{"id":8983,"date":"2025-11-29T11:51:39","date_gmt":"2025-11-29T09:51:39","guid":{"rendered":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?page_id=8983"},"modified":"2025-12-01T11:13:14","modified_gmt":"2025-12-01T09:13:14","slug":"un-invatacel-al-lui-barnut-teodor-lates-bogdan-rusu","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/volumul-21-2025\/un-invatacel-al-lui-barnut-teodor-lates-bogdan-rusu\/","title":{"rendered":"Un \u00eenv\u0103\u021b\u0103cel al lui B\u0103rnu\u021b: Teodor Late\u0219 | Bogdan Rusu"},"content":{"rendered":"\n

DOI: 10.59277\/SIFR.202521.08<\/p>\n\n\n\n

Un \u00eenv\u0103\u021b\u0103cel al lui B\u0103rnu\u021b: Teodor Late\u0219<\/h2><\/div>\n\n\n\n

Bogdan Rusu<\/h5>\n\n\n\n

Universit\u00e9 de Rouen Normandie<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

A disciple of B\u0103rnu\u021b: Teodor Late\u0219<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Abstract<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Teodor Late\u0219 was a member of the school of Simeon B\u0103rnu\u021b, a prom\u00adi\u00adnent Transylvanian revolutionist, later an influential professor of philosophy and law at the uni\u00adversity of Jassy and the main ideological inspirer of the political party The Free and Inde\u00adpendent Fraction. He was himself a teacher of philosophy and a deputy in the United Princi\u00adpalities\u2019 parliament representing The Free and Independent Fraction. In this paper we dispel some confusions concerning his identity and writings, we restore the main coordinates of his life and thought, and we assess his importance for the intellectual history of Romania.<\/p>\n\n\n\n

Keywords<\/strong>:<\/strong> history of Romanian philosophy; Simeon B\u0103rnu\u021b; nationalism; anti\u00adsem\u00aditism.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Titu Maiorescu este cel care a \u00eencet\u0103\u021benit formula \u201e\u0219coala B\u0103rnu\u021biu\u201d (sic<\/em>)[1]<\/sup><\/a>, \u00eentr\u2011un ce\u00adlebru \u0219i eficient pamflet, Contra \u0219coalei B\u0103rnu\u021biu<\/em>[2]<\/sup><\/a>,publicat la patru ani de la moartea re\u00advolu\u021bionarului transilv\u0103nean \u0219i la un an dup\u0103 apari\u021bia operei sale principale, Dreptul pu\u00adblic al rom\u00e2nilor<\/em>.[3]<\/sup><\/a> \u0218coala lui B\u0103rnu\u021b este, potrivit lui Maiorescu, \u201eo adev\u0103\u00adrat\u0103 \u0219coal\u0103 de prin\u00adcipii politice\u201d[4]<\/sup><\/a>, iar scrierea men\u021bionat\u0103 este \u201eevanghelia\u201d acesteia. Ea con\u021bine \u201eun nou sistem de drept public al Rom\u00e2nilor\u201d.[5]<\/sup><\/a> B\u0103rnu\u021b a fondat deci o \u0219coal\u0103 de g\u00e2ndire poli\u00adti\u00adc\u0103, fon\u00addat\u0103 pe un sistem de drept public. Din acest motiv i s-a atribuit o \u201efilosofie po\u00adli\u00adti\u00adco-ju\u00adri\u00addic\u0103\u201d[6]<\/sup><\/a>, dar este vorba despre o concep\u021bie general\u0103, teoretic\u0103, despre o ideo\u00adlo\u00adgie, nu de\u00ads\u00adpre o filosofie propriu-zis\u0103. \u00cen introducerea bro\u0219urii sale, Titu Maiorescu desem\u00adneaz\u0103 ca membri ai \u0219colii lui B\u0103rnu\u021b pe \u201edoctrinarii\u201d Late\u0219 \u0219i Tacu, deputa\u021bi \u00een Adunarea Con\u00adsti\u00adtu\u00adan\u00adt\u0103 la 1866, \u0219i pe profesorii Gheorghiu \u0219i Suciu, care \u201econduceau suflete\u0219te\u201d pri\u00adm\u0103\u00adria Ia\u00ad\u0219i\u00adlor.[7]<\/sup><\/a> To\u021bi ace\u0219ti oameni sunt foarte obscuri pentru noi. Istoria nu le-a rezervat dec\u00e2t c\u00e2\u00adte\u00adva men\u021biuni. Nota de fa\u021b\u0103 este consacrat\u0103 unuia dintre ei, Teodor Late\u0219, care nu este cu to\u00adtul lipsit de importan\u021b\u0103 pentru istoria ideilor politice \u0219i filosofice la noi, \u00een anii 1860\u20131880.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
O confuzie persistent\u0103<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Despre acest om nu \u0219tim aproape nimic cu precizie. Ortografia numelui s\u0103u vari\u00adaz\u0103: Teodor\/Theodor Late\u0219\/Late\u0219u\/Latesiu\/Late\u0219iu. \u00cen pu\u021binele lucr\u0103ri de referin\u021b\u0103 \u00een care apare[8]<\/sup><\/a>, g\u0103sim \u0219i alte variante. La \u0218trempel apare ca Teodor Late\u0219-Boldur, cu versi\u00adu\u00adnile Late\u0219u \u0219i Boldur-L\u0103\u021b\u0103scu[9]<\/sup><\/a>. La Straje, ca Boldur-L\u0103\u021bescu, semn\u00e2nd \u0219i Boldur\u2011La\u021b\u00e2sco, Late\u0219, Late\u0219iu, Late\u0219-Boldur. Scrierile care i se atribuie sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n

