{"id":9004,"date":"2025-11-29T13:40:32","date_gmt":"2025-11-29T11:40:32","guid":{"rendered":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?page_id=9004"},"modified":"2025-12-01T11:12:42","modified_gmt":"2025-12-01T09:12:42","slug":"restituiri-ioan-mesota-expunerea-catorva-fenomene-sufletesti-cu-privire-la-expresiunile-psicologice-in-limba-romaneasca-1866","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/volumul-21-2025\/restituiri-ioan-mesota-expunerea-catorva-fenomene-sufletesti-cu-privire-la-expresiunile-psicologice-in-limba-romaneasca-1866\/","title":{"rendered":"Restituiri: Ioan Me\u0219ot\u0103, \u201eExpunerea c\u00e2torva fenomene suflete\u0219ti cu privire la expresiunile psicologice \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103\u201d (1866)"},"content":{"rendered":"\n

DOI: 10.59277\/SIFR.202521.10<\/p>\n\n\n\n

Restituiri: Ioan Me\u0219ot\u0103, \u201eExpunerea c\u00e2torva fenomene suflete\u0219ti cu privire la expresiunile psicologice \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103\u201d (1866) <\/h2>

[ed. Titus Lates<\/strong>]<\/p><\/div>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
Cuprins<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Titus Lates<\/strong>, Prospectul unui lexicon pentru propedeutica filosofic\u0103. Not\u0103 introductiv\u0103<\/p>\n\n\n\n

Ioan Me\u0219ot\u0103<\/strong>,  Expunerea c\u00e2torva fenomene suflete\u0219ti cu privire la expresiunile psicologice \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Prospectul unui lexicon pentru propedeutica filosofic\u0103: Not\u0103 introductiv\u0103<\/strong><\/h4><\/div>\n\n\n\n
Titus Lates<\/h5>\n\n\n\n

Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Dup\u0103 evenimentele din 1848, reprezentan\u021bii parohiilor din Bra\u0219ov-Cetate, bise\u00adrica Sf. Adormire a Maicii Domnului, \u0219i din Bra\u0219ov-\u0218chei, biserica Sf. Nicolae, la \u00eendemnul protopopului Bra\u0219ovului Ioan Popasu, au decis \u00eenfiin\u021barea unui Gimnaziu rom\u00e2nesc la Bra\u0219ov, pe baza proiectului de organizare a gimnaziilor \u0219i \u0219colilor reale din Austria publicat de Ministerul de Culte \u0219i Instruc\u021biune Austriac (Entwurf der Organisa\u00adtion der Gymnasien und Realschulen in Oesterreich. Vom Ministerium des Cultus und Unterrichts<\/em>, Wien, 1849).[1]<\/sup><\/a> Angaj\u00e2ndu-se la subscrip\u021bii pentru asigurarea mijloacelor de subzisten\u021b\u0103 pentru \u0219coal\u0103 \u0219i profesori timp de 10 ani, au \u00eenaintat o peti\u021bie la guvern \u00een 26 septembrie 1850, iar la 1 octombrie s-a deschis gimnaziul cu clasa I, ad\u0103ug\u00e2ndu-se progresiv \u00een urm\u0103torii ani celelalte clase.[2]<\/sup><\/a> \u00cen primii ani (1850\u20131862) a func\u021bionat ca gim\u00adna\u00adziu inferior, cu patru clase, reu\u0219ind prin str\u0103dania primului director, Gavril Mun\u00adtea\u00adnu, \u0219i cu sprijinul episcopului Andrei \u0218aguna, conduc\u0103torul diecezei greco-orientale rom\u00e2ne a Ardealului, s\u0103-\u0219i p\u0103streze caracterul de \u0219coal\u0103 medie confesional\u0103, cu limba de predare rom\u00e2na, \u00een ciuda presiunilor guvernului absolutist din anii 1853\u20131860 de a intro\u00adduce germana ca limb\u0103 de predare.<\/p>\n\n\n\n

La 13 octombrie 1860 a fost f\u0103cut cunoscut un act emanat de la Majestatea Sa \u00cem\u00adp\u0103\u00adratul \u0219i Regele Franz Josef I prin care se ini\u021bia completarea gimnaziului din Bra\u0219ov la 8 clase, urm\u00e2nd a i se acorda \u0219i un ajutor din partea statului. Actul (care pre\u00adve\u00addea m\u0103suri similare \u0219i pentru gimnaziul s\u00e2rb din Neusatz\/Novi Sad) a premers pro\u00admul\u00adg\u0103rii Diplomei \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219tidin 20 octombrie 1860 (Oktoberdiplom<\/em>), prin care s-a pus cap\u0103t guvern\u0103rii (neo)absolutiste. S-au restituit o serie de drepturi \u021b\u0103rilor de sub coroa\u00adna habsburgic\u0103, recunosc\u00e2ndu-se \u0219i dreptul confesiunilor de a se \u00eengriji de instruc\u00ad\u021bia credincio\u0219ilor, iar Marele Principat al Transilvaniei a redevenit autonom \u00een cadrul imperiului. \u00cen noile \u00eemprejur\u0103ri, episcopul Andrei \u0218aguna a reu\u0219it emanciparea gimna\u00adziului de sub influen\u021ba direct\u0103 a statului \u0219i transformarea lui \u00eentr-o \u0219coal\u0103 cu adev\u0103rat confe\u00adsional\u0103. \u00centre timp s-a f\u0103cut o cerere de sprijin financiar a gimnaziului \u0219i din partea Principatelor Unite Rom\u00e2ne, \u00een baza unor vechi hrisoave de pe vremea domnilor Moldovei Aron Vod\u0103 (1594) \u0219i Gheorghe \u0218erban (1656), ctitori ai bisericii Sf. Nicolae din \u0218cheii Bra\u0219ovului. Cererea a fost adresat\u0103 de protopopul Ioan Popasu principelui Alexandru Ioan Cuza la 25 decembrie 1859 \u0219i a fost rezolvat\u0103 favorabil at\u00e2t de minis\u00adterul cultelor \u0219i instruc\u021biunii publice din Moldova (28 iulie 1860), c\u00e2t \u0219i de cel din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 (15 mai 1861). Cu acest sprijin, Eforia \u0219colar\u0103 a hot\u0103r\u00e2t \u00een vara anului 1862 s\u0103 deschid\u0103 clasa a V-a gimnazial\u0103 \u0219i, astfel, din anul \u0219colar 1862\/3 s-a \u00eenceput completarea ciclului superior la Gimnaziul rom\u00e2nesc din Bra\u0219ov.[3]<\/sup><\/a> Noua clas\u0103 gimna\u00adzial\u0103 s-a inaugurat sub conducerea lui Ioan Me\u0219ot\u0103, un fost elev al gimnaziului care a ob\u021binut un doctorat \u00een filosofie la Bonn, angajat ca profesor cu un an \u00eenainte.<\/p>\n\n\n\n

Ioan Me\u0219ot\u0103 s-a n\u0103scut \u00een D\u00e2rstele Bra\u0219ovului \u00een anul 1837. Tat\u0103l s\u0103u, George (Gheorghe) Me\u0219ot\u0103, curatorul bisericii din comun\u0103, l-a dat mai \u00eent\u00e2i la \u0219coala din D\u00e2rste, apoi la cea din Turche\u0219, iar de aici l-a dus la Bra\u0219ov, unde a urmat cursurile pri\u00admare la \u0219coala rom\u00e2n\u0103 din \u0218chei \u0219i la cea catolic\u0103 din cetate. Dup\u0103 terminarea studiilor ele\u00admentare, \u00een 1850 a fost \u00eenscris la Gimnaziul romano-catolic maghiar din Bra\u0219ov (\u00een septembrie), dar dup\u0103 numai dou\u0103 luni a trecut ca elev la Gimnaziul rom\u00e2\u00adnesc din Bra\u0219ov, nou \u00eenfiin\u021bat (\u00een noiembrie). Aici a urmat primele patru clase din ciclul inferior (c\u00e2te avea gimnaziul la acea vreme), fiind coleg de clas\u0103, \u00een primul an, cu Titu Maio\u00adrescu[4]<\/sup><\/a>, \u0219i \u0219i-a continuat studiile la Gimnaziul superior luteran s\u0103sesc (\u00eenfiin\u021bat de Johan\u00adnes Honterus \u00een 1541), \u00een perioada 1854\u20131858. Remarcat de protopopul Bra\u00ad\u0219o\u00advului Ioan Popasu, a plecat \u00een toamna anului 1858 la Viena, unde a urmat timp de doi ani cursuri filosofice, pe care le-a continuat la Bonn, lu\u00e2ndu-\u0219i doctoratul \u00een filosofie \u00een anul 1861.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 \u00eentoarcerea de la studii a fost numit profesor la Gimnaziul rom\u00e2nesc din Bra\u0219ov, \u00eendeplinind din 1870, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii (1878) \u0219i func\u021bia de director al \u0219co\u00adlilor medii din Bra\u0219ov (dup\u0103 moartea primului director, Gavril Munteanu).[5]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul \u0219colar 1864\/5, la Gimnaziul de la Bra\u0219ov a \u00eenceput s\u0103 se predea Prope\u00adde\u00adutica filosofic\u0103<\/em>, care a fost introdus\u0103 \u00een planul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt pentru clasa a VII-a, con\u00adform Proiectului de organizare (Entwurf<\/em>) din 1849, care prevedea \u00eemp\u0103r\u021birea materiei \u00een doi ani de studiu: Logica<\/em>, \u00een clasa a VII-a, \u0219i Psihologia empiric\u0103<\/em>, \u00een clasa a VIII-a. Ca \u021bint\u0103 pentru aceast\u0103 preg\u0103tire erau stabilite (dup\u0103 program\u0103): \u201e\u00eentregirea cuno\u0219tin\u00ad\u021belor experimentale despre lumea din afar\u0103 prin cunoa\u0219terea empiric\u0103 a vie\u021bii suflete\u0219ti; cunoa\u0219terea sistematic\u0103 a formelor generale de cugetare, ca \u00eencheiere a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului de p\u00e2n\u0103 acum \u0219i ca preg\u0103tire a instruc\u021biunii ulterioare \u0219tiin\u021bifice\u201d[6]<\/sup><\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Din anul urm\u0103tor, 1865\/6, Ioan Me\u0219ot\u0103, a predat propedeutica filosofic\u0103 dup\u0103 ma\u00adnua\u00adlele herbartiene ale lui Gustav Adolf Lindner: Lehrbuch der formalen Logik<\/em> (Graz, 1861) \u0219i Lehrbuch der empirischen Psychologie nach genetischer Methode <\/em>(Cilli, 1858). [7]<\/sup><\/a><\/sup><\/p>\n\n\n\n

<\/a>Dup\u0103 primul an \u00een care a predat psihologia empiric\u0103<\/em>, a publicat \u201eEspunerea catorva fenomene sufletesci cu privire la espresiunile psicologice \u00een limb\u2019a ruman\u00e9sca\u201d \u00een A septea programa a gimnasiului plenariu rom\u00e2nescu de religiunea gr. orientale pe an. scol. 1865\/6<\/em>, redactat\u0103 (\u201eredig\u00e9ta\u201d) de G. J. Munteanu (Brasiovu, Tipografi \u0219i pro\u00adve\u00addiu\u00adtori R\u00f6mer & Kammer, 1866), text pe care \u00eel reproducem aicicu inten\u021bia de a-l aduce \u00een aten\u021bie, consider\u00e2nd-l remarcabil, dar pu\u021bin cunoscut. Textul original este puternic marcat de forme latinizante care, \u00een vederea prezentei restituiri, au fost tran\u00adscri\u00adse fonetic. Abia din anul 1874, Ioan Me\u0219ot\u0103, ca director, a introdus \u00een \u0219colile pe care le patrona ortografia fonetic\u0103, situ\u00e2ndu-se de partea lui Titu Maiorescu \u00een disputa privind scrierea \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

<\/a><\/a>Nefiind o restituire filologic\u0103, ci filosofic\u0103, prezenta editare urmeaz\u0103 normele generale ale actualiz\u0103rii ortografice \u2013 cu respectarea particