mai dificil de enumerat (evident, cele esen\u021biale, \u00eentruc\u00e2t listarea totalit\u0103\u021bii notelor unei no\u021biuni devine, la un moment dat, o sarcin\u0103 imposibil\u0103), el arat\u0103 c\u0103 nici m\u0103car genera\u021biile succesive de filosofi, din Antichitate p\u00e2n\u0103 \u00een epoca modern\u0103, nu au reu\u0219it s\u0103 produc\u0103 o defini\u021bie unanim acceptat\u0103 a virtu\u021bii:<\/p>\n\n\n\n

\n

Pe timpul lui Socrate \u00eenc\u0103 nu o \u0219tia dechiara [defini \u2013 n. n., I. I.]. El s-a str\u0103duit a \u00eenv\u0103\u021ba ce e vir\u00adtutea, \u00eens\u0103 deplin nece el nu o a dechiarat, nece Plato, nece Aristotele, \u00eenc\u0103 nece Leibniz, nece Wolff. Cea mai deplinit\u0103 dintre toate se afl\u0103 \u00een filosofia lui Kant, \u00eens\u0103 \u0219i aceasta \u00eenc\u0103 nu tuturor le place\u201d (f. 53).[19]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Dar iat\u0103 cum, \u00een \u00censemnarea<\/em> de la f. 53v, B\u0103rnu\u021biu construie\u0219te defini\u021bia virtu\u021bii prin gen proxim \u0219i diferen\u021b\u0103 specific\u0103. Astfel, \u201evirtutea e unirea purt\u0103rii cu legea cuv\u00e2n\u00adtului purceas\u0103 din reverin\u021bia c\u0103tr\u0103 legea cuv\u00e2ntului\u201d. \u00cen termeni actuali: virtutea repre\u00adzint\u0103 sinteza dintre comportament \u0219i legea ra\u021biunii, izvor\u00e2t\u0103 din respectul fa\u021b\u0103 de cea din urm\u0103<\/em>. Kant apreciaz\u0103 maximal virtutea \u0219i sfin\u021benia ca valori morale supreme. Defi\u00adni\u021bia acestui concept \u00een manuscrisul amintit (mai exact, propozi\u021bia sa) va fi una anali\u00adtic\u0103<\/em>, fiindc\u0103 astfel imboldul interior coincide \u00een mod necesar cu comandamentele ra\u021biu\u00adnii; altfel spus, comportamentul ira\u021bional este inconceptibil (adic\u0103 de la sine sub\u00een\u021beles ca exclus). Or, cum ac\u021bioneaz\u0103 omul virtuos? Adopt\u00e2nd \u201e[\u2026] purtarea aceea prin care [\u2026] din reverin\u021bie c\u0103tr\u0103 porunca cuv\u00e2ntului nu vat\u0103m\u0103 drepturile altora, celor lipsi\u021bi le face bine, gre\u0219i\u021bilor s\u0103i iart\u0103 m\u0103rinimos, demnitatea altora o cunoa\u0219te \u0219i o pre\u021buie\u0219te, pentru deregutorie via\u021ba \u00eenc\u0103 \u0219i-o jertfe\u0219te [\u2026]\u201d. Defini\u021bia omului virtuos reprezint\u0103 o culme etic\u0103 a acestui manuscris complex, plin de reflec\u021bii surprinz\u0103toare.[20]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eR\u0103t\u0103cirile \u00een\u021belesului\u201d (\u00a7. 215 \u0219i urm\u0103toarele) sunt identificate de B\u0103rnu\u021biu cu surse de ordin afectiv<\/em> \u0219i practic-moral<\/em>. \u201eBoala cea adev\u0103rat\u0103 a \u00een\u021belesului\u201d deriv\u0103 din faptul c\u0103 \u201eCel ce nu iube\u0219te vertutea nu iube\u0219te nece adev\u0103rul \u0219i cel ce \u0219i-a pierdut sim\u00ad\u021birea pentru dreptate, nu are nece sim\u021bire pentru drept, \u00eenaintea aceluia toate leg\u0103\u00adtu\u00adrile dreptului \u0219i contrasele, fie c\u00e2t de bine \u00eentemeiate sunt numai t\u00e2ndale \u0219i joc\u201d (f. 59).[21]<\/sup><\/a> Nici contextul (mediul social al cuget\u0103rii) nu poate fi neglijat, mai ales pentru educa\u021bia \u0219i formarea celor tineri: \u201eLas\u0103, nu deprinde, nu cultiva puterile t\u00e2n\u0103rului cele cunos\u00adc\u0103\u00adtoare, bag\u0103-i sufletul sub despotismul credin\u021bei oarbe \u0219i-l leag\u0103 bine cu lan\u021burile ei cele \u00eenfrico\u0219ate, pe l\u00e2ng\u0103 aceasta stric\u0103-i inima lucr\u00e2nd cu el ca cu o vit\u0103 \u0219i d\u00e2ndu-i exemplu r\u0103u, atunci nefericitul acela \u00een toat\u0103 via\u021ba va fi prad\u0103 nebuniei \u0219i a r\u0103t\u0103cirii\u201d (\u00a7. 216).[22]<\/sup><\/a> A\u0219adar, erorile de ra\u021bionament nu au numai cauze \u0219i consecin\u021be pur logice (abateri de la regulile formale), ci \u0219i extra-logice, poate chiar mai p\u0103gubitoare dec\u00e2t primele. Discu\u021bia despre aceste \u201er\u0103t\u0103ciri\u201d revine \u00een \u00a7. 223 la ideea \u2013 de cert\u0103 influen\u021b\u0103 herderian\u0103 \u2013 a importan\u021bei folosirii limbii materne \u00een \u0219tiin\u021be \u0219i filosofie, educa\u021bie \u0219i cultur\u0103. B\u0103rnu\u021biu scrie astfel: \u201e\u0218i mai ales filosofia, de c\u00e2nd \u00een \u021aara Nem\u021beasc\u0103 \u0219i \u00een celelalte \u021b\u0103ri culti\u00advate ale Europei a \u00eenceput, cu gura \u0219i cu scrisoarea, a se propune \u0219i a se lucra [\u2026] \u00een limbile maicelor vii, a \u0219i f\u0103cut \u00eentr-o sut\u0103 de ani mai mare spor \u0219i mai tare a luminat capetele, dec\u00e2t \u00eenainte \u00eentr-o mie de ani\u201d (f. 61v).[23]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00centruc\u00e2t filosofia teoretic\u0103 a lui Kant a realizat a sa \u201erevolu\u021bie copernican\u0103\u201d mai ales pe planul epistemologic, dorim s\u0103 prezent\u0103m aici \u0219i c\u00e2teva dintre considera\u021biile fundamentale ale manuscriselor filosofice b\u0103rnu\u021biene privind teoria cunoa\u0219terii, cu referin\u021be \u0219i analize conceptuale explicite. \u00cen afara traducerii \u0219i reproducerii fidele a unor propozi\u021bii din Critica ra\u021biunii pure<\/em>, Prolegomene<\/em> ori din Manualul de filosofie \u0219i literatur\u0103 filosofic\u0103<\/em> al lui Krug, B\u0103rnu\u021biu avanseaz\u0103 comentarii personale. Autorul rom\u00e2n, cu toate c\u0103 era familiarizat cu punctele de vedere critice avansate de autori precum Marton, Beck, Werner, Likavetz \u0219.a. despre probleme controversate ale marilor lucr\u0103ri kantiene, se str\u0103duie\u0219te permanent s\u0103-\u0219i formuleze puncte de vedere proprii, ilustrate prin exemple \u0219i contraexemple.<\/p>\n\n\n\n

Din punct de vedere epistemologic, B\u0103rnu\u021biu aduce problematica teoriei cunoa\u0219terii pe temeiurile criticismului kantian, cu nuan\u021bele \u0219i corec\u021biile f\u0103cute ulte\u00adrior at\u00e2t din partea genialilor filosofi creatori de sisteme speculative care i-au urmat lui Kant (Fichte, Schelling, Hegel), c\u00e2t \u0219i de c\u0103tre numero\u0219ii s\u0103i comentatori \u0219i interpre\u021bi \u2013 \u00een primul r\u00e2nd, Krug. A\u0219a cum s-a afirmat,<\/p>\n\n\n\n

\n

Modelul principalelor cursuri de filosofie ale lui Simion B\u0103rnu\u021biu [\u2026] \u00eel constituie lucr\u0103rile de filosofie ale lui W. T. Krug, adept \u0219i popularizator al filosofiei kantiene. \u00cen consecin\u021b\u0103, determin\u0103rile principale ale kantianismului se vor reg\u0103si \u00een cursurile lui S. B\u0103rnu\u021biu. \u00cen special este vorba despre principiul kantian al cercet\u0103rii posibilit\u0103\u021bii ra\u021biunii de a se cunoa\u0219te \u0219i a se autocunoa\u0219te [\u2026]. S. B\u0103rnu\u021biu apreciaz\u0103, \u0219i nu o singur\u0103 dat\u0103, filosofia lui Kant ca un \u00eenceput de perioad\u0103 nou\u0103 \u00een istoria g\u00e2ndirii umane.[24]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

El \u00ee\u0219i deschide expozeul epistemologic cu distinc\u021bia a priori<\/em> \u2013 a posteriori<\/em>, subliniind specificul cunoa\u0219terii transcendentale de a se ocupa nu de obiecte, ci de modul nostru de cunoa\u0219tere a obiectelor, \u00eentruc\u00e2t acesta este posibil a priori<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

G\u00e2nditorul rom\u00e2n introduce \u00eens\u0103, \u00een considera\u021biile sale epistemologice, o inova\u021bie teoretic\u0103 aparte care, al\u0103turi de Krug, \u00eel desparte de litera sistematicii kantiene, \u0219i anu\u00adme prin situarea pe primul loc a categoriei de \u201eaievime\u201d (= realitate<\/em>), pe baza c\u0103reia opereaz\u0103 distinc\u021bia dintre subiectul<\/em> \u0219i obiectul<\/em> cunoa\u0219terii: \u201eA\u0219adar\u0103 aievimea<\/em> (realitas<\/em>) e no\u021biunea cea fundamenteasc\u0103 a metafizicei<\/em> [\u2026] \u0219i predic\u0103m\u00e2ntul \u0219i categoria cea dint\u00e2i a obiectelor cuno\u0219tin\u021bei [\u2026]\u201d[25]<\/sup><\/a>, \u00een timp ce, la Kant, realitatea<\/em> face parte din grupa a doua a tabelului transcendental al conceptelor intelectului. Problema apare \u00een momentul c\u00e2nd trebuie explicat ce anume este realitatea sau, altfel spus, ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 afirmi despre un obiect c\u0103 este \u201ereal\u201d?<\/p>\n\n\n\n

\u00cen concep\u021bia lui B\u0103rnu\u021biu, metafizica trebuie s\u0103 se ocupe de cercetarea lucrurilor care exist\u0103 \u00een mod real, l\u0103s\u00e2nd deoparte entit\u0103\u021bile fic\u021bionale<\/em> (\u00een sensul larg al terme\u00adnului):<\/p>\n\n\n\n

\n

Prin puterea princeputului pomenit, cuv\u00e2ntul [ra\u021biunea \u2013 n. n., I. I.] \u021bine \u00een ascultare pe fantezia aceea, care la asieni, la greci \u0219i romani \u0219i la alte popoare umplea cerul de Dzei mincino\u0219i, de tot felul de demoni, de eoni, de genii cu aripi, cari zboar\u0103 nev\u0103zut pe deasupra cet\u0103\u021bilor \u0219i le ap\u0103r\u0103 ca s\u0103 steie \u00een veac [\u2026] (\u00a7. 254).[26]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Aceasta, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ra\u021bionalismul \u0219i idealismul pre-kantian se com\u00adpl\u0103cuser\u0103 \u00een construirea de sisteme ontologice ale \u201efiin\u021bei absolute\u201d sau \u201eentit\u0103\u021bii abso\u00adlute\u201d, f\u0103r\u0103 preocuparea argument\u0103rii pe plan epistemologic a posibilit\u0103\u021bii cunoa\u0219\u00adterii acestora. Prin felul \u00een care el concepe rolul cresc\u00e2nd \u00een timp \u2013 cantitativ, dar mai cu seam\u0103 calitativ \u2013 al activit\u0103\u021bii intelectual-ra\u021bionale (\u201elucrarea\u201d) fa\u021b\u0103 de materia (\u201ep\u0103\u00adti\u00admi\u00adrea\u201d) furnizat\u0103 de intui\u021bia sensibil\u0103, B\u0103rnu\u021biu d\u0103 curs \u00een\u021belegerii rolului activ al con\u00ad\u0219ti\u00adin\u00ad\u021bei cunosc\u0103toare, capabil\u0103 s\u0103 formuleze criterii utile distinc\u021biei dintre cunoa\u0219\u00adterea obiec\u00adte\u00adlor reale \u0219i alc\u0103tuirea pl\u0103smuirilor fic\u021bionale (a se vedea la \u00a7. 264, ideea c\u0103 spa\u021biul \u0219i timpul nu sunt n\u0103scociri ale fanteziei, asemenea abera\u021biilor perceptive ale bolnavilor mintal sau reprezent\u0103rilor antropomorfe ale divinit\u0103\u021bii \u00een mentalul colectiv popular).<\/p>\n\n\n\n

Discut\u00e2nd statutul conceptelor de spa\u021biu<\/em> \u0219i timp<\/em>, B\u0103rnu\u021biu precizeaz\u0103 \u00eensu\u00ad\u0219i\u00adrile obiectelor prezente \u00een spa\u021bio-temporalitatea perceptibil\u0103. El nu scap\u0103 din vedere faptul c\u0103 teoria kantian\u0103 a spa\u021biului \u0219i timpului (faimoasa \u201eestetic\u0103 transcen\u00adden\u00adtal\u0103\u201d) contra\u00advi\u00adne bunului sim\u021b, care tinde s\u0103 le conceap\u0103 pe acestea ca determin\u0103ri ale \u201elucrului \u00een sine\u201d, cu toate c\u0103, \u00eentr-o asemenea situa\u021bie, intui\u021biile a priori<\/em> n-ar mai putea s\u0103 aib\u0103 loc! Notele originare ale existen\u021bei obiectelor, la care se refer\u0103 B\u0103rnu\u021biu, pe urmele lui Krug, sunt spa\u021bialitatea<\/em>, temporalitatea<\/em> \u0219i spa\u021bio-tempo\u00adra\u00adli\u00adtatea<\/em>. Ideea raport\u0103rii lor reciproce prin schema tez\u0103-antitez\u0103-sintez\u0103 (\u00eel va fi avut B\u0103rnu\u021biu aici \u00een vedere pe Hegel?) las\u0103 loc interpret\u0103rilor, \u00eentruc\u00e2t termenii rela\u021biei nu dispar, ci coexist\u0103 \u00een sintez\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Finalul ultimului paragraf al manuscrisului de filosofie general\u0103, dedicat cate\u00adgoriilor sensibilit\u0103\u021bii, \u00een care g\u00e2nditorul rom\u00e2n precizeaz\u0103 \u00eensu\u0219irile obiectelor \u00een spa\u021bio-temporalitatea perceptibil\u0103, este semnificativ \u0219i din punctul de vedere al consecin\u021belor metafizice. Critic\u00e2nd ra\u021bionalismul lui Leibniz \u0219i Wolff pentru privilegiul acordat activi\u00adt\u0103\u021bii intelectului \u0219i ra\u021biunii, respectiv discreditul lor fa\u021b\u0103 de reprezent\u0103rile sensibile, B\u0103rnu\u021biu se exprim\u0103 \u00een spirit criticist, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 orice categorie se raporteaz\u0103 la intui\u021bia sensibil\u0103, nu la \u201elucrul \u00een sine\u201d. Dac\u0103 \u00een teoria cunoa\u0219terii se exclude aportul experien\u00ad\u021bei, problema (\u201e\u00eenc\u00e2lcirea\u201d) apare mai degrab\u0103 de la intelect, care va construi e\u0219afodaje conceptuale himerice, rupte de realitate; sau invers, \u00een cazul absolutiz\u0103rii datelor senzo\u00adriale la nivel empiric, \u00een dauna ra\u021biunii, acestea vor r\u0103m\u00e2ne pentru totdeauna incapabile s\u0103 dea seama de necesitatea \u0219i universalitatea legilor naturii. De unde concluzia \u00een fa\u00advoa\u00adrea unei \u201eteorii drepte a puterii cunosc\u0103toare\u201d, \u00een scopul evit\u0103rii extremelor gnoseo\u00adlogice, dup\u0103 cum rezult\u0103 din pasajul urm\u0103tor:<\/p>\n\n\n\n

\n

[\u2026] \u00een \u0219coala lui Leibniz \u0219i Wolff, cuprinderile [judec\u0103\u021bile ra\u021bionale \u2013 n. n., I. I.] se socotesc \u00eentotdeauna ca \u00eentipuiri luminate (perspiquae<\/em>) [reprezent\u0103ri clare \u2013 n. n., I. I.], iar intuita\u00ad\u021biu\u00adnile [intui\u021biile \u2013 n. n., I. I.] \u0219i sim\u021biciunile [percep\u021biile \u2013 n. n., I. I.] ca neluminate \u0219i \u00eenc\u00e2lcite. \u00cens\u0103 [ace\u0219ti g\u00e2nditori \u2013 n. n., I. I.] gre\u0219esc, pentru c\u0103 acestea \u00eenc\u0103 pot fi destul de chiare, numai lucrurile s\u0103 fac\u0103 \u00eentipuire [percepere] destul de viu\u0103 \u00een sim\u021bire, apoi \u00eenc\u00e2lcirea vine de la \u00een\u021beles, nu de la sim\u021bire. Iar\u0103 al\u021bii, chiar din contr\u0103, hulesc \u00een\u021belesul \u0219i zic cum c\u0103 trebuie s\u0103 ne lep\u0103d\u0103m de \u00een\u021beles, de voim a ajunge la \u00eentipuirea adev\u0103rului. Acesta e altul extrem, care numai prin o teorie dreapt\u0103 a puterei cunosc\u0103toare se poate \u00eenconjura.[27]<\/sup><\/a>.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Pe urmele \u00eentregii filosofii post-kantiene, \u00een primul r\u00e2nd ale lui Krug, B\u0103rnu\u021biu supune din nou discu\u021biei celebrul tabel transcendental al categoriilor (al conceptelor pure ale intelectului) \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at de Kant \u00een Critica ra\u021biunii pure<\/em> \u0219i Prolegomene<\/em>. Textul manuscrisului 38 dovede\u0219te c\u0103 influen\u021ba kantian\u0103 asupra lui B\u0103rnu\u021biu nu dispare, ci se intensific\u0103 atunci c\u00e2nd el trece la discutarea analitic\u0103 a problemelor nemuririi sufletului (\u00a7. 317), pneumatologiei (\u00a7. 318) \u0219i dimensiunilor lumii (\u00a7. 320). G\u00e2nditorul rom\u00e2n invoc\u0103 postulatul ra\u021biunii practice<\/em> al lui Kant, reiter\u00e2nd concluziile g\u00e2nditorului de la K\u00f6nigsberg: nemurirea sufletului nu se poate demonstra pe cale logic-ra\u021bional\u0103 (nu poate fi \u0219tiin\u021b\u0103<\/em>), ci r\u0103m\u00e2ne obiect al credin\u021bei<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Listarea con\u021binutului tabelei categoriilor kantiene \u00eei ofer\u0103 lui B\u0103rnu\u021biu ocazia unor delimit\u0103ri critice (cu deosebire, prin eviden\u021bierea primatului categoriei de reali\u00adtate<\/em>), preg\u0103tind propunerea unui tabel propriu (f. 79v\u201380). Pentru compara\u021bie, oferim mai jos tabelele categoriilor lui Kant \u0219i B\u0103rnu\u021biu (coincident\u0103 cu aceea a lui Krug), cu terminologia actualizat\u0103:<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
KANT<\/strong><\/td>B\u0102RNU\u021aIU (KRUG)<\/strong><\/td><\/tr>
 <\/strong><\/td>1. Realitatea<\/em> (\u201ecea dint\u00e2i\u201d)<\/td><\/tr>
 <\/strong><\/td>2. Categoriile sensibilit\u0103\u021bii<\/em><\/td><\/tr>
 <\/strong><\/td>\u2013 Spa\u021bialitatea \u2013 Temporalitatea \u2013 Spa\u021bio-temporalitatea<\/td><\/tr>
Categoriile intelectului<\/em><\/strong><\/td>3. Categoriile intelectului<\/em><\/td><\/tr>
1. Dup\u0103 cantitate
<\/em>\u2013 Unitate (m\u0103sura)
\u2013 Multiplicitate (m\u0103rimea)
\u2013 Totalitate (\u00eentregul)<\/td>		3.1.Cantitate
<\/em>\u2013 Unitate
\u2013 Multiplicitate
\u2013 Totalitate<\/td><\/tr>
2. Dup\u0103 calitate
<\/em>\u2013 Realitate
\u2013 Nega\u021bie
\u2013 Limita\u021bie<\/td>		3.2. Calitate
<\/em>\u2013 Afirma\u021bie
\u2013 Nega\u021bie
\u2013 Limita\u021bie<\/td><\/tr>
3. Dup\u0103 rela\u021bie
<\/em>\u2013 Substan\u021b\u0103
\u2013 Cauzalitate
\u2013 Comunitate<\/td>		3.3. Rela\u021bie
<\/em>\u2013 Substan\u021b\u0103
\u2013 Cauzalitate
\u2013 Comunitate<\/td><\/tr>
4. Dup\u0103 modalitate
<\/em>\u2013 Posibilitate
\u2013 Existen\u021b\u0103
\u2013 Necesitate<\/td>		3.4. Modalitate
<\/em>\u2013 Posibilitate
\u2013 Existen\u021b\u0103
\u2013 Necesitate<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Dac\u0103 prin introducerea \u00een tabel a categoriilor de spa\u021biu<\/em> \u0219i timp<\/em>, B\u0103rnu\u021biu urmeaz\u0103 sugestiile criticii neokantiene (\u00eendeosebi Cohen \u0219i Natorp), prin rangul prim acordat categoriei realit\u0103\u021bii<\/em>, el se deta\u0219eaz\u0103 at\u00e2t de litera, c\u00e2t \u0219i de spiritul kantian. Totu\u0219i, este cazul s\u0103 atragem aten\u021bia asupra tendin\u021bei de generalizare pripit\u0103 care s-a manifestat \u00een literatura autohton\u0103 de specialitate \u00een ce prive\u0219te originalitatea tabelei categoriilor ela\u00adbo\u00adrat\u0103 de g\u00e2nditorul rom\u00e2n. Este vorba de afirma\u021bia conform c\u0103reia el s-ar fi deta\u0219at at\u00e2t de tabela kantian\u0103, c\u00e2t \u0219i de aceea krugian\u0103, ceea ce, \u00eens\u0103, nu rezist\u0103 pe de-a-ntregul la proba confrunt\u0103rii cu textele originale. De\u0219i B\u0103rnu\u021biu p\u0103r\u0103\u00adse\u0219te \u2013 meritoriu \u2013 limitele tabelei kantiene, el r\u0103m\u00e2ne pe deplin fidel celei krugiene, a\u0219adar nu \u00eentocmai \u00een sensul c\u0103:<\/p>\n\n\n\n