    \n
  1. De legea electorala<\/em>, de Teodor\u016d Late\u015f\u016d, Ia\u015fi, Tiparul Tribunei Rom\u0103ne, 1861 (19 p.).<\/li>\n\n\n\n
  2. Adiv\u0103rul adivarat<\/em>. R\u00e2spunderea la Articulul din Vocea Na\u0163ionala, subscris X-Y. din 5 April 1866 sa\u016d Relatarea evenimen\u0163ilor petrecute \u00een Ia\u015fii la 3 April 1866, de D. T. Boldour-La\u0163\u00e2sco, Cern\u00e2u\u0163i, Tip. Rudolf Echard, 1866 (16 p.).<\/li>\n\n\n\n
  3. Respuns domnilor G. Su\u0163iu, A. Bal\u015f, D. Stur\u1e11a, A. Stur\u1e11a, M. Stur\u1e11a \u015fi G. Stur\u00ad\u1e11a. Pentru articolul sub-scris de Domnialor \u015fi \u00een\u015firat \u00een \u1e11iarul Rom\u00e2nul din 10 Iuniu 1866 de T. Boldur-L\u0103\u0163\u0103sco. 1866 Juliu \u00een 1 \u1e11ile,<\/em> Boto\u015fiani, Impr. Boto\u00ad\u015fiani, 1866 (9 p.).<\/li>\n\n\n\n
  4. Cu Tacu: Dare de sama la aleg\u00eatorii Municipiului Ia\u015fii, d’in partea fostiloru deputati Teodor Latesiu \u015fi Demetriu Tacu<\/em>, Iassi, Impr. Adolf Bermann, 1866 (16 p.).<\/li>\n\n\n\n
  5. Public\u0103m senten\u0163a pronun\u0163at\u00e2 de P.S.S. Arhierei Eparhio\u0163i ai \u0163\u00e2rei aduna\u0163i \u00een Sinod, contra Monahului Sofronie Varnav \u00een urmarea purt\u00e2rei lui anti-cano\u00adnic\u00e2, imoral\u00e2 \u015fi scandaloas\u00e2<\/em>, [de]T. Boldur-L\u00e2\u0163\u00e2scu, Ia\u015fi, Tip. Bermann, 1867 (19 p.).<\/li>\n\n\n\n
  6. Se semnaleaz\u0103 c\u0103 a reeditat, \u00een 1868, Scrisoarea Moldovei<\/em> (D. Cantemir), ap\u0103\u00adrut\u0103 ini\u021bial \u00een 1825, dar nu se adaug\u0103 la lista scrierilor sale \u201ePrecuv\u00e2ntarea\u201d (12 p.).<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

    Poate c\u0103 ostilitatea fa\u021b\u0103 de prin\u021bul str\u0103in \u0219i manifest\u0103rile publicistice contem\u00adpo\u00adrane au f\u0103cut ca Teodor (Toderi\u021b\u0103) L\u0103\u021bescu s\u0103 fie identificat cu Teodor Late\u0219, \u0219i scrie\u00adrile celor doi, confundate \u00een lista (incomplet\u0103, de altfel) de mai sus. Dup\u0103 p\u0103re\u00adrea mea, aceast\u0103 identificare este eronat\u0103. Afirm acest lucru sprijinindu-m\u0103 pe pu\u021bi\u00adnele date pe care am reu\u0219it s\u0103 le adun despre Late\u0219, \u00eenv\u0103\u021b\u0103celul lui B\u0103rnu\u021b, \u0219i pe cele, mai multe, ce se \u0219tiu despre L\u0103\u021bescu.<\/p>\n\n\n\n

    <\/div>\n\n\n\n
    Teodor L\u0103\u021bescu-Boldur<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

    Teodor L\u0103\u021bescu-Boldur, un vl\u0103star al protipendadei, s-a n\u0103scut \u00een 1837 \u0219i a murit \u00een 1891. Tat\u0103l s\u0103u era Iordache (Gheorghe) L\u0103\u021bescu-Boldur (1798\u20131857), \u201eboier vechi dar, mental, om nou, promotor al progresului\u201d[10]<\/sup><\/a>, cu studii la Academia de cade\u021bi de la Peter\u00adsburg \u0219i la Theresianum, la Viena, apoi hatman al poli\u021biei moldovene\u0219ti. Mama sa era Ana Bal\u0219 (1820\u20131875). Teodor, cunoscut \u00een epoc\u0103 drept Todiri\u021b\u0103 sau Toderi\u021b\u0103 L\u0103\u021bescu, avea reputa\u021bia de pierde-var\u0103 \u0219i v\u00e2n\u0103tor de zestre (c\u0103s\u0103torit de trei ori). Ar fi practicat \u00eentr-o vreme avocatura, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 avea oarece studii de drept. Voi reveni la acest aspect mai t\u00e2rziu. Ceea ce este sigur, este c\u0103 a fost editorul a dou\u0103 ziare separatiste, Mol\u00addova<\/em> \u0219i Boldul<\/em>, \u00een care a semnat un mare num\u0103r de texte, foarte pu\u021bin cercetate.[11]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

    Teodor L\u0103\u021bescu s-a f\u0103cut cunoscut ca secesionist, dup\u0103 abdicarea lui Cuza. Mai \u00eent\u00e2i, \u00een februarie 1866, a smuls de pe peretele Tribunalului din Ia\u0219i portretul lui Cuza, pe care apoi l-a \u00eenmorm\u00e2ntat cu pomp\u0103 religioas\u0103.[12]<\/sup><\/a> Exist\u0103, apoi, relat\u0103ri ale tulbur\u0103rilor pe care le-a provocat \u00een 3\/15 aprilie 1866, pun\u00e2ndu-se \u00een fruntea cetelor de mahalagii \u00eenarma\u021bi \u0219i \u00eendemn\u00e2nd la desfacerea unirii \u0219i la instalarea pe tronul Moldovei a lui Rosetti-Roznovanu.[13]<\/sup><\/a> S-a ilustrat de asemeni lu\u00e2nd b\u0103taie de la ni\u0219te ofi\u021beri munteni, \u00een 1867. \u00cen vara acestui an, \u00een urma unui incident la o para\u00add\u0103 militar\u0103, L\u0103\u021bescu l-a provocat la duel pe colonelul muntean Cornescu, \u00eens\u0103 apoi a refuzat s\u0103 se prezinte pe teren. A scos un num\u0103r festiv al Moldovei, <\/em>cele\u00adbr\u00e2nd mani\u00adfesta\u021bia separatist\u0103 din anul precedent.\u00cen 1870 a fost iar\u0103\u0219i b\u0103tut, de data aceasta de poli\u021bie, pentru c\u0103 \u00eent\u0103r\u00e2ta leii dintr-o menajerie. \u00cenainte de a se trata, s-a dus s\u0103 se fotografieze, poz\u00e2nd la propriu \u00een victim\u0103.[14]<\/sup><\/a> C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, \u00eel ve\u00addem f\u0103c\u00e2nd carier\u0103 politic\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 Lasc\u0103r Catargiu, conservatorul, pentru ca, un dece\u00adniu mai t\u00e2rziu, s\u0103 treac\u0103 la liberali \u0219i, dup\u0103 \u00eenc\u0103 un deceniu, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la conservatori. A fost prefect de Bolgrad, de Dorohoi (\u00een dou\u0103 r\u00e2nduri), de Boto\u0219ani, director la Monitorul Oficial, senator de Neam\u021b. A avut \u0219i o latur\u0103 filantropic\u0103, prin\u00adtre altele ob\u021bin\u00e2nd un ajutor financiar pentru Eminescu, bolnav \u0219i \u00een mizerie. Filan\u00adtropia i-a adus \u0219i decorarea cu Ordinul \u201eCoroana Rom\u00e2niei\u201d, de c\u0103tre monar\u00adhul pe care \u00eel comb\u0103tuse \u00een tinere\u021be.<\/p>\n\n\n\n

    <\/div>\n\n\n\n
    Teodor Late\u0219<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

    \u00cen 1858, un Teodor L\u0103\u021bescu intr\u0103 student la Facultatea juridic\u0103 din Ia\u0219i.[15]<\/sup><\/a> El nu figureaz\u0103 \u0219i printre licen\u021bia\u021bii \u00een drept de mai t\u00e2rziu. Se poate s\u0103 fie vorba despre viito\u00adrul agitator, fiul hatmanului, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, \u00een 1860\/61, g\u0103sim printre cursan\u021bii facult\u0103\u021bii de litere pe Th. Late\u0219.[16]<\/sup><\/a> Totu\u0219i, \u00een 1861, acel Latesiu\/ Late\u015f\u016d care public\u0103 De legea electoral\u0103<\/em>, un text b\u0103rnu\u021bian \u00een fond \u0219i \u00een form\u0103, era \u201estudinte alu facultatei de dreptu din Iassi\u201d.[17]<\/sup><\/a> Cum nu g\u0103sim niciun Late\u0219 printre studen\u021bii la drept din vremea aceea, o concluzie ce se poate trage este c\u0103 L\u0103\u021bescu = Late\u0219. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, aceast\u0103 concluzie ar fi pripit\u0103. Exist\u0103 mai multe ipoteze care se pot face:<\/p>\n\n\n\n

      \n
    1. Teodor Late\u0219 = Toderi\u021b\u0103 L\u0103\u021bescu (pe aceasta, cum am spus, o contest);<\/li>\n\n\n\n
    2. Teodor Late\u0219 s-a \u00eenscris sub numele L\u0103\u021bescu (pe aceasta o g\u0103sesc implauzi\u00adbil\u0103);<\/li>\n\n\n\n
    3. Late\u0219 era numai auzitor la drept, nu student regulat.<\/li>\n\n\n\n
    4. Listele de studen\u021bi sunt incomplete \u0219i con\u021bin erori.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

      Cele dou\u0103 ipoteze din urm\u0103 mi se par ambele plauzibile. S-ar putea ca Late\u0219 s\u0103 nu apar\u0103 printre studen\u021bii de la drept dintr-o neglijen\u021b\u0103 sau pentru c\u0103 s-a considerat c\u0103 ace\u00adea\u0219i persoan\u0103 este trecut\u0103 de dou\u0103 ori, sub dou\u0103 versiuni ale aceluia\u0219i nume (L\u0103\u021bes\u00adcu, Late\u0219). Dar s-ar putea \u0219i ca Late\u0219 s\u0103 nu fi fost \u00eenscris regulat la drept, ceea ce ar \u00eensemna c\u0103 informa\u021bia din Ateneul Rom\u00e2n <\/em>este imprecis\u0103.<\/p>\n\n\n\n

      \u00cen orice caz, Teodor Late\u0219iu, studentul Facult\u0103\u021bii filosofice, a ob\u021binut la 1 decem\u00adbrie 1862 o singular\u0103 diplom\u0103 de \u201emagistru \u00een filosofie\u201d, semnat\u0103 de Filaret Scriban \u0219i Ioan Popp, decanul facult\u0103\u021bii filosofice[18]<\/sup><\/a>, la a c\u0103rui \u00eenmorm\u00e2ntare avea s\u0103 cuv\u00e2nteze peste c\u00e2\u021biva ani. Diploma de magistru era prev\u0103zut\u0103 \u00een Decretul domnesc de \u00eentemeiere a Universit\u0103\u021bii din Ia\u0219i, \u00een aplicarea legii din 1851 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, la articolul 8. \u00cen urma (re)organiz\u0103rii ulterioare, universit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia au conferit numai gradul de licen\u021biat p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu (\u00een filosofie primul doctor este creat \u00een 1905), cu excep\u021bia facul\u00adt\u0103\u021bilor de medicin\u0103, care confereau gradul de doctor. O not\u0103 redac\u021bional\u0103 din Tribuna rom\u00e2n\u0103<\/em> ne informeaz\u0103 c\u0103 Late\u0219 a fost \u201eprimul graduat\u201d al Universit\u0103\u021bii din Ia\u0219i.[19]<\/sup><\/a> Afl\u0103m din diploma de magistru c\u0103 Teodor Late\u0219 era din F\u00e2nt\u00e2na Mare, \u021binutul Sucevei, \u0219i c\u0103 d\u0103duse examene din \u201e\u0219tiin\u021bele filosofice \u0219i literare\u201d (f\u0103r\u0103 detalii). B\u0103rnu\u021b preda, la facultatea filosofic\u0103, psihologia, logica, metafizica, estetica, pedagogia, eticoteologia \u0219i istoria filosofiei.[20]<\/sup><\/a> La aceste discipline se ad\u0103ugau literatura (V. A. Urechia) \u0219i istoria uni\u00adversal\u0103 (N. Ionescu). Din aceste materii, probabil, fusese examinat Late\u0219. Dac\u0103 Late\u0219 a ascultat \u0219i cursurile facult\u0103\u021bii juridice, cum nu m\u0103 \u00eendoiesc, a \u00eenv\u0103\u021bat de la B\u0103r\u00adnu\u021b \u0219i dreptul natural public \u0219i privat, dreptul gin\u021bilor, dreptul constitu\u021bional \u0219i dreptul public al rom\u00e2nilor.<\/p>\n\n\n\n

      Din 7 februarie 1862, \u00eenc\u0103 nediplomat, Late\u0219 era profesor de \u201efilosofie propede\u00adu\u00adtic\u0103\u201d la Gimnaziul din Ia\u0219i (Liceul Na\u021bional), unde \u00eei succedase lui B\u0103rnu\u021b. Late\u0219 era sufi\u00adcient de apreciat pentru a deveni director al Gimnaziului, \u00eentre 11 octombrie 1865 \u0219i 6 iulie 1868. Din programele Gimnaziului, vedem c\u0103 el preda, sub titlul de filosofie pro\u00adpedeutic\u0103, psihologia empiric\u0103 \u0219i logica.[21]<\/sup><\/a> Aceasta sugereaz\u0103 c\u0103 el urma prelucrarea b\u0103r\u00adnu\u021bian\u0103 a primului volum al manualului de propedeutic\u0103 filosofic\u0103 a lui Joseph Beck (1841). Prelucrarea a fost publicat\u0103, sub numele lui B\u0103rnu\u021b, \u00een 1871.[22]<\/sup><\/a> \u0218tim de la Panu c\u0103 Late\u0219 preda filosofia lui Krug.[23]<\/sup><\/a> Aceste fr\u00e2nturi de informa\u021bie duc la ipoteza c\u0103 filo\u00adso\u00adfia lui Late\u0219 era filosofia pe care o \u00eenv\u0103\u021base de la B\u0103rnu\u021b. B\u0103rnu\u021b se baza \u00een principal pe Krug (pentru etic\u0103, estetic\u0103, metafizic\u0103) \u0219i pe Beck (pentru psihologie \u0219i logic\u0103). Vom vedea c\u0103 Late\u0219 avea acces \u0219i la textele pedagogice \u0219i juridice ale lui B\u0103rnu\u021b (pre\u00adlu\u00adcr\u0103ri dup\u0103 Niemeyer \u0219i Rotteck). Se prea poate ca Maiorescu s\u0103 fi avut dreptate din acest punct de vedere, c\u0103 orizontul cultural al frac\u021bioni\u0219tilor se reducea la cursurile lui B\u0103rnu\u021b \u0219i la Tribuna rom\u00e2n\u0103<\/em> a lui N. Ionescu.<\/p>\n\n\n\n

      C\u0103 Late\u0219 era \u00eentr-adev\u0103r foarte apropiat de B\u0103rnu\u021b se vede din mai multe indicii: 1) acesta l-a l\u0103sat succesor al s\u0103u la Gimnaziu \u0219i l-a dorit suplinitor la Universitate \u00een 1864, c\u00e2nd a intrat \u00een concediu de boal\u0103 (Maiorescu \u00eens\u0103 s-a opus); 2) la moartea lui B\u0103r\u00adnu\u021b, Late\u0219, profesor gimnazial, trebuia s\u0103 cuv\u00e2nteze din partea \u0219colilor secundare, \u00eentru\u00adc\u00e2t ca \u201e\u0219colariu\u201d al lui B\u0103rnu\u021b \u201ea binemeritat de stima profesoriului s\u0103u afec\u00ad\u021bionat\u201d[24]<\/sup><\/a>; 3) mai t\u00e2rziu a f\u0103cut parte din comitetul pentru editarea manuscriselor lui B\u0103r\u00adnu\u021b, a c\u0103ror publicare a \u00eenceput \u00een 1867.<\/p>\n\n\n\n

      Am v\u0103zut c\u0103 \u00eenc\u0103 din 1861 Late\u0219 s-a manifestat politic, pe linia lui B\u0103rnu\u021b. Cari\u00ade\u00adra lui politic\u0103 veritabil\u0103 \u00eens\u0103 a \u00eenceput mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd era profesor \u0219i membru de vaz\u0103 al Frac\u021biunii libere \u0219i independente. \u00cen 1866, Late\u0219, \u00eempreun\u0103 cu Dimitrie Tacu (acesta \u00eencepuse [?] dreptul \u00een 1857, tot cu B\u0103rnu\u021b) erau deputa\u021bi \u00een Adunarea Legis\u00adlativ\u0103, care a devenit Constituant\u0103. \u00cen 1866 e \u201efost deputat\u201d, Constituanta fiind dizolvat\u0103 la 6 iulie, \u00eens\u0103 se alege din nou \u00een 1868 (ianuarie?), la Colegiul III, Dorohoi. \u00cen iulie, cum am v\u0103\u00adzut, \u00eenceteaz\u0103 din func\u021bia de director \u0219i, la \u00eenceperea sesiunii parlamentare, pleac\u0103 la Bucu\u00adre\u0219ti. Late\u0219 nu a fost parlamentar lung\u0103 vreme, c\u0103ci parlamentul a fost dizolvat \u00een ianuarie 1869.<\/p>\n\n\n\n

      \u00cen octombrie 1870, f\u0103r\u0103 a mai fi deputat, Late\u0219 a eliberat \u0219i postul de profesor la Liceul na\u021bional. Din acest moment numele lui nu se mai \u00eent\u00e2lne\u0219te aproape pe nic\u0103ieri, cu excep\u021bia unei men\u021biuni \u00eentr-un jurnal ardelean, din 1874, care ar putea explica ra\u021biu\u00adnea acestui fapt. De acolo afl\u0103m despre un Latesiu, profesor din Moldova, care c\u0103zuse victim\u0103 alien\u0103rii mintale.[25]<\/sup><\/a> Latesiu este men\u021bionat al\u0103turi de poetul Nicoleanu, mort nebun \u00een 1871, \u0219i de alte personalit\u0103\u021bi care \u00eennebuniser\u0103 sau se sinuciseser\u0103. O alt\u0103 men\u00ad\u021biune g\u0103sim la Titu Maiorescu, \u00een Introducerea la Discursuri parlamentare<\/em>, vol. I, unde este vorba, la pagina 49, de \u201er\u0103posa\u021bii Suciu, Micle, Gheorghiu, Late\u0219\u201d, profesori frac\u00ad\u021bioni\u0219ti, pe care-i zeflemise\u0219te \u00eenc\u0103, dup\u0103 30 de ani, c\u0103 nu ar fi citit, \u00een afara caie\u00adtu\u00adlui lor de cursuri, dec\u00e2t Tribuna<\/em> lui N. Ionescu \u0219i Dreptul public al rom\u00e2nilor<\/em> al lui B\u0103rnu\u021b, \u201eo carte remarcabil\u0103 prin lipsa total\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103 juridic\u0103\u201d. Late\u0219 murise, deci, \u00eenainte de 1897, c\u00e2nd au ap\u0103rut Discursurile<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

      <\/div>\n\n\n\n
      O confuzie curioas\u0103<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

      Traiectoriile lui Teodor L\u0103\u021bescu, separatistul anti-dinast, \u0219i Teodor Late\u0219, unio\u00adnis\u00adtul anti-dinast, converg doar pu\u021bin, \u00eentre abdicarea lui Cuza \u0219i ratificarea Constitu\u021biei din 1866. \u00cei une\u0219te opozi\u021bia fa\u021b\u0103 de principele str\u0103in, dar tot restul \u00eei opune. Late\u0219 f\u0103cea parte din \u201ed\u0103sc\u0103limea\u201d f\u0103r\u0103 ascenden\u021b\u0103 aristocratic\u0103, asemenea lui Nicolae Ionescu, pre\u00ad\u0219edintele Frac\u021biunii, b\u0103iat de pop\u0103 de \u021bar\u0103. Era un adept convins, chiar fanatic, al ideilor b\u0103rnu\u021biene, pe care nu le-ar fi putut tr\u0103da. L\u0103\u021bescu, schimb\u0103torul de partide, nu a fost p\u0103rta\u0219 al Frac\u021biunii dec\u00e2t vremelnic, din oportunism. Confuzia postum\u0103 a celor doi este uimitoare. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t exist\u0103 contemporani care scriu despre am\u00e2ndoi, f\u0103r\u0103 a \u00eei identifica vreodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

      Un exemplu gr\u0103itor este Xenopol care, \u00een Istoria partidelor politice<\/em>, \u00eei indexeaz\u0103 at\u00e2t pe L\u0103\u021bescu-Boldur, c\u00e2t \u0219i pe Late\u0219: L\u0103\u021bescu Teodor Boldur este men\u021bionat la pagi\u00adnile 333, 483, 485\u2013486, 506 (eronat), \u00een principal \u00een leg\u0103tur\u0103 cu mi\u0219carea separatist\u0103 din Ia\u0219i. Late\u0219 Teodor apare la paginile 497 \u0219i 519, fiind men\u021bionat \u0219i la pagina 506 (La\u021be\u0219u, indexat\u0103 eronat), \u00een leg\u0103tur\u0103 cu activismul lui \u00een Adunarea Constituant\u0103. Ar fi de necrezut ca Xenopol, contemporan cu evenimentele[26]<\/sup><\/a>, posibil martor ocular, s\u0103 nu fi \u0219tiut c\u0103 cei doi erau una \u0219i aceea\u0219i persoan\u0103, dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r a\u0219a ar fi fost. \u00cens\u0103 nu a fost a\u0219a \u0219i nu este surprinz\u0103tor c\u0103 nimeni, scriind despre Toderic\u0103 L\u0103\u021bescu, nu a f\u0103cut din el un b\u0103rnu\u021bian \u0219i un profesor secundar de filosofie.<\/p>\n\n\n\n

      Un alt indiciu al neidentit\u0103\u021bii celor doi este c\u0103 \u0219i Maiorescu, \u00een Discursuri parla\u00admentare <\/em>I, vorbe\u0219te despre am\u00e2ndoi, tot f\u0103r\u0103 a-i identifica vreodat\u0103. Teodor Boldur-L\u0103\u00ad\u021bescu, secesionistul, apare prima dat\u0103 la pagina 13, \u00een compania lui Ceaur-Aslan \u0219i Roz\u00adno\u00advanu, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u201er\u0103scoala\u201d din aprilie 1866. Late\u0219 apare, cum am v\u0103zut, la pagina 49, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu tribula\u021biile Frac\u021biunii. Nici Maiorescu s\u0103 nu fi \u0219tiut c\u0103 profe\u00adsorul Late\u0219 era fiul unui fost hatman al poli\u021biei Moldovei?<\/p>\n\n\n\n

      Trag deci concluzia logic\u0103 c\u0103 Teodor Late\u0219, din F\u00e2nt\u00e2na Mare, \u021binutul Sucevei, proclamat magistru \u00een filosofie de Universitatea din Ia\u0219i, \u00een decembrie 1862, profesor \u0219i director la Liceul Na\u021bional, deputat la \u201966 \u0219i la \u201968, nu este unul \u0219i acela\u0219i cu Teodor L\u0103\u021bescu-Boldur. Din p\u0103cate, nu am putut afla nici c\u00e2nd s-a n\u0103scut, nici c\u00e2nd \u0219i unde a murit. Estim\u00e2ndu-l cam de 18 ani la \u00eenceputul studiilor superioare, deci cam de 20-21 de ani \u00een 1862, ar rezulta c\u0103 era din genera\u021bia lui Titu Maiorescu, n\u0103scut pe la 1841. Cum am v\u0103zut, nu mai tr\u0103ia \u00een 1897, dar poate c\u0103 vreo boal\u0103 \u00eel scosese din via\u021ba pu\u00adblic\u0103 de prin 1870.<\/p>\n\n\n\n

      <\/div>\n\n\n\n
      Scrierile lui Late\u0219<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

      Scrierile lui cunoscute sunt:<\/p>\n\n\n\n

        \n
      1. De legea electorala<\/em>, Ia\u015fi, Tiparul Tribunei Rom\u0103ne, 1861.<\/li>\n\n\n\n
      2. \u201eOpiniunea moldoveneasc\u0103 despre legea electoral\u0103. 1861\u201d, Gazeta de Tran\u00adsil\u00advania<\/em>, XXV, 40, 41 (18, 22 mai 1862), articol preluat dintr-o \u201ebro\u0219uric\u0103 e\u0219it\u0103 \u00een Jasi\u201d.<\/li>\n\n\n\n
      3. Panegiricul nemuritoriului rom\u00e2n Simion B\u0103rnutiu compus de \u0219colariul s\u0103u Teo\u00addor Late\u0219u, Tribuna rom\u00e2n\u0103<\/em>, VI (1864), 211 (25 iunie), pp. [1]\u2013[3]; 212 (29 iunie), pp. [1]\u2013[4]; 213 (2 iulie), pp. [2]\u2013[3] \u0219i 214 (6 iulie], p. [3]; Fune\u00adra\u00adriele lui Simeon B\u0103rnu\u021biu<\/em>, Ia\u0219i, Buciumul Rom\u00e2n, 1864, pp. 19\u201353; Anua\u00adrulu generale alu instructiunei publice din Rom\u00e2nia pe anul scolariu 1863\u20134<\/em>, Bu\u00adcu\u00adre\u0219ti, Imprimeria statului, 1866, pp. 212\u2013224.<\/li>\n\n\n\n
      4. Discursul \u021binut de Teodor Late\u0219 la \u00eenmorm\u00e2ntarea lui Ioan Pop, profesore de matematic\u0103 la Facultatea din Ia\u0219i, 1865.<\/li>\n\n\n\n
      5. Cu Tacu: Dare de sama la aleg\u00eatorii Municipiului Ia\u015fii, d’in partea fostiloru deputati Teodor Latesiu \u015fi Demetriu Tacu<\/em>, Ia\u0219i, Impr. Adolf Bermann, 1866.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

        \u00cen afara acestora, dispunem de transcrierea interven\u021biilor lui \u00een Adunarea Con\u00adsti\u00adtuant\u0103, \u00een:<\/p>\n\n\n\n