{"id":8953,"date":"2025-11-27T21:07:31","date_gmt":"2025-11-27T19:07:31","guid":{"rendered":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?page_id=8953"},"modified":"2025-12-01T11:09:22","modified_gmt":"2025-12-01T09:09:22","slug":"conceptul-lui-a-d-xenopol-de-serie-istorica-si-progresul-spiritual-mihai-popa","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/volumul-21-2025\/conceptul-lui-a-d-xenopol-de-serie-istorica-si-progresul-spiritual-mihai-popa\/","title":{"rendered":"Conceptul lui A. D. Xenopol de serie istoric\u0103 \u0219i progresul spiritual | Mihai Popa"},"content":{"rendered":"\n

DOI: 10.59277\/SIFR.202521.05<\/p>\n\n\n\n

Conceptul lui A. D. Xenopol de serie istoric\u0103 \u0219i progresul spiritual<\/h2><\/div>\n\n\n\n

Mihai Popa<\/h5>\n\n\n\n

Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
A. D. Xenopol\u2019s concept of the historical series and spiritual progress<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Abstract<\/strong>:<\/strong> This article examines A. D. Xenopol\u2019s theory of historical series as one of the most original contributions of Romanian philosophy to the theory of history. Con\u00adceived at the turn of the twentieth century and articulated in Les principes fondamentaux de l\u2019histoire<\/em> (1899) and La th\u00e9orie de l\u2019histoire<\/em> (1908), Xenopol\u2019s model distinguishes between natural causality, governed by repetition, and historical causality, governed by succession. The concept of the historical series, defined as a succession of unique and temporally indi\u00advidualized events, serves as the methodological counterpart of natural law within the domain of history. Xenopol emphasizes the epistemological role of seriality in explaining continuity and transformation, while also recognizing the limits of historical prediction: although indi\u00advidual events remain unpredictable, serial structures reveal tendencies and conditions that shape historical development. His theory integrates moral and spiritual dimensions, under\u00adlining the significance of ideas, ethical values, and great personalities alongside scientific and political factors. In this sense, Xenopol aligns with broader European debates on the relation\u00adship between science, morality, and progress, while maintaining the primacy of political structures in determining historical change. The article situates Xenopol\u2019s thought within the context of Romanian and European philosophy, contrasting it with related conceptions such as Vasile P\u00e2rvan\u2019s metaphysical vision of history. Ultimately, Xenopol\u2019s theory of historical series emerges as both an epistemological framework and a philosophy of spiritual progress, whose reception in France, Germany, and beyond testifies to its lasting significance.<\/p>\n\n\n\n

Keywords<\/strong>:<\/strong> historical series; causality; succession; moral values; becoming; pro\u00adgress; Romanian philosophy of history.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

A. D. Xenopol \u0219i-a conceput Teoria istoriei<\/em> la sf\u00e2r\u0219it de secol XIX \u0219i \u00eenceput de secol XX. Prima edi\u021bie, Les principes foundamentaux de l\u02bchistoire<\/em> (Paris, Ernest Leroux), a ap\u0103rut \u00een anul 1899 \u0219i a fost urmat\u0103 de o edi\u021bie \u00een limba rom\u00e2n\u0103, publicat\u0103 \u00een 1900, la Ia\u0219i, de H. Goldner. Forma definitiv\u0103 a acestei teorii, La th\u00e9orie de l\u02bchistoire<\/em>, va fi publicat\u0103 de autor la aceea\u0219i editur\u0103 francez\u0103, \u00een anul 1908. Aici, Xenopol aduce un plus de argumente de ordin filosofic \u00een sprijinul teoriei sale a istoriei \u2013 concentrat\u0103, ca logic\u0103 a succesiunii, \u00een seriile istorice de dezvoltare \u2212, introduc\u00e2nd un capitol nou despre cauzalitate \u0219i cele mai noi achizi\u021bii la nivel disciplinar. De asemenea, autorul este atent la paralelele care se pot face \u00eentre teoria sa \u0219i alte teorii ale istoriei \u00een vog\u0103 la acel moment, ca cea a neokantienilor, \u00een special a lui H. Rickert (teoria valorilor), teo\u00adria marxist\u0103, teoriile\/conceptele cu semnifica\u021bii \u0219i \u00een teoria istoriei elaborate de so\u00adcio\u00adlogi sau psihologi \u0219.a.<\/p>\n\n\n\n

Xenopol sus\u021bine \u2013 probabil pentru a se delimita, cum precizeaz\u0103 adesea, de filo\u00adsofia speculativ\u0103, cea hegelian\u0103 \u00een special \u2012 c\u0103 el a creat o teorie a istoriei<\/em>. Probabil, dac\u0103 ne baz\u0103m pe lucr\u0103rile \u00een care \u00ee\u0219i expliciteaz\u0103 demersul teoretic, cea mai adecvat\u0103 metod\u0103 de descriere a operei sale ar fi prin intermediul unei sinteze \u2013 nu at\u00e2t a bazelor realit\u0103\u021bii istorice, c\u00e2t a condi\u021biilor teoretice de \u00eemplinire a unui model explicativ al deve\u00adni\u00adrii proceselor, fenomenelor istoriei. De\u0219i la baza conceptului s\u0103u central, seriile isto\u00adrice, st\u0103 o viziune realist\u0103, pe alocuri pozitivist\u0103, asupra faptului istoric[1]<\/sup><\/a>, \u00een concluziile sale finale autorul ne spune c\u0103 ultima semnifica\u021bie a realit\u0103\u021bii istorice ca devenire a omu\u00adlui \u0219i comunit\u0103\u021bilor este cultura, \u0219i anume acel \u201espirit viu\u201d care ofer\u0103 omului un sens prin care se integreaz\u0103 \u00een natur\u0103. Desigur, \u00een teoria istoriei a lui Xenopol \u00eent\u00e2lnim destule influen\u021be, elemente teoretice, multe dintre acestea preluate critic din Kant, unele chiar de sorginte hegelian\u0103 \u2013 de\u0219i el respinge at\u00e2t apriorismul, c\u00e2t \u0219i idealismul obiectiv \u2212, dar \u0219i din teoriile care au avut o afinitate special\u0103 pentru realitatea vie\u021bii social-istorice: marxist\u0103, teoria sintezei istorice (cea promovat\u0103 de Revue de synh\u00e9se histo\u00adrique<\/em>, mai cu seam\u0103 Henri Berr, revist\u0103 la care Xenopol a colaborat), apoi din evolu\u00ad\u021bio\u00adnism, neokantianism, neopozitivism, sociologie \u0219i psihologie. F\u0103r\u0103 a intra \u00een am\u0103nunte sau subtilit\u0103\u021bi teoretice ale izvoarelor teoriei xenopoliene, cunoscut\u0103 ca teoria seriilor istorice, vom configura aici principalele tr\u0103s\u0103turi ale acesteia.<\/p>\n\n\n\n