\n

[\u2026] realitatea este la B\u0103rnu\u021biu, care \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 modelul s\u0103u (Krug) <\/em>[ceea ce este o exagerare \u2013 subl. n., I. I.], categoria prim\u0103 at\u00e2t a metafizicii, c\u00e2t \u0219i a obiectelor cuno\u0219tin\u021belor omene\u0219ti. Dar demn\u0103 de relevat este aici ideea lui B\u0103rnu\u021biu \u2013 exprimat\u0103 at\u00e2t \u00een primul s\u0103u curs de filosofie de la Blaj, c\u00e2t \u0219i \u00een cel ulterior de la Ia\u0219i \u2013 c\u0103 \u00eens\u0103\u0219i cuno\u0219tin\u021ba numai \u00eentr-at\u00e2t poate avea realitate, \u00eenc\u00e2t au realitate obiectele \u00eensele ale cuno\u0219tin\u021bei.[28]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Nu vom pierde din vedere nici faptul c\u0103 aceste excese ale exegezei de acum c\u00e2teva decenii se datorau nu numai lipsei confrunt\u0103rii atente a detaliilor manuscri\u00adsului b\u0103r\u00adnu\u00ad\u021bian cu cele din textul original al lui Krug, ci \u0219i contextului ideologic dominat de marxism-leninism. S-a merg p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t s-a spus c\u0103 g\u00e2nditorului rom\u00e2n i s-ar fi f\u0103cut o \u201enedreptate\u201d prin atribuirea unei concep\u021bii epistemologice \u0219i metafizice de sor\u00adginte kantian\u0103 \u2013 cu toate c\u0103, \u00een acela\u0219i context, se recuno\u0219tea urm\u0103torul aspect: \u201edeter\u00admin\u0103rile principale ale kantianismului se vor reg\u0103si \u00een cursurile lui S. B\u0103rnu\u021biu\u201d, pu\u00adn\u00e2n\u00addu-se \u00eens\u0103 accentul pe latura materialist\u0103<\/em> a acestora, \u00eenso\u021bind-o cu citate din Lenin \u0219. a. Din acest mixaj de aprecieri distincte, uneori superflue, nu au de c\u00e2\u0219tigat nici B\u0103rnu\u021biu \u0219i nici cititorii s\u0103i.<\/p>\n\n\n\n

Pe planul metafizicii ra\u021biunii practice, problema naturii sufletului dup\u0103 moarte devine o pseudo-problem\u0103. B\u0103rnu\u021biu inventariaz\u0103 succint o \u00eentreag\u0103 tipolo\u00adgie a super\u00adsti\u00ad\u021biilor \u00een istoria popoarelor Antichit\u0103\u021bii \u0219i Evului Mediu european, respectiv felul cum au fost ele preluate \u0219i prelucrate de c\u0103tre diver\u0219i filosofi \u0219i teologi, accentu\u00e2nd conse\u00adcin\u021bele lor nefaste din punct de vedere individual \u0219i social:<\/p>\n\n\n\n

\n

A\u0219a unii fr\u0103m\u00e2nt\u00e2ndu-\u0219i capul cu trebile \u0219i referin\u021bele sufl\u0103rilor \u0219i-au perdut mintea, al\u021bii cu adev\u0103rat nu \u0219i-au perdut mintea chiar de tot dar \u0219i-au perdut timpul care-l putea \u00eentrebuin\u021ba spre lucruri folositoare omenimei. [\u2026] Unii se laud\u0103 cum c\u0103 prin ne\u0219te desc\u00e2nt\u0103ri pot scoate afar\u0103<\/em>sufl\u0103rile \u0219i le pot soroci nu numai s\u0103 se arate oamenilor, dar s\u0103 le \u0219i vorbeasc\u0103, s\u0103 le aduc\u0103 bani \u0219i averi, s\u0103 duc\u0103 pe om dintr-un loc \u00eentr-altul. \u00cens\u0103 nu numai c\u0103 nu le-au adus bani \u0219i alte averi, dar \u0219i-au pierdut \u0219i c\u00e2\u021bi au avut, \u00eempreun\u0103 cu s\u0103n\u0103tatea \u0219i via\u021ba (f. 99).[29]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Antidotul acestor preocup\u0103ri aberante \u00eel reprezint\u0103 activitatea logic-ra\u021bional\u0103 de a judeca lucrurile \u201edup\u0103 legile cunoa\u0219terii, moralit\u0103\u021bii \u0219i ale anumirii omene\u0219ti\u201d. Pruden\u021ba \u0219i m\u0103sura sunt aliate pre\u021bioase ale omului ra\u021bional \u0219i realist, \u00eendemn\u00e2ndu-l la eforturi pentru cunoa\u0219terea adecvat\u0103 a lumii prezente, nicidecum la specula\u021bii riscante despre entit\u0103\u021bi fic\u021bionale, cu rol nociv asupra bunei \u00eentrebuin\u021b\u0103ri a intelectului. Cu subtil\u0103 ironie, B\u0103rnu\u021biu avertizeaz\u0103 \u00een particular asupra riscurilor foarte \u201elume\u0219ti\u201d pe care \u0219i le asum\u0103 cei dornici de nemurire cu orice pre\u021b (de ex. prin faima numelui propriu), \u00eentru\u00adc\u00e2t aceasta poate fi nu numai una a faptelor nobile, ci \u0219i una a celor reprobabile, pe care, de obicei, nu o invidiaz\u0103 \u0219i nu o do\u00adre\u0219\u00adte nimeni.<\/p>\n\n\n\n

Fapt pentru care eminentul dasc\u0103l ardelean nu ezit\u0103 s\u0103 opereze \u2013 inclusiv pe plan terminologic \u2013 un exerci\u021biu de veritabil\u0103 \u201edemolare\u201d ra\u021bional\u0103 a esen\u021bei credin\u021belor populare despre duhuri, strigoi, fantome etc. Dac\u0103, \u00een mod logic, explica\u021bia unui lucru sau a unui fenomen nu-\u0219i g\u0103se\u0219te cauza \u00een natur\u0103, atunci omul ar trebui s\u0103 o caute \u00een supra-natur\u0103<\/em>, adic\u0103 la divinitate, nicidecum la fiin\u021bele fantasmatice pe care, de fapt, doar el le-a pl\u0103smuit. \u00cencercarea de a g\u00e2ndi ra\u021bional<\/em>aceste situa\u021bii duce la perpetue contradic\u021bii \u0219i absurdit\u0103\u021bi; diavolul nu st\u0103 \u00een afara omului, ci mai degrab\u0103 \u00een interiorul lui (prin dorin\u021ba de a conduce, arogan\u021b\u0103, setea de bog\u0103\u021bii, imoralitatea \u0219.a.).<\/p>\n\n\n\n

Accept\u00e2nd credin\u021ba religioas\u0103 ca un \u201eatribut natural\u201d al omului sau ca o chestiune de con\u0219tiin\u021b\u0103 privat\u0103 a acestuia, B\u0103rnu\u021biu critic\u0103 unele aspecte ale activi\u00adt\u0103\u021bii institu\u021biilor religioase \u0219i ale statului, interferente cu credin\u021ba individual\u0103, pe care o altereaz\u0103 uneori. \u00cen venerabila tradi\u021bie kantian\u0103, el se erijeaz\u0103 \u00een ap\u0103r\u0103tor \u0219i pro\u00adpov\u0103duitor al \u201ereligiei \u00een limitele ra\u021biunii\u201d, contra exceselor supersti\u021bioase noci\u00adve, prin urmare indezirabile.<\/p>\n\n\n\n

Efortul teoretico-metodologic al lui B\u0103rnu\u021biu, at\u00e2t \u00een detaliu, c\u00e2t \u0219i \u00een ansamblul s\u0103u, este unul enorm, cu impact considerabil asupra \u00eenceputurilor filo\u00adso\u00adfiei rom\u00e2ne\u0219ti. Pe l\u00e2ng\u0103 asimilarea \u0219i transpunerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a coordonatelor ideatice apar\u00ad\u021bi\u00adn\u00e2nd unor \u00eentregi sisteme de g\u00e2ndire, teorii, doctrine, el a reu\u0219it o asimilare a ter\u00admi\u00adnologiei filosofice moderne, prezent\u00e2nd-o \u00een forme c\u00e2t mai com\u00adplete, care de\u0219i ast\u0103zi par pe alocuri naive, devin meritorii prin aprecierea lor din perspectiva contex\u00adtu\u00adlui istoric al vremii. Incursiunile de mai sus au f\u0103cut referiri la fragmente din mul\u021bimea manu\u00adscriselor filosofice b\u0103rnu\u021biene, cu ale lor concentr\u0103ri de idei, inspiratoare \u0219i ast\u0103zi pentru truda cercet\u0103rii de profil. Ele concentreaz\u0103 un nucleu problematic filosofic \u0219i istorico-cultural peren, care \u00eendeamn\u0103 la revenirea periodic\u0103 asupra textelor definitorii ale profesorului transilv\u0103nean.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
ANEX\u0102<\/strong><\/h5>\n\n\n\n
GLOSAR DE TERMENI UTILIZA\u021aI DE SIMION B\u0102RNU\u021aIU
(dup\u0103 Eugen S. Cucerzan, \u201eGlosar\u201d, \u00een S. B\u0103rnu\u021biu, Metafizica<\/em>, pp. 164\u2013169)
<\/strong><\/h6>\n\n\n\n

A<\/strong><\/p>\n\n\n\n

acurat<\/em> \u2013 curat, exact<\/p>\n\n\n\n

adieptive<\/em> \u2013 epitete<\/p>\n\n\n\n

adoperat<\/em> \u2013 str\u0103duit<\/p>\n\n\n\n

adoper\u0103<\/em> \u2013 nevoie\u0219te<\/p>\n\n\n\n

afin<\/em> \u2013 \u00eenrudit<\/p>\n\n\n\n

(linie<\/em>) ager\u0103<\/em> \u2013 (linie) clar\u0103, distinct\u0103<\/p>\n\n\n\n

altmintrea<\/em> \u2013 altfel<\/p>\n\n\n\n

ambitul<\/em> \u2013 sfera<\/p>\n\n\n\n

(putere<\/em>) altrice<\/em> \u2013 (putere) nutritiv\u0103<\/p>\n\n\n\n

apropria\u021biunea<\/em> \u2013 apropriere<\/p>\n\n\n\n

ambit<\/em> \u2013 sfera<\/p>\n\n\n\n

apticozitate<\/em> \u2013 aptitudine<\/p>\n\n\n\n

ap\u021biune<\/em> \u2013 ac\u021biune<\/p>\n\n\n\n

aptivitate<\/em> \u2013 activitate<\/p>\n\n\n\n

aptuozitate<\/em> \u2013 actualitate (ca fapt de a fi \u00een act)<\/p>\n\n\n\n

aptuos<\/em> \u2013 activ, eficace<\/p>\n\n\n\n

assemina\u021biunea<\/em> \u2013 asimila\u021bie<\/p>\n\n\n\n

asump\u021biuni<\/em> \u2013 ipoteze<\/p>\n\n\n\n

asupra sensibil<\/em> \u2013 suprasensibil \u2013 supranatural \u2013 Dumnezeu<\/p>\n\n\n\n

a tot realele<\/em> \u2013 a tot realul, a tot ce exist\u0103<\/p>\n\n\n\n

(fantazie<\/em>) audacioas\u0103<\/em> \u2013 fantezie \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

autentiat\u0103<\/em> \u2013 autentificat\u0103<\/p>\n\n\n\n

avut<\/em> \u2013 figur\u0103<\/p>\n\n\n\n

C<\/strong><\/p>\n\n\n\n

capace<\/em> \u2013 capabil(\u0103)<\/p>\n\n\n\n

cap<\/em> \u2013 capital<\/p>\n\n\n\n

caretate<\/em> \u2013 calitate<\/p>\n\n\n\n

ca\u0219iunat<\/em> \u2013 cauzat<\/p>\n\n\n\n

casu<\/em> \u2013 \u00eent\u00e2mplare<\/p>\n\n\n\n

(a<\/em>) colega<\/em> \u2013 (a) uni<\/p>\n\n\n\n

concept de margine<\/em> \u2013 concept exterior<\/p>\n\n\n\n

casualminte<\/em> \u2013 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor<\/p>\n\n\n\n

celeritate<\/em> \u2013 iu\u021beal\u0103, vitez\u0103<\/p>\n\n\n\n

certor<\/em> \u2013 unor<\/p>\n\n\n\n

comerciu<\/em> \u2013 leg\u0103tur\u0103<\/p>\n\n\n\n

(s\u0103<\/em>) compe\u021biasc\u0103<\/em> \u2013 (s\u0103) corespund\u0103<\/p>\n\n\n\n

compe\u021bie\u0219te<\/em> \u2013 se cuvine<\/p>\n\n\n\n

comples<\/em> \u2013 cuprins<\/p>\n\n\n\n

(ra\u021biunea<\/em>) comples\u0103<\/em> \u2013 (ra\u021biunea) cuprinz\u0103toare<\/p>\n\n\n\n

complinire<\/em> \u2013 efectuare<\/p>\n\n\n\n

comuneminte<\/em> \u2013 comun<\/p>\n\n\n\n

conscii<\/em> \u2013 con\u0219tien\u021bi<\/p>\n\n\n\n

conjepture<\/em> \u2013 conjecturi<\/p>\n\n\n\n

contingere<\/em> \u2013 atingere<\/p>\n\n\n\n

conseptariu<\/em> \u2013 consecin\u021ba<\/p>\n\n\n\n

consun\u0103<\/em> \u2013 concord\u0103<\/p>\n\n\n\n

consunan\u021bia<\/em> \u2013 consonan\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

convip\u021biune<\/em> \u2013 convingere<\/p>\n\n\n\n

cotiente<\/em> \u2013 factor (num\u0103r)<\/p>\n\n\n\n

cunosc\u0103toriul<\/em> \u2013 subiectul cunoa\u0219terii<\/p>\n\n\n\n

cunoscutul <\/em>\u2013 obiectul cunoa\u0219terii<\/p>\n\n\n\n

cuno\u0219tin\u021bie<\/em> \u2013 cuno\u0219tin\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

curate <\/em>\u2013 pure<\/p>\n\n\n\n

(se<\/em>) cuvin<\/em> \u2013 corespund, se potrivesc<\/p>\n\n\n\n

D<\/strong><\/p>\n\n\n\n

de<\/em> \u2013 trebuie<\/p>\n\n\n\n

dea<\/em> \u2013 trebuie (deut<\/em> \u2013 trebuit)<\/p>\n\n\n\n

dedupciune<\/em> \u2013 deduc\u021bie<\/p>\n\n\n\n

(se<\/em>) dijudec\u0103<\/em> \u2013 (se) examineaz\u0103<\/p>\n\n\n\n

(se<\/em>) desamin\u0103<\/em> \u2013 (se) desemneaz\u0103<\/p>\n\n\n\n

de\u0219ierte<\/em> \u2013 goale (vacua<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

de\u0219iert<\/em> \u2013 vid (vacuum<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

destrup\u021biune<\/em> \u2013 distrugere<\/p>\n\n\n\n

(al<\/em>) duor<\/em> \u2013 a doi (factori)<\/p>\n\n\n\n

E<\/strong><\/p>\n\n\n\n

ecaremente<\/em> \u2013 egal<\/p>\n\n\n\n

eduptele<\/em> \u2013 cauzele<\/p>\n\n\n\n

egare<\/em> \u2013 egale<\/p>\n\n\n\n

ente<\/em> \u2013 lucru<\/p>\n\n\n\n

erone\u0103<\/em> \u2013 eronat\u0103<\/p>\n\n\n\n

F<\/strong><\/p>\n\n\n\n

f\u00e2nt\u00e2ni<\/em> \u2013 izvoare (sens livresc)<\/p>\n\n\n\n

(se<\/em>) fatig\u0103<\/em> \u2013 (se) ostene\u0219te<\/p>\n\n\n\n

fatu<\/em> \u2013 ursit\u0103<\/p>\n\n\n\n

fatu orbu<\/em> \u2013 fatalitate<\/p>\n\n\n\n

fericitate<\/em> \u2013 fericire<\/p>\n\n\n\n

figmente<\/em> \u2013 n\u0103luciri, fic\u021biuni<\/p>\n\n\n\n

fiin\u021b\u0103<\/em> \u2013 lucru, obiect<\/p>\n\n\n\n

fire<\/em> \u2013 fel de a fi, natur\u0103<\/p>\n\n\n\n

fipse<\/em> \u2013 fixe<\/p>\n\n\n\n

fip\u021biuni<\/em> \u2013 fic\u021biuni<\/p>\n\n\n\n

fortuna<\/em> \u2013 ursit\u0103<\/p>\n\n\n\n

G<\/strong><\/p>\n\n\n\n

gea<\/em> \u2013 deja<\/p>\n\n\n\n

genitrice<\/em> \u2013 generatoare<\/p>\n\n\n\n

I<\/strong><\/p>\n\n\n\n

idealele<\/em> \u2013 idealul<\/p>\n\n\n\n

\u00eendoin\u021ba<\/em> \u2013 \u00eendoial\u0103<\/p>\n\n\n\n

(h<\/em>)ilologie<\/em> \u2013 \u0219tiin\u021ba despre natur\u0103 (hyle<\/em> \u2013 materie)<\/p>\n\n\n\n

inde<\/em> \u2013 prin urmare<\/p>\n\n\n\n

influs<\/em> \u2013 influen\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

\u00een\u021bielesul<\/em> \u2013 intelectul<\/p>\n\n\n\n

(tempul<\/em>) intremediar<\/em> \u2013 (timpul) intermediar<\/p>\n\n\n\n

intre valu<\/em> \u2013 interval (intervalum<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

internaminte<\/em> \u2013 interior<\/p>\n\n\n\n

(a<\/em>) intuita<\/em> \u2013 (a) intui<\/p>\n\n\n\n

intuitabil<\/em> \u2013 intuitiv<\/p>\n\n\n\n

intususcep\u021biunea<\/em> \u2013 asimilarea<\/p>\n\n\n\n

involtat<\/em> \u2013 implicat, s\u0103dit \u00een<\/p>\n\n\n\n

\u00ce<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00eemprumutat\u0103<\/em> \u2013 reciproc\u0103 (\u201eaptivitate\u201d \u0219i \u201epasivitate\u201d)<\/p>\n\n\n\n

J<\/strong><\/p>\n\n\n\n

judecie<\/em> \u2013 judecat\u0103<\/p>\n\n\n\n

L<\/strong><\/p>\n\n\n\n

(conesiune<\/em>) legal\u0103<\/em> \u2013 (conexiune) legic\u0103<\/p>\n\n\n\n

localmente<\/em> \u2013 local<\/p>\n\n\n\n

M<\/strong><\/p>\n\n\n\n

ma<\/em> \u2013 dar, \u00eens\u0103<\/p>\n\n\n\n

m\u0103rginit<\/em> \u2013 limitat<\/p>\n\n\n\n

motul<\/em> \u2013 mi\u0219carea (motus<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

multul<\/em> \u2013 mul\u021bimea<\/p>\n\n\n\n

mutabil<\/em> \u2013 schimb\u0103tor<\/p>\n\n\n\n

mul\u021bumim<\/em> \u2013 satisfacem<\/p>\n\n\n\n

N<\/strong><\/p>\n\n\n\n

naturalit\u0103\u021bi<\/em> \u2013 regnul animal, vegetal, mineral<\/p>\n\n\n\n

necesita\u021bi<\/em> \u2013 nevoi\u021bi<\/p>\n\n\n\n

necondi\u021biunatura<\/em> \u2013 necondi\u021bionalitatea, faptul de a fi necondi\u021bionat<\/p>\n\n\n\n

necesitat<\/em> \u2013 nevoit<\/p>\n\n\n\n

nesul<\/em> \u2013 leg\u0103tura<\/p>\n\n\n\n

nisus<\/em> \u2013 putere<\/p>\n\n\n\n

O<\/strong><\/p>\n\n\n\n

(corpuri<\/em>) organate<\/em> \u2013 corpuri organizate<\/p>\n\n\n\n

(facultate<\/em>) originar\u0103<\/em> \u2013 (facultate) intern\u0103<\/p>\n\n\n\n

(facultate<\/em>) originiriamente<\/em> \u2013 (facultate) originar\u0103<\/p>\n\n\n\n

P<\/strong><\/p>\n\n\n\n

parsimonie<\/em> \u2013 cru\u021bare<\/p>\n\n\n\n

perceptiver<\/em> \u2013 perceput<\/p>\n\n\n\n

percipientele<\/em> \u2013 cel ce percepe<\/p>\n\n\n\n

perdurabil<\/em> \u2013 durabil, permanent<\/p>\n\n\n\n

perdurante<\/em> \u2013 st\u0103t\u0103tor, statornic<\/p>\n\n\n\n

peti\u021biunea de principia<\/em> \u2013 eroare logic\u0103 (petitio principii<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

(mundul<\/em>) plantar<\/em> \u2013 (lumea) vegetal\u0103<\/p>\n\n\n\n

(potere<\/em>) plastic\u0103<\/em> \u2013 (putere) formativ\u0103<\/p>\n\n\n\n

(se<\/em>) poatepare<\/em> \u2013 poate s\u0103 apar\u0103, ceva ce poate s\u0103 fie<\/p>\n\n\n\n

pneumatologia<\/em> \u2013 \u0219tiin\u021ba despre suflet<\/p>\n\n\n\n

positivamente<\/em> \u2013 pozitiv<\/p>\n\n\n\n

prepoten\u021b\u0103<\/em> \u2013 putere<\/p>\n\n\n\n

pretatu indenea<\/em> \u2013 pretutindeni<\/p>\n\n\n\n

primitiv<\/em> (materie primitiv\u0103) \u2013 originar (materie originar\u0103)<\/p>\n\n\n\n

(idee<\/em>) primitiv\u0103<\/em> \u2013 idee originar\u0103<\/p>\n\n\n\n

potere atraptiv\u0103<\/em> \u2013 putere atractiv\u0103 (de atrac\u021bie)<\/p>\n\n\n\n

procede<\/em> \u2013 procedeaz\u0103<\/p>\n\n\n\n

(putere) propagatrice<\/em> \u2013 (putere) care se propag\u0103<\/p>\n\n\n\n

propuseciune<\/em> \u2013 propozi\u021bie<\/p>\n\n\n\n

punere<\/em> \u2013 afirmare<\/p>\n\n\n\n

puntu<\/em> \u2013 moment (sens din context)<\/p>\n\n\n\n

puseciune<\/em> \u2013 pozi\u021bie<\/p>\n\n\n\n

R<\/strong><\/p>\n\n\n\n

ra\u021biune<\/em> \u2013 explica\u021bie ra\u021bional\u0103<\/p>\n\n\n\n

realele<\/em> \u2013 realul<\/p>\n\n\n\n

reap\u021biune<\/em> \u2013 reac\u021biune<\/p>\n\n\n\n

(\u00eentruc\u00e2t o<\/em>) recipt\u0103<\/em> \u2013 (\u00eentruc\u00e2t o) leap\u0103d\u0103<\/p>\n\n\n\n

(se<\/em>) refere\u0219te<\/em> \u2013 (se) refer\u0103<\/p>\n\n\n\n

remn<\/em> \u2013 regn<\/p>\n\n\n\n

repumnan\u021bia<\/em> \u2013 respingerea, lupta<\/p>\n\n\n\n

respept<\/em> (\u00een\u2026 ) \u2013 privin\u021ba<\/p>\n\n\n\n

respund<\/em> \u2013 corespund<\/p>\n\n\n\n

rezisten\u021b\u0103<\/em> \u2013 antagonism<\/p>\n\n\n\n

(materia cea<\/em>) real\u0103<\/em> \u2013 (materia cea) \u201ecrud\u0103\u201d, originar\u0103<\/p>\n\n\n\n

S<\/strong><\/p>\n\n\n\n

salturi \u00een concludere<\/em> \u2013 ra\u021bionamente cu premise false ori \u00eendoielnice, care<\/p>\n\n\n\n

conduc la o concluzie asem\u0103n\u0103toare<\/p>\n\n\n\n

scaturinginea<\/em> \u2013 principiul intern, sursa<\/p>\n\n\n\n

scema<\/em> \u2013 schema<\/p>\n\n\n\n

scesuri<\/em> \u2013 sexe<\/p>\n\n\n\n

secabilitate<\/em> \u2013 diviziune<\/p>\n\n\n\n

sedea<\/em> \u2013 sediul<\/p>\n\n\n\n

semplu<\/em> \u2013 exemplu<\/p>\n\n\n\n

sens<\/em> \u2013 sensibilitate, sim\u021b<\/p>\n\n\n\n

seu<\/em> \u2013 sau<\/p>\n\n\n\n

se sentia<\/em> \u2013 se simte<\/p>\n\n\n\n

singur<\/em> \u2013 unic<\/p>\n\n\n\n

sortit\u0103<\/em> \u2013 soart\u0103<\/p>\n\n\n\n

stat<\/em> \u2013 stare<\/p>\n\n\n\n

statutaria<\/em> (teologie) \u2013 teologie care \u00ee\u0219i extrage cuno\u0219tin\u021bele despre Dumnezeu<\/p>\n\n\n\n

din statutul divinit\u0103\u021bii (revela\u021bia)<\/p>\n\n\n\n

statul<\/em> \u2013 statutul<\/p>\n\n\n\n

(a<\/em>) str\u0103pune<\/em> \u2013 (a<\/em>) situa<\/em><\/p>\n\n\n\n

studiosul<\/em> (naturei<\/em>) \u2013 cercet\u0103torul (naturii)<\/p>\n\n\n\n

subiepte cuno\u0219tin\u021bi\u0103<\/em> \u2013 subiect cognitiv<\/p>\n\n\n\n

substan\u021bialele<\/em> \u2013 substan\u021bialul<\/p>\n\n\n\n

sc\u0103derea<\/em> \u2013 neajunsul<\/p>\n\n\n\n

\u0219aneaz\u0103<\/em> \u2013 \u00eens\u0103n\u0103to\u0219e\u0219te, vindec\u0103<\/p>\n\n\n\n

T<\/strong><\/p>\n\n\n\n

termin<\/em> \u2013 scop<\/p>\n\n\n\n

tieramotul<\/em> \u2013 cutremurul (mi\u0219carea p\u0103m\u00e2ntului)<\/p>\n\n\n\n

totul<\/em> \u2013 \u00eentregul<\/p>\n\n\n\n

U<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Universitate<\/em> \u2013 \u00eentreg, totalitate<\/p>\n\n\n\n

Usul<\/em> \u2013 \u00eentrebuin\u021barea<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
Note<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

[1]<\/sup><\/a> G. Em. Marica, Studii de istoria \u0219i sociologia culturii rom\u00e2ne ardelene din secolul al XIX\u2011lea<\/em>, vol. I, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1977, p. 137.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/sup><\/a> Manuscrisul a fost publicat \u00een edi\u021bie princeps, sub acela\u0219i titlu, \u00een dou\u0103 volume (anii 2000 \u0219i 2002), la editura Rom\u00e2nia Press din Bucure\u0219ti. Echipa editorial\u0103 a fost alc\u0103tuit\u0103 din I. Chindri\u0219 (coordonator), I. Isac, G. Matei \u0219i M.-T. Racovi\u021ban.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/sup><\/a> M.-T. Racovi\u021ban, Cuv\u00e2nt \u00eenainte<\/em> la S. B\u0103rnu\u021biu, Istoria filosofiei<\/em>, vol. I, 2000, p. 9.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/sup><\/a> G. Em. Marica, Studii de istoria \u0219i sociologia culturii rom\u00e2ne ardelene \u2026<\/em>, pp. 122\u2013123.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/sup><\/a> S. B\u0103rnu\u021biu, Istoria filosofiei<\/em>, vol. I, p. 22.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 25.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/sup><\/a> Vezi Radu Pantazi, \u201eSimion B\u0103rnu\u021biu\u201d, \u00een Nicolae Gogonea\u021b\u0103 et al., Istoria filosofiei rom\u00e2\u00adne\u0219ti<\/em>, vol. I, Bu\u00adcure\u0219ti, Editura Academiei R.S.R., 1972, pp. 238\u2013240, 243.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/sup><\/a> Este vorba despre mss. rom. 38 \u0219i 40.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/sup><\/a> Cf. A. Andea, \u201ePreciz\u0103ri noi despre activitatea profesoral\u0103 a lui Simeon B\u0103rnu\u021biu la Blaj\u201d, Ziri\u00addava<\/em>, nr. 11, 1979, p. 942.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/sup><\/a> P. Teodor, Interferen\u021be iluministe europene<\/em>, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1984, cap. \u201eNoi pre\u00ad\u00adciz\u0103ri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu izvoarele lucr\u0103rilor b\u0103rnu\u021biene\u201d, p. 101.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>. Vezi, \u00een acest sens, S. B\u0103rnu\u021biu, \u0218tiin\u021ba dreptului<\/em>, ed. \u00eengrijit\u0103 \u0219i ed. critic\u0103 dup\u0103 manu\u00adscris inedit de Ionu\u021b C. Isac, Florica-Elisabeta Nu\u021biu \u0219i Attila Varga, T\u00e2rgu-Mure\u0219, Editura \u201eArdealul\u201d, 2010.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/sup><\/a> Vezi P. Teodor, Interferen\u021be iluministe europene<\/em>, p. 102.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/sup><\/a> Vezi G. Em. Marica et al., Ideologia genera\u021biei rom\u00e2ne de la 1848 din Transilvania<\/em>, Bucu\u00adre\u0219ti, Editura Politic\u0103, 1968, p. 70.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/sup><\/a> \u00cen pofida acestor considerente, care se impun acum cu for\u021ba eviden\u021bei cercet\u0103torului atent \u0219i moti\u00advat, con\u00advingerea noastr\u0103 este aceea c\u0103, din p\u0103cate, \u0219i manuscrisele lui B\u0103rnu\u021biu \u2013 asemenea celor elaborate de cole\u00adgii s\u0103i de genera\u021bie (Cipariu, mai ales) \u2013 au suferit mult\u0103 vreme de neglijare din partea cercet\u0103torilor, din c\u00e2teva mo\u00adtive importante: \u201e1) deprecierea lui Krug, socotit, de regul\u0103, un simplu epigon mediocru, super\u00adficial etc; 2) depre\u00adcierea muncii de traducere [\u2026] (\u00een general: a t\u0103lm\u0103cirii unor opere scrise \u00een alte limbi); 3) marile difi\u00adcult\u0103\u021bi ale citirii textului rom\u00e2nesc [comune lui B\u0103rnu\u021biu \u0219i Cipariu \u2013 n. n., I. I.], \u00eenc\u0103rcat cu un lexic neobi\u0219nuit ast\u0103zi (neologisme disp\u0103rute, circumscrieri ne\u00eencet\u0103\u021benite \u0219.a.m.d.) \u0219i, ceea ce-i deosebit de obositor, \u00eencorsetat \u00eentr-o ortografie etimologist\u0103 ce pune la grea \u00eencercare chiar \u0219i pe cei cu preocup\u0103ri etimologice\u201d (vezi J. Haj\u03ccs, \u201eTimotei Cipariu \u0219i filosofia\u201d, \u00een Ideologia genera\u021biei rom\u00e2ne de la 1848 din Transilvania<\/em>, pp. 17\u201318).<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/sup><\/a> K. Hitchins, \u201eIntelectuali rom\u00e2ni \u00een Transilvania: con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 \u0219i cea apusean\u0103, 1830\u20131848\u201d, \u00een Con\u0219tiin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 \u0219i ac\u021biune politic\u0103 la rom\u00e2nii din Transilvania (1700\u20131868)<\/em>, vol. I, Cluj-Napoca, Edi\u00adtura Dacia, 1987, pp. 89, 92. Vezi \u0219i J. Haj\u03ccs, \u201eTimotei Cipariu \u0219i filosofia\u201d, p. 79: \u201eAcest Krug era un g\u00e2nditor liberal care concepea dep\u0103\u0219irea total\u0103 a feudalismului nu sub semnul vreunui \u00eengust na\u021bionalism, ci \u00een cone\u00adxiu\u00adne cu fraternizarea na\u021biunilor\u201d. Pentru eviden\u021bierea meritelor cultural-pedagogice, de vulgarizator, ale lui Krug, vezi mai departe ibidem<\/em>, p. 98: \u201ePutem spune c\u0103 \u0219i autorii de genul lui Krug sunt oarecum traduc\u0103tori: ei trans\u00adpun \u00eentr-o form\u0103 mai accesibil\u0103 cuceriri de prim rang, a c\u0103ror circula\u021bie \u00een forma lor ini\u021bial\u0103 \u00eent\u00e2mpin\u0103, \u0219i din cauza stilului greoi, mari greut\u0103\u021bi. C\u0103rturari de felul lui Krug sunt necesari \u0219i \u00eentr-o cultur\u0103 care i-a dat pe Kant \u0219i Fichte. Dar \u00eentr-o \u021bar\u0103 care nu are \u00eenc\u0103 nici m\u0103car un Krug \u00een filosofie este firesc s\u0103 se \u00eenceap\u0103 \u00eencet\u0103\u021benirea g\u00e2n\u00addirii mai filosofice cu t\u0103lm\u0103cirea unor texte de tipul celor krugiene. [\u2026] \u00cen Transilvania \u00eens\u0103, ca s\u0103 ne refe\u00adrim acum doar la ea, nu au existat filosofi de talia lui Leibniz, Schelling sau Hegel, ba nici m\u0103car de m\u0103rimea lui Christian Wolff ori Herbart\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>,p. 95.<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/sup><\/a> Vezi S. B\u0103rnu\u021biu, Filosofia dup\u0103 W. T. Krug<\/em>, p. 163.<\/p>\n\n\n\n

[18]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 172.<\/p>\n\n\n\n

[19]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 254.<\/p>\n\n\n\n

[20]<\/sup><\/a> Aducem aici mul\u021bumirile noastre d-lui prof. Virgil Dr\u0103ghici, logician, pentru sprijinul acordat \u00een dis\u00adcu\u021bii de clarificare pe textele de logic\u0103 ale lui S. B\u0103rnu\u021biu.<\/p>\n\n\n\n

[21]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 272.<\/p>\n\n\n\n

[22]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 273.<\/p>\n\n\n\n

[23]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 280.<\/p>\n\n\n\n

[24]<\/sup><\/a> Vezi Radu Pantazi, \u201eSimion B\u0103rnu\u021biu\u201d, \u00een N. Gogonea\u021b\u0103 et al., Istoria filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, vol. I, p. 227.<\/p>\n\n\n\n

[25]<\/sup><\/a> Vezi S. B\u0103rnu\u021biu, Filosofia dup\u0103 W. T. Krug<\/em>, p. 307.<\/p>\n\n\n\n

[26]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 308.<\/p>\n\n\n\n

[27]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, pp. 326\u2013327.<\/p>\n\n\n\n

[28]<\/sup><\/a> Vezi R. Pantazi, \u201eSimion B\u0103rnu\u021biu\u201d, \u00een N. Gogonea\u021b\u0103 et al., Istoria filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, vol. I, p. 228.<\/p>\n\n\n\n

[29]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 394.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
Referin\u021be bibliografice<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Andea, Avram, \u201ePreciz\u0103ri noi despre activitatea profesoral\u0103 a lui Simeon B\u0103rnu\u021biu la Blaj\u201d, Ziridava<\/em>, nr. 11, 1979, pp. 939\u2013948.<\/p>\n\n\n\n

Hitchins, Keith, \u201eIntelectuali rom\u00e2ni \u00een Transilvania: con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 \u0219i cea apusean\u0103, 1830\u20131848\u201d, \u00een Con\u0219tiin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 \u0219i ac\u021biune politic\u0103 la rom\u00e2nii din Transilvania<\/em> (1700\u20131868)<\/em>, vol. I, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987.<\/p>\n\n\n\n

B\u0103rnu\u021biu, Simion, Istoria Filosofiei<\/em>, vol. I, ed. princeps dup\u0103 manuscris, realizat\u0103 de Ioan Chindri\u0219 (coord.), Mihai-Teodor Racovi\u021ban, Gavril Matei, Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia Press. 2000; vol II, ed. princeps dup\u0103 manuscris, realizat\u0103 de Ioan Chindri\u0219 (coord.), Ionu\u021b Isac \u0219i Mihai-Teodor Racovi\u021ban, Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia Press, 2002.<\/p>\n\n\n\n

B\u0103rnu\u021biu, Simion, Filosofia dup\u0103 W. T. Krug, <\/em>ed. princeps, dup\u0103 manuscris inedit, text \u00eengrijit, cronologie \u0219i not\u0103 asupra edi\u021biei de Ioan Chindri\u0219, Studiu introductiv de Ionu\u021b Isac, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2004.<\/p>\n\n\n\n

B\u0103rnu\u021biu, Simion, \u0218tiin\u021ba dreptului<\/em>, ed. \u00eengrijit\u0103 \u0219i ed. critic\u0103 dup\u0103 manuscris inedit de Ionu\u021b C. Isac, Florica-Elisabeta Nu\u021biu \u0219i Attila Varga, T\u00e2rgu-Mure\u0219, Editura \u201eArdealul\u201d, 2010.<\/p>\n\n\n\n

B\u0103rnu\u021biu, Simion, Metafizica<\/em>, ed. \u00eengrijit\u0103 \u0219i ed. critic\u0103 de Eugen S. Cucerzan \u0219i Ionu\u021b C. Isac dup\u0103 un manuscris inedit, Cluj-Napoca, Editura \u201eCasa C\u0103r\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103\u201d, 2014.<\/p>\n\n\n\n

Gogonea\u021b\u0103, Nicolae et al., Istoria filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, vol. I, Bucure\u0219ti, Editura Academiei R.S.R., 1972.<\/p>\n\n\n\n

Marica George Em.; Iosif Haj\u00f3s; C\u0103lina Mare; Constantin Rusu, Ideologia genera\u021biei rom\u00e2ne de la 1848 din Transilvania<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Politic\u0103, 1968.<\/p>\n\n\n\n

Marica, George Em., Studii de istoria \u0219i sociologia culturii rom\u00e2ne ardelene din secolul al XIX-lea<\/em>, vol. I, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1977.<\/p>\n\n\n\n

Teodor, Pompiliu, Interferen\u021be iluministe europene<\/em>, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1984.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

[Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, vol. XXI: Perspective conceptual-lexicale<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2025, pp. 27\u201344]<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DOI: 10.59277\/SIFR.202521.02 Influen\u021be \u0219i originalitate \u00een manuscrisele filosofice ale lui Simion B\u0103rnu\u021biu. Remarci despre terminologie Ionu\u021b Isac Institutul de Istorie \u201eGeorge Bari\u021biu\u201d, Academia Rom\u00e2n\u0103, Filiala Cluj-Napoca Influen\u021be \u0219i originalitate \u00een manuscrisele filosofice ale lui Simion B\u0103rnu\u021biu. Remarci despre terminologie Abstract: While teaching philosophy in Blaj (1839\u20131845) and then in Ia\u0219i (1855\u20131864), Simion B\u0103rnu\u021biu focused his […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":8839,"menu_order":2,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"disabled","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[195,250,543],"tags":[486],"class_list":["post-8887","page","type-page","status-publish","hentry","category-articole","category-ionut-isac","category-sifr21","tag-simion-barnutiu"],"featured_image_src":null,"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/mm\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"DOI: 10.59277\/SIFR.202521.02 Influen\u021be \u0219i originalitate \u00een manuscrisele filosofice ale lui Simion B\u0103rnu\u021biu. Remarci despre terminologie Ionu\u021b Isac Institutul de Istorie \u201eGeorge Bari\u021biu\u201d, Academia Rom\u00e2n\u0103, Filiala Cluj-Napoca Influen\u021be \u0219i originalitate \u00een manuscrisele filosofice ale lui Simion B\u0103rnu\u021biu. Remarci despre terminologie Abstract: While teaching philosophy in Blaj (1839\u20131845) and then in Ia\u0219i (1855\u20131864), Simion B\u0103rnu\u021biu focused his…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8887","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8887"}],"version-history":[{"count":19,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8887\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9034,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8887\/revisions\/9034"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8839"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8887"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8887"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8887"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}