Trebuie s\u0103 spunem de la \u00eenceput c\u0103 Xenopol a fost istoric[2]<\/sup><\/a> \u0219i este printre pu\u021binii care \u00eentemeiaz\u0103 o teorie asupra istoriei de pe pozi\u021biile unui profesionist \u00een domeniu. Xenopol porne\u0219te la \u00eentemeierea teoriei seriilor av\u00e2nd \u00een centru faptul istoric. El \u021bine s\u0103 delimiteze metafizica istoriei de teoria istoriei, iar \u00een problema cunoa\u0219terii se distan\u00ad\u021bea\u00adz\u0103 de apriorismul kantian \u2013 de pild\u0103, \u00een problema spa\u021biului \u0219i timpului, spune c\u0103 acestea sunt forme obiective, \u0219i nu apriorice, c\u0103 spa\u021biul \u0219i timpul sunt realit\u0103\u021bi care se confi\u00adgu\u00adrea\u00adz\u0103 \u0219i configureaz\u0103 efectiv \u0219i nemijlocit orice con\u021binut din realitate. \u00cen a doua edi\u021bie a Teo\u00adriei istoriei<\/em>, din 1908, Xenopol introduce un capitol special dedicat cauzalit\u0103\u021bii (Capitolul II, Dubla form\u0103 a cauzalit\u0103\u021bii<\/em>), unde face distinc\u021bie \u00eentre faptele de repeti\u021bie<\/em>, proprii fenomenelor naturii (studiate de \u0219tiin\u021bele universale, fapte ordonate sub concep\u00adtul de lege universal\u0103) \u0219i faptele de succesiune<\/em>, adev\u0103ratele \u0219i singurele fapte istorice care ilustreaz\u0103 cauzalitatea istoric\u0103 (sau cauzalitatea \u00een succesiune). Acestea sunt des\u00adcri\u00adse ca \u201efapte singulare, mai mult sau mai pu\u021bin generale \u00een spa\u021biu, individualizate \u00een timp\u201d.[3]<\/sup><\/a> La prima vedere s-ar putea spune c\u0103 Xenopol nu face altceva dec\u00e2t o dihotomie \u00een cadrul teoriei cauzalit\u0103\u021bii (\u00een consecin\u021b\u0103, \u0219i \u00een cadrul realit\u0103\u021bii), \u00eemp\u0103r\u021bind cauzele (\u0219i faptele corespunz\u0103toare lor) \u00een dou\u0103 tipuri, dar el merge mult mai departe \u00een tratarea acestei distinc\u021bii. Succesiunea \u0219i temporalitatea fenomenelor istorice sunt deosebite de succe\u00adsiunea \u0219i temporalitatea fenomenelor naturale, unde \u2013 dat\u0103 fiind universalitatea lor ca mod de manifestare \u2013 sunt mai greu discernabile. \u00cen realitate, spune Xenopol, \u00een natur\u0103 cauzalitatea aproape c\u0103 se confund\u0103 cu repetarea la nesf\u00e2r\u0219it a condi\u021biilor de exis\u00adten\u021b\u0103 a fenomenelor, pe c\u00e2nd \u00een istorie, tocmai particularitatea sub care se mani\u00adfest\u0103 fenomenele \u00eent\u0103re\u0219te latura succesiv\u0103 \u0219i temporal\u0103 a acestora. Aceast\u0103 abordare a cauzalit\u0103\u021bii are \u0219i o semnifica\u021bie gnoseologic\u0103: \u00een natur\u0103, unde faptele sunt descrise prin legi universale, afl\u0103m cum<\/em> se produc fenomenele, pe c\u00e2nd \u00een istorie, prin seriile de succesiune, cunoa\u0219tem de ce<\/em> se produc acestea. Avem astfel o distinc\u021bie net\u0103 \u00eentre lege natural\u0103, concept de existen\u021b\u0103 \u0219i devenire a fenomenelor naturii, \u0219i serii de dezvoltare istoric\u0103, corelatul legilor \u00een istorie, care pun accent pe caracterul succesiv, temporal \u0219i indi\u00advidual al fenomenelor. Astfel, teoria xenopolian\u0103 a istoriei face o distinc\u021bie clar\u0103 \u00eentre succesiune \u0219i lege, pun\u00e2nd \u00een opozi\u021bie fenomenele naturale cu cele social-istorice. Succesiunea devine un concept-cheie cu semnifica\u021bie metodologic\u0103 \u0219i logic\u0103 \u00een istorie. Ea r\u0103m\u00e2ne cu aceea\u0219i semnifica\u021bie a universalit\u0103\u021bii \u0219i necesit\u0103\u021bii, dar ad\u00e2nce\u0219te, din per\u00adspec\u00adtiv\u0103 istoric\u0103, latura temporalit\u0103\u021bii \u0219i particularitatea modului \u00een care ac\u021bioneaz\u0103 cauzalitatea  (prin intermediul subiectivit\u0103\u021bii umane, singurul agent responsabil de exis\u00adten\u021ba fenomenelor istorice), astfel \u00eenc\u00e2t cauzalitatea de succesiune, cum o denume\u0219te Xenopol, st\u0103 la baza seriilor istorice. El face \u0219i o clasificare a \u0219tiin\u021belor \u00een func\u021bie de modul \u00een care se raporteaz\u0103 acestea la universal, respectiv la particular. \u0218tiin\u021bele naturii, spune el, explic\u0103 fenomenul prin fenomen (o cunoa\u0219tere \u201etautologic\u0103\u201d), \u00een vreme ce \u0219tiin\u021bele istorice ne dau adev\u0103ratele cauze ale fenomenelor. Diferen\u021bele dintre cau\u00adza\u00adli\u00adtatea de repeti\u021bie \u0219i cea de succesiune sunt sintetizate astfel: \u00een cauzalitatea de repeti\u021bie, cauza este concomitent\u0103 cu efectul, \u00een timp ce \u00een cauzalitatea de succesiune, ea preced\u0103 \u00eentotdeauna efectul; cauzalitatea de repeti\u021bie ia forma legii<\/em>, \u00een vreme ce cauzalitatea \u00een succesiune \u2013 pe aceea a seriei.[4]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Dar de ce este important\u0103  \u2212 din perspectiva teoriei istoriei \u2013 seria xenopolian\u0103 \u00een raport cu alte concepte de care autorul acesteia se delimiteaz\u0103 ori se distan\u021beaz\u0103? \u00cen primul r\u00e2nd, s\u0103 vedem ce reprezint\u0103 seria istoric\u0103 din punct de vedere teoretic \u00een raport cu legea istoric\u0103. Seria istoric\u0103 pune \u00een leg\u0103tur\u0103 fenomene istorice dup\u0103 criteriul succe\u00adsiunii (anterior \u0219i posterior), ar\u0103t\u00e2nd ordinea apari\u021biei acestora, importan\u021ba lor \u00een cadrul seriei, leg\u0103turile cu alte fenomene secundare. Este un concept care poate r\u0103spunde unei necesit\u0103\u021bi teoretice de prim ordin, anume cel care se refer\u0103 la continuitatea \u00een diversitate a fenomenelor istorice. Potrivit lui Raymond Aron,<\/p>\n\n\n\n

\n

Mi\u0219c\u0103rile istorice ar trebui s\u0103 fie m\u0103surate \u00een func\u021bie de dou\u0103 criterii divergente: cel al unit\u0103\u021bii \u0219i al continuit\u0103\u021bii, pe de o parte, cel al profunzimii schimb\u0103rilor, pe de alt\u0103 parte.[5]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Putem spune c\u0103 seria istoric\u0103 (numit\u0103 de autor \u0219i serie de dezvoltare) r\u0103spunde exigen\u021belor formulate mai sus, \u00een con\u021binutul s\u0103u fiind introduse elemente care \u021bin de evolu\u021bie \u0219i sens al evolu\u021biei (progres). Seria con\u021bine de obicei numele evenimentului care o \u00eencheie (seria partidelor politice care au contribuit la progresul economic \u0219i in\u00adtroducerea liberului schimb, de exemplu, sau seria luptelor pentru dob\u00e2ndirea indepen\u00adden\u021bei de stat a rom\u00e2nilor). Astfel, pornind de la realitatea ultim\u0103 a evenimentului, isto\u00adricul care studiaz\u0103 seriile \u00een care se \u00eencadreaz\u0103, prin rememorare \u0219i cunoa\u0219tere efectiv\u0103, caut\u0103 s\u0103 identifice succesiunea serial\u0103, prin aceast\u0103 aplicare a metodei succesiunea devenind o explica\u021bie \u00een sens vertical a schimb\u0103rilor de profunzime \u00eenregistrate de eve\u00adnimentul istoric, de o institu\u021bie politic\u0103, economic\u0103 sau cultural\u0103. Pe de alt\u0103 parte, \u00een logica \u00eenserierii \u2013 care urmeaz\u0103 direc\u021bia leg\u0103turilor reale, obiective \u2013 avem posibilitatea de a stabili, prin inferen\u021b\u0103, faptele care nu intr\u0103 \u00een sfera analizei din motive care \u021bin de absen\u021ba izvoarelor istorice sau a documentelor care atest\u0103 existen\u021ba lor. Seria istoric\u0103 mai ofer\u0103 \u0219i posibilitatea \u2013 c\u0103ci con\u021bine \u0219i elementele evolu\u021biei \u2212, mai cu seam\u0103 \u00een plan social, dar \u0219i cultural, de a face predic\u021bii. Pentru Xenopol \u00eens\u0103, evenimentele unice, ire\u00adpe\u00adtabile (o revolu\u021bie, spre exemplu) nu sunt predictibile. Legile istorice nu pot anti\u00adcipa evenimente concrete, dar pot ar\u0103ta tendin\u021bele \u0219i condi\u021biile care, repet\u00e2ndu-se, pro\u00adduc serii de fenomene. Astfel, previziunea este posibil\u0103 doar \u00een raport cu seriile, nu cu eve\u00adni\u00admentele izolate.<\/p>\n\n\n\n

Xenopol acord\u0103 aten\u021bie cauzalit\u0103\u021bii \u00een succesiune, altfel spus, determinismului is\u00adtoric, dar \u0219i factorilor morali \u0219i spirituali. El aduce \u00een discu\u021bie rolul marilor personalit\u0103\u021bi \u00een istorie, al geniilor \u0219tiin\u021bei \u0219i g\u00e2ndirii, politicii, al personalit\u0103\u021bilor morale, artistice sau religioase. Este, ne spune el, o deosebire esen\u021bial\u0103 \u00eentre factorii progresului, cum ar fi descoperirile \u0219tiin\u021bifice (acestea pot fi apanajul unor personalit\u0103\u021bi excep\u021bionale, precum Newton sau Galilei, dar descoperirile epocale se pot afirma cu necesitate atunci c\u00e2nd sunt \u00eentrunite anumite condi\u021bii \u00een evolu\u021bia \u0219tiin\u021bei), \u0219i fenomenele sau devenirea spiritu\u00adalit\u0103\u021bii umane datorate geniilor artistice, politice sau morale. \u00cen evolu\u021bia spiritului uman conteaz\u0103 adesea mai mult ideile din a doua categorie dec\u00e2t descoperirile \u0219tiin\u021bifice. Ideile mi\u0219c\u0103 sau schimb\u0103 con\u0219tiin\u021be \u0219i mobilizeaz\u0103 genera\u021bii. Ideile generale, fie c\u0103 sunt abstracte sau concrete, scot la iveal\u0103 energii spirituale care preocup\u0103 \u0219i alimenteaz\u0103 genera\u021bii la r\u00e2nd, precum ideea binelui sau a drept\u0103\u021bii sociale.<\/p>\n\n\n\n

\n

De exemplu, credin\u021ba \u00een Iisus Christos, figur\u0103 \u0219i idee concret\u0103, constituie o idee general\u0103 \u00een sensul evolu\u021biei, pentru c\u0103 ea formeaz\u0103 baza religiei mai multor milioane de oameni.[6]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Ideile au o evolu\u021bie sinuoas\u0103, spune filosoful seriilor istorice, dar, dintre acestea, ideile morale, uneori \u0219i cele artistice sau politice, cu c\u00e2t sunt mai generale, cu at\u00e2t sunt con\u0219tientizate de comunit\u0103\u021bi \u00eentregi \u0219i de genera\u021bii, devenind un factor important al evolu\u021biei istorice a acestora, precum \u0219i o constant\u0103 a fiin\u021b\u0103rii lor \u00een lume.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd abordeaz\u0103 conceptul evolu\u021biei istorice, Xenopol \u2013 pe linia determinismului      \u2013 constat\u0103 c\u0103 mi\u0219c\u0103rile \u0219i schimb\u0103rile din ce \u00een ce mai subtile \u0219i mai complexe au un sens ascendent, de la organiz\u0103rile materiei anorganice la cele ale materiei organice \u0219i, ulterior, la organizarea spiritului. Conform pozi\u021biei asumate, el nu poate admite (sub imperiul pozi\u00adtivismului \u0219i al concep\u021biei evolu\u021bioniste) c\u0103 spiritul ar putea fi plasat \u00een afara acestei lumi. Aceast\u0103 pozi\u021bie a fost stabilit\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput prin delimitarea de filosofia spe\u00adcu\u00adlativ\u0103 \u0219i de idealismul obiectiv german, ca \u0219i de apriorismul kantian.<\/p>\n\n\n\n

\n

Pentru scopul pe care \u00eel urm\u0103rim, nu va fi suficient, pe de o parte, c\u0103 trebuie s\u0103 existe o leg\u0103\u00adtur\u0103, de\u0219i actualmente ea este necunoscut\u0103, \u00eentre materia anorganic\u0103 \u0219i corpurile organizate, pe de alt\u0103 parte, \u00eentre via\u021b\u0103 \u0219i spirit exist\u0103 o tranzi\u021bie insesizabil\u0103, de\u0219i spiritul, \u00een dezvoltarea sa plenar\u0103, este profund diferit de via\u021ba material\u0103.[7]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Preocupat de leg\u0103tura genetic\u0103 \u00eentre spirit \u0219i materie, el constat\u0103 specificul  \u0219i su\u00adperioritatea lumii spirituale \u0219i, de asemenea, faptul c\u0103 natura spiritual\u0103 a istoriei ajunge la un moment dat s\u0103 precump\u0103neasc\u0103 asupra celei natural-biologice  \u2013  dup\u0103 ce a anali\u00adzat teorii relative la rolul mediului geografic, al rasei, \u0219i a urm\u0103rit evolu\u021bia organiz\u0103rii sociale \u0219i politice p\u00e2n\u0103 la stadiul na\u021biunii. Defini\u021bia pe cate o d\u0103 na\u021biunii este diferit\u0103 de cea civic-politic\u0103 actual\u0103 (axat\u0103 pe contract politic \u0219i valori comune). Pentru Xenopol, na\u021biunea este rezultatul unei simbioze \u00eentre organismul politic, caracteristicile rasei \u0219i elementele spirituale, aceasta devenind \u00een cele din urm\u0103 o sintez\u0103 social-istoric\u0103 ce diferen\u021biaz\u0103 comunit\u0103\u021bile moderne de popoarele antice sau de gin\u021bile ancestrale. Cu toate acestea, mediul, rasa \u0219i celelalte condi\u021bii materiale au r\u0103mas neschimbate de la un moment dat (de la apari\u021bia rasei albe, spune Xenopol), iar singurul salt evolutiv mai este posibil doar \u00een domeniul spiritului, deoarece \u201eevolu\u021bia, trec\u00e2nd \u00een spirit, \u00ee\u0219i schim\u00adb\u0103 complet caracterul \u0219i devine interioar\u0103 din exterioar\u0103, cum era mai \u00eenainte\u201d.[8]<\/sup><\/a> De la acest stadiu, \u00een evolu\u021bie, dac\u0103 vor ap\u0103rea forme noi, acestea \u201enu pot fi mai mult dec\u00e2t conceperi spirituale, forme de civiliza\u021bie\u201d.[9]<\/sup><\/a> Este de acum evident c\u0103 un atu al evolu\u021biei \u00een istorie \u00eel vor constitui ideile, anume cele generale \u2012 iar dintre acestea, spune Xeno\u00adpol, cele care dob\u00e2ndesc un caracter obiectiv, d\u00e2nd na\u0219tere faptelor sociale. Din acest moment, evolu\u021bia dob\u00e2nde\u0219te caracter istoric. Cu acest stadiu putem spune c\u0103 \u00een con\u00adceptul evolu\u021biei se petrece o \u201edistorsiune\u201d, adic\u0103 evolu\u021bia dob\u00e2nde\u0219te anumite caractere (Mircea Vulc\u0103nescu le-ar numi \u201edimensiuni ontologice\u201d), unele parc\u0103 altoite pe struc\u00adtura sufleteasc\u0103 sau mental\u0103 a unui popor. Aceste caractere ar putea fi numite \u0219i ondu\u00adlatorii, c\u0103ci \u00een formularea lor se pot observa unele similitudini conceptuale cu evolu\u021bia ondulatorie a lui Vasile Conta, cel pu\u021bin la nivelul spiritului.<\/p>\n\n\n\n

\n

Legea general\u0103 care or\u00e2nduie\u0219te dezvoltarea formelor spiritului este aceea c\u0103: evolu\u021bia se \u00een\u00adf\u0103p\u00adtu\u00adie\u0219te prin unde care avanseaz\u0103, apoi reculeaz\u0103, pentru a avansa din nou, mai repede de\u00adc\u00e2t o f\u0103cuser\u0103 undele precedente.[10]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Dincolo de aceast\u0103 similitudine \u00een formularea unui concept al devenirii ondula\u00adtorii a formelor spiritului, s\u0103 men\u021bion\u0103m aici \u0219i observa\u021bia lui Noica potrivit c\u0103reia de la Neagoe Basarab la Dimitrie Cantemir, apoi de la Vasile Conta la A. D. Xenopol \u0219i la istoricii genera\u021biei mai noi, la P\u00e2rvan, exist\u0103 o preferin\u021b\u0103, la nivel de g\u00e2ndire ontologic\u0103, pentru mi\u0219carea ondulatorie, pentru un tip de devenire ce aparent reia teme anterioare, dar mereu de la un alt nivel. Astfel, Noica a identificat \u00een g\u00e2ndirea rom\u00e2neasc\u0103 o viziu\u00adne \u201eml\u0103diat\u0103\u201d a fiin\u021bei, diferit\u0103 de cea monolitic\u0103 a ontologiilor tradi\u021bionale \u0219i a exem\u00adplificat-o prin diferite texte. Printre acestea, un fragment din  Chesarie R\u00e2mniceanul, c\u0103rturar de la finele veacului al XVIII-lea,  devine o ilustrare a ceea ce Noica nume\u0219te prefigurarea fiin\u021bei \u00een permanent balans \u00eentre a fi \u0219i a nu fi pe o cale deplin configurat\u0103  (modula\u021biile rom\u00e2ne\u0219ti ale fiin\u021bei):<\/p>\n\n\n\n

\n

Pronia dumnezeiasc\u0103 alerg\u00e2nd cu umblet f\u0103r\u0103 de sunet, cu gl\u0103suire f\u0103r\u0103 de auzire, zice [\u2026] unuia s\u0103 se ascunz\u0103, altuia s\u0103 se iveasc\u0103.[11]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Formul\u0103rile extrase de Noica din texte vechi, de\u0219i nu sunt \u00eenc\u0103 viziuni conceptua\u00adlizate,  se aseam\u0103n\u0103 izbitor cu ceea ce am remarcat anterior la Xenopol. Aceast\u0103 viziu\u00adne a ondulatoriului devine \u0219i mai clar\u0103 \u00een Mineiul <\/em>pe ianuarie (reluat \u00een Bibliografia rom\u00e2neasc\u0103 veche<\/em> de I. Bianu \u0219i Nerva Hodo\u0219, vol. II, Bucure\u0219ti, 1910, p. 236), ca ex\u00adpre\u00adsie fiind destul de aproape de cea pe care o \u00eent\u00e2lnim la Conta sau la Xenopol:<\/p>\n\n\n\n

\n

\u201e[\u2026] Asemenea \u0219i obl\u0103duirea \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, fiind \u0219i mai mult supus\u0103 sub nestatornica pra\u00advil\u0103 a lucrurilor omene\u0219ti, fiind curgerea ei prin r\u00e2pe \u0219i pietre ascunse, av\u00e2nd \u021b\u0103rmurile ei f\u0103r\u0103 limanuri, s-au asem\u0103nat st\u0103p\u00e2nirea ei cu paliriile (de la paliroia<\/em>, ce \u00eenseamn\u0103 \u00abreflux\u00bb \u00een greac\u0103, n. n. [\u2012 C. N.]), adic\u0103 cu apele cele de diminea\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 la o vreme curg \u00een sus, iar de la o vreme \u00ee\u0219i \u00eentorc curgerea \u00een jos.\u201d[12]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Contextul \u00een care sondeaz\u0103 Noica aceste viziuni, care nu sunt expresii ale unor g\u00e2n\u00adduri explicit formulate \u00eentr-un discurs ontologic al devenirii istorice, este cu at\u00e2t mai semnificativ cu c\u00e2t, privit din perspectiva mai general\u0103 enun\u021bat\u0103 mai sus, pare s\u0103 suge\u00adreze o anumit\u0103 unitate a g\u00e2ndirii.<\/p>\n\n\n\n

Revenim la rolul formelor \u0219i valorilor morale (politice, artistice sau \u0219tiin\u021bifice) \u00een evolu\u021bia societ\u0103\u021bii sau, cu formularea autorului, \u201eprincipiul evolu\u021biei intelectuale\u201d. \u021ai\u00adn\u00e2nd seama de legea evolu\u021biei\/dezvolt\u0103rii formelor spiritului, enun\u021bat\u0103 anterior, ca \u0219i de emergen\u021ba spiritului din formele superioare ale materiei, Xenopol afirm\u0103 c\u0103 spiritul ajunge s\u0103 modifice materia \u0219i, \u00een final, s\u0103 o domine \u2012 ceea ce are drept consecin\u021b\u0103 o distan\u021bare continu\u0103 a omului de regnul animal. Deta\u0219area\/dominarea materiei\/regnului animal de c\u0103tre om prin intermediul spiritului se va face \u00een patru direc\u021bii:<\/p>\n\n\n\n

\u2012 dominarea naturii \u00een vederea aservirii acesteia scopurilor umane prin cunoa\u0219te\u00adrea legilor care o guverneaz\u0103;<\/p>\n\n\n\n

\u2012 derivat\u0103 din prima, cea de-a doua este cunoa\u0219terea dezinteresat\u0103 m\u00e2nat\u0103 de cu\u00adriozitate a universului; deoarece are ca rezultat legile formale, chiar dac\u0103 scopul ei nu este unul util, cunoa\u0219terea vine deseori \u00een sprijinul primei c\u0103i, de supunere a naturii;<\/p>\n\n\n\n

\u2012 a treia cale este cea care \u00eei este intrinsec\u0103 spiritului \u2012 realizarea frumosului, ten\u00addin\u021ba estetic\u0103;<\/p>\n\n\n\n

\u2012 cea de-a patra cale va fi o repartizare corect\u0103 a satisfac\u021biilor pe care le procur\u0103 omului realizarea plenar\u0103 a primelor trei tendin\u021be.<\/p>\n\n\n\n

Ca o prim\u0103 observa\u021bie dup\u0103 aceast\u0103 enumerare a direc\u021biilor de evolu\u021bie a spiritu\u00adlui (evolu\u021bie, deci progres, atingere a unor stadii noi \u0219i superioare \u00een devenirea acestuia \u00een raport cu natura), trebuie spus c\u0103 valorile religioase \u0219i cele politice nu sunt amintite, \u00een acest context, printre achizi\u021biile spirituale \u00een evolu\u021bia omului, dup\u0103 cum nu sunt nici cele economice, dar acestea din urm\u0103 ar putea fi subsumate c\u0103ii de dominare a naturii. Chiar dac\u0103 religia nu intr\u0103 \u00een viziunea despre progres a unei concep\u021bii pozitive asupra evolu\u021biei, vom vedea c\u0103 aceasta este totu\u0219i integrat\u0103, la Xenopol, printre valorile morale cele mai de seam\u0103, a\u0219a cum de altfel am sugerat anterior, c\u00e2nd am citat opinia lui Xe\u00adnopol despre semnifica\u021bia idealului cre\u0219tin, o idee de ordin istoric concret (na\u0219terea, \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile, patimile \u0219i moartea lui Iisus Hristos) care a dob\u00e2ndit valoare \u0219i form\u0103 ab\u00adstract\u0103 ca Bine \u0219i Iubire a aproapelui \u0219i despre care spune el c\u0103, \u00een istoria omenirii, \u201econstituie o idee general\u0103 \u00een sensul evolu\u021biei, pentru c\u0103 ea formeaz\u0103 baza religiei mai multor sute de milioane de oameni\u201d.[13]<\/sup><\/a> Astfel, ca \u201eidee abstract\u0103\u201d \u0219i valoare moral\u0103 fundamental\u0103 (Binele), religia este recuperat\u0103 \u00eentre valorile evolu\u021biei, ceea ce sl\u0103be\u0219te caracterul pozitivist al concep\u021biei teoretice xenopoliene asupra istoriei, plas\u00e2ndu-l prin\u00adtre acei g\u00e2nditori rom\u00e2ni care au v\u0103zut \u00een religie \u0219i \u00een credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 (cel pu\u021bin ca idee \u201epozitiv\u0103\u201d a evolu\u021biei) o valoare a spiritului.<\/p>\n\n\n\n

Revenind la tendin\u021bele spiritului \u00een evolu\u021bie (care \u00eel disting pe om de animal), acestea, spune Xenopol, pot fi reduse la dou\u0103 principale: cea dint\u00e2i sintetizeaz\u0103 primele trei direc\u021bii de mai sus, urm\u0103rind satisfacerea cerin\u021belor de adev\u0103r \u0219i frumos, \u00een vreme ce a doua este justa repartizare a bunurilor acestei lumi (satisfacerea cerin\u021bei de realiza\u00adte a binelui). Am putea numi aceast\u0103 a doua tendin\u021b\u0103 (identic\u0103 cu cea de-a patra de mai sus) tendin\u021ba moral\u0103, una f\u0103r\u0103 de care nu ar exista \u2012 \u0219i nu ar avea sens \u2012 primele trei, a\u0219a cum accept\u0103 \u0219i Xenopol laolalt\u0103 cu al\u021bi g\u00e2nditori precum Fouill\u00e9e, Heinrich von Sybel, Yves Guyot, F. Bruneti\u00e8re \u0219.a. Dac\u0103 nu se pune \u00een prim-plan Binele, progresul poate lua forme inechitabile \u0219i de exploatare a omului de c\u0103tre om, spune Xenopol, ca \u0219i al\u021bi g\u00e2nditori pe care \u00eei citeaz\u0103; astfel, \u00een virtutea profitului economic, se ajunge la distrugerea naturii \u0219i a speciei umane ca urmare a punerii \u00een prim-plan a scopului utili\u00adtar, acaparator \u0219i dominator, de c\u0103tre anumi\u021bi indivizi ai speciei umane. Pe de alt\u0103 parte, nici egalitatea f\u0103r\u0103 recunoa\u0219terea meritelor celorlal\u021bi nu este o solu\u021bie deoarece:<\/p>\n\n\n\n

\n

Justi\u021bia nu poate avea drept scop corectarea naturii; tot ceea ce putem pretinde este de a nu \u00eei face pe ceilal\u021bi s\u0103 munceasc\u0103 gratuit pentru sine, ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd beneficiile nu sunt repartizate propor\u021bional<\/em> cu for\u021bele productive; dar nici dreptatea nu va pretinde ca ci\u00adneva s\u0103 munceasc\u0103 gratuit pentru al\u021bii, ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu fatalitate \u00een ipoteza reparti\u021biei egale <\/em>a bun\u0103st\u0103rii.[14]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\u00centre evolu\u021bia \u0219tiin\u021bei \u0219i devenirea normelor morale exist\u0103 totu\u0219i diferen\u021be notabi\u00adle. Aici g\u00e2ndim mai degrab\u0103 ideea de valoare moral\u0103, con\u0219tientizarea \u0219i acceptarea acesteia. Progresul \u0219tiin\u021bific nu ia \u00een seam\u0103 normele etice de foarte multe ori, chiar dac\u0103 etica actului \u0219tiin\u021bific este asumat\u0103; de multe ori rezultatele \u0219tiin\u021bei \u00ee\u0219i pierd caracterul moral, iar, sub aspect tehnologic, \u0219tiin\u021ba a devenit opresiv\u0103 \u0219i chiar distructiv\u0103 (tehnica militar\u0103). De cele mai multe ori, folosirea datelor \u0219tiin\u021bei \u00een dezvoltarea economic\u0103 (liberalism) nu se face dup\u0103 etica \u0219i valorile muncii. Xenopol observ\u0103 dezacordul dintre \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i moral\u0103, raliindu-se opiniilor lui Yves Guyot, potrivit c\u0103ruia progresul \u0219tiin\u021bific are un efect pozitiv \u00een ceea ce prive\u0219te ac\u021biunea omului asupra naturii, dar un efect negativ \u00een ce prive\u0219te ac\u021biunea coercitiv\u0103 a omului asupra omului; sau opiniilor lui Rickert, c\u00e2nd spune c\u0103 \u201e\u0219tiin\u021ba, civiliza\u021bia, morala, ace\u0219ti trei termeni sunt paraleli\u201d.[15]<\/sup><\/a> Chiar mai tran\u0219ant pune aceast\u0103 problem\u0103 F. Bruneti\u00e8re, care desparte net cele dou\u0103 domenii, spun\u00e2nd c\u0103 \u00een cazul unei rela\u021bii necesare \u0219i benefice a progresului \u0219tiin\u021bific cu moralitatea, prima nu ar avea o ra\u021biune de a fi dec\u00e2t \u201e\u00een func\u021bie de progresul moral\u201d: \u201e\u00een afara moralei, orice progres nu este dec\u00e2t iluzie \u0219i himer\u0103\u201d.[16]<\/sup><\/a> Totu\u0219i, ca parte a evolu\u021biei spirituale, valorile morale sunt afectate de acelea\u0219i legi ale evolu\u021biei, un principiu fun\u00addamental al vie\u021bii spiritului fiind acela c\u0103 formele noi \u0219i cele vechi se juxtapun o bucat\u0103 de timp, ca ulterior s\u0103 se \u00eentrep\u0103trund\u0103. Aici, Xenopol d\u0103 ca exemple valorile etice \u0219i culturale, precum \u0219i categoriile vie\u021bii politice ale lumilor grece\u0219ti \u0219i romane, care au coexistat timp de secole \u00eenainte de cucerire; iar dup\u0103 ce romanii au cucerit lumea ele\u00adnistic\u0103, cultura acesteia, superioar\u0103 celei romane, a continuat s\u0103 d\u0103inuie, pentru ca mai t\u00e2rziu s\u0103 fie asimilat\u0103. Prin urmare, formele noi nu exclud imediat formele vechi, ci se grefeaz\u0103 pe acestea, se hr\u0103nesc din ele, le asimileaz\u0103. O situa\u021bie similar\u0103 se reg\u0103se\u0219te \u00een rela\u021bia grecilor cu civiliza\u021biile egiptean\u0103, persan\u0103 \u0219i indian\u0103, care au fost cucerite \u0219i asimilate \u00een epoca lui Alexandru Macedon \u0219i a imperiilor care i-au urmat. Con\u0219tienti\u00adz\u00e2nd aceast\u0103 \u00eentrep\u0103trundere, cercet\u0103torul istoriei \u0219i al civiliza\u021biilor \u00ee\u0219i va face o imagine mai nuan\u021bat\u0103 \u0219i va \u0219ti s\u0103 delimiteze mai bine contribu\u021bia fiec\u0103rui domeniu \u00een devenirea general\u0103. Din acest punct de vedere \u2012 unde sensul moral al evolu\u021biei reprezint\u0103 at\u00e2t un deziderat, c\u00e2t \u0219i un principiu \u2012, Xenopol se apropie de acei g\u00e2nditori care pun \u00een balan\u021b\u0103 progresul \u0219tiin\u021bific cu via\u021ba moral\u0103, opt\u00e2nd pentru valorile etice, care pot oferi sens vie\u021bii spirituale, istoriei \u00een general.<\/p>\n\n\n\n

Pentru o mai clar\u0103 delimitare a teoriei istorice a lui Xenopol, aducem \u00een discu\u021bie o concep\u021bie mai accentuat metafizic\u0103 asupra devenirii \u0219i locului istoriei \u00een plan ontolo\u00adgic. Este important s\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 ambii autori au fost mai \u00eent\u00e2i istorici de profe\u00adsie \u0219i abia \u00een al doilea r\u00e2nd teoreticieni ai istoriei Comparabil\u0103 din anumite puncte de vedere cu concep\u021bia seriilor istorice, devenirea vibratorie \u0219i permanent ondulatorie a istoriei \u00een viziunea lui Vasile P\u00e2rvan pune accent, de asemenea, pe via\u021ba spiritual\u0103. Pentru P\u00e2rvan \u00eens\u0103, personalit\u0103\u021bile (geniile) nu sunt dec\u00e2t agen\u021bi pasageri ai istoriei, care se supun schimb\u0103rilor ritmice f\u0103r\u0103 a le putea influen\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

\n

\u00cen ritmica universal\u0103 orice agita\u021bie prea violent\u0103, orice zbor prea \u00eendr\u0103zne\u021b, orice explozie so\u00adlitar\u0103 a geniului individual nu poate schimba cu nimic vibrarea \u0219i ritmul devenirii eterne. Nu pentru c\u0103<\/em> a existat Socrate, Alexandru, Iisus ori Mohammed, lumea noastr\u0103 a devenit cum este, ci ea a devenit \u0219i devine, cu toate c\u0103<\/em> exist\u0103 \u0219i genii.[17]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Dac\u0103 la Xenopol contribu\u021bia personalit\u0103\u021bilor de excep\u021bie \u00een impunerea unor nor\u00adme, categorii sau valori artistice, morale, politice, crearea unor sisteme religioase sunt vizibile \u0219i impulsioneaz\u0103 istoria \u00eentr-un sens spiritual ascendent, la P\u00e2rvan, crea\u021bia geni\u00adilor se confund\u0103 cu \u0219i este absorbit\u0103 \u00een marile explozii de energii spiritual-istorice. P\u00e2r\u00advan se las\u0103 sedus de marile schimb\u0103ri (vibr\u0103ri, cum le nume\u0219te el) care estompeaz\u0103 personalit\u0103\u021bile.  Propriu-zis, nu le niveleaz\u0103, ci le pun \u00eentr-o ordine mai \u00eenalt\u0103, o metafi\u00adzic\u0103 a marilor deveniri cosmice. Acestea atenueaz\u0103 contribu\u021biile, at\u00e2t pe cele colective, c\u00e2t \u0219i pe cele individuale, personale \u2012 care \u00ee\u0219i au dezvoltarea proprie \u2012, devenirea cre\u00ad\u00e2nd forme noi \u00eentr-un mod asem\u0103n\u0103tor proceselor din mediul biologic \u0219i organic. To\u00adtu\u0219i, \u00een istorie, unde prevaleaz\u0103 spiritul, ini\u021biativa individual\u0103 ar trebui s\u0103 aib\u0103, a\u0219a cum au ar\u0103tat al\u021bi g\u00e2nditori, o semnifica\u021bie aparte. La P\u00e2rvan \u00eens\u0103, contribu\u021biile personalit\u0103\u021bi\u00adlor intr\u0103 \u00eentr-un joc ondulatoriu cosmic ordonat dup\u0103 legi \u0219i ritmuri eterne, unde \u0219i<\/p>\n\n\n\n

\n

geniile sunt vibrare pur\u0103, concentrat\u0103, iradia\u021bii uria\u0219e dincolo de timpul \u0219i spa\u021biul concret: ca \u00een Cosmos energiile explod\u00e2nd din c\u0103tu\u0219a material\u0103 \u0219i sf\u0103r\u00e2m\u00e2nd-o, joc divin de lumini as\u00adtrale \u00een uria\u0219a prelucrare a materiei de focul care o chinuie\u0219te, o transform\u0103, o \u00eenviaz\u0103, o face form\u0103<\/em>.[18]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

De\u0219i lui Xenopol i s-a repro\u0219at c\u0103, merg\u00e2nd \u00eenapoi pe \u0219irul \u00eenserierii cauzale, pu\u00adtem g\u0103si izvoarele unei serii istorice \u00een mi\u0219c\u0103rile geologice sau exploziile astrale din care istoria \u0219i spiritul emerg prin descenden\u021b\u0103 complex\u0103, c\u00e2nd se preocup\u0103 de seriile care nasc fapte istorice propriu-zise, la el se \u00eentrevede rolul personalit\u0103\u021bii \u00een istorie, iar marii creatori contribuie adesea \u00een mod determinant la marile schimb\u0103ri din societate.<\/p>\n\n\n\n

Trebuie totu\u0219i subliniat c\u0103 \u00een teoria sa a istoriei Xenopol d\u0103 ultimul cuv\u00e2nt struc\u00adturilor politice. El spune c\u0103 celelalte fapte (culturale, religioase, economice) au semni\u00adfica\u021bia lor \u00een devenirea \u0219i evolu\u021bia vie\u021bii sociale, dar cele mai importante r\u0103m\u00e2n faptele politice. Formele politice reprezint\u0103 cadrul \u00een care au loc schimb\u0103rile din toate dome\u00adniile, dar \u0219i factorul hot\u0103r\u00e2tor care determin\u0103 cursul celorlalte structuri. Prin prisma modului \u00een care este organizat politic un stat ne d\u0103m seama ce caracteristici vor do\u00adb\u00e2ndi celelalte componente ale vie\u021bii sale istorice. Nu este indiferent dac\u0103 statul este o dictatur\u0103 militar\u0103 sau oligarhic\u0103, democra\u021bie antic\u0103 sclavagist\u0103 (Atena lui Pericle versus Sparta aceleia\u0219i perioade), c\u0103ci \u00eentr-un fel evolueaz\u0103 cultura \u00een perioada clasic\u0103 atenia\u00adn\u0103 \u0219i altfel \u00een statul militarizat spartan. Astfel, Xenopol este de p\u0103rere c\u0103 politicul hot\u0103\u00adr\u0103\u0219te succesiunea evenimentelor, faptele politice continu\u00e2nd s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un reper fun\u00addamental de ordonare a istoriei.<\/p>\n\n\n\n

Ne-am str\u0103duit s\u0103 expunem c\u00e2teva aspecte ale conceptului de serie istoric\u0103[19]<\/sup><\/a>, \u00een\u00addeosebi cele legate de progresul spiritual, cu accent pe locul valorii morale \u00een context evolutiv. Dar teoria seriilor istorice are \u00een primul r\u00e2nd valen\u021be epistemologice \u2013 insis\u00adtent subliniate de autor, \u00een mod special \u00een capitolul dedicat valorii \u00een istorie. Teoria seriilor istorice a avut un larg ecou \u00een epoc\u0103, fapt care reiese din num\u0103rul mare de re\u00adcenzii, de traduceri \u00een limbi de circula\u021bie \u0219i de integrarea autorului \u00een marile enciclope\u00addii europene.[20]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
Note<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

[1]<\/a> Potrivit lui Petrovici, \u201eXenopol era o minte mai elastic\u0103 \u0219i \u2013 dat\u0103 fiind educa\u021bia sa de istoric \u2013 mai dispus s\u0103 \u021bin\u0103 seama de realitatea concret\u0103 dec\u00e2t Rickert, care se dezvoltase mai mult \u00een lumea abstrac\u021biunilor \u0219i avea fanatismul \u00eemp\u0103r\u021birilor logice abrupte\u201d (I. Petrovici, \u201eA. D. Xenopol\u201d, \u00een A. D. Xeno\u00adpol \u2013 Studii privitoare la via\u021ba \u0219i opera sa<\/em>, coord. L. Boicu \u0219i Al. Zub, Bucure\u0219ti, Editura Academiei R.S.R., 1972,  p. 259).<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> Ca bursier al Cenaclului \u201eJunimea\u201d \u0219i al Municipalit\u0103\u021bii Ia\u0219ilor, a studiat (1867\u22121871) istoria \u0219i dreptul la Universitatea din Berlin cu Leopold von Ranke, Theodor Mommsen, Ernst Curtius. A publicat nu\u00adme\u00adroase studii de istorie \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, fiind autorul primului tratat de istorie a rom\u00e2nilor, Istoria ro\u00adm\u00e2\u00adni\u00adlor din Dacia Traian\u0103<\/em> (1888\u22121893), iar ulterior apari\u021biei Teoriei istoriei<\/em> a publicat \u0219i studii derivate din con\u00adcep\u00adtele sale teoretice, aplicate realit\u0103\u021bii istorice, ca, de exemplu, Istoria domniei lui Cuza-Vod\u0103 <\/em>din 1903.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> A. D. Xenopol, Principiile fundamentale ale istoriei<\/em>, trad. din limba francez\u0103, studiu introductiv \u0219i bibliografie selectiv\u0103 de Rodica Croitoru, Bucure\u0219ti, Editura Albatros, 2003, p. 100.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> Vezi mai pe larg \u00een Mihai Popa, A. D. Xenopol \u2013 filosof al istoriei<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2007, p. 64\u201365.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a> Raymond Aron, Introducere \u00een filosofia istoriei<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 1997, p. 153.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a> A. D. Xenopol, Principiile fundamentale ale istoriei<\/em>, 2003, p. 237.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 226.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 235.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 240.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/a> Constantin Noica, Sentimentul rom\u00e2nesc al fiin\u021bei<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 1996, p. 56.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/a> Ibidem<\/em>, pp. 56\u201357.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/a> D. Xenopol, Principiile fundamentale ale istoriei<\/em>, p. 237.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 246.<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 243.<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/a> Vasile P\u00e2rvan, Idei \u0219i forme istorice<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1920, p. 73.<\/p>\n\n\n\n

[18]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[19]<\/a> Despre semnifica\u021bia teoriei a se vedea \u0219i studiul introductiv semnat de Rodica Croitoru la edi\u021bia Principiilor fundamentale ale istoriei<\/em>, pe care a tradus-o din limba francez\u0103, citat\u0103 de noi \u00een aceste pagini.<\/p>\n\n\n\n

[20]<\/a> Vezi Al. Zub, A. D. Xenopol. Biobibliografie, <\/em>Editura Enciclopedic\u0103 Rom\u00e2n\u0103, Editura Militar\u0103, 1972,pp. 19\u201322.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
Referin\u021be bibliografice<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Aron, Raymond, Introducere \u00een filosofia istoriei<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 1997.<\/p>\n\n\n\n

Boicu, L.; Al. Zub (coord.), D. Xenopol \u2013 Studii privitoare la via\u021ba \u0219i opera sa<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Acade\u00admiei R.S.R., 1972.<\/p>\n\n\n\n

Noica, Constantin, Sentimentul rom\u00e2nesc al fiin\u021bei<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 1996.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2rvan, Vasile, Idei \u0219i forme istorice<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1920.<\/p>\n\n\n\n

Popa, Mihai, A. D. Xenopol \u2013 filosof al istoriei<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2007.<\/p>\n\n\n\n

Xenopol, A. D., Principiile fundamentale ale istoriei<\/em>, traducere din limba francez\u0103, studiu introductiv \u0219i bi\u00adblio\u00adgrafie selectiv\u0103 de Rodica Croitoru, Bucure\u0219ti, Editura Albatros, 2003.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

[Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, vol. XXI: Perspective conceptual-lexicale<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2025, pp. 90\u201399]<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DOI: 10.59277\/SIFR.202521.05 Conceptul lui A. D. Xenopol de serie istoric\u0103 \u0219i progresul spiritual Mihai Popa Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne A. D. Xenopol\u2019s concept of the historical series and spiritual progress Abstract: This article examines A. D. Xenopol\u2019s theory of historical series as one of the most original contributions of […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":8839,"menu_order":5,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"disabled","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[195,258,543],"tags":[549],"class_list":["post-8953","page","type-page","status-publish","hentry","category-articole","category-mihai-popa","category-sifr21","tag-a-d-xenopol"],"featured_image_src":null,"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/mm\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"DOI: 10.59277\/SIFR.202521.05 Conceptul lui A. D. Xenopol de serie istoric\u0103 \u0219i progresul spiritual Mihai Popa Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne A. D. Xenopol\u2019s concept of the historical series and spiritual progress Abstract: This article examines A. D. Xenopol\u2019s theory of historical series as one of the most original contributions of…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8953","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8953"}],"version-history":[{"count":10,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8953\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9036,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8953\/revisions\/9036"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8839"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8953"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8953"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8953"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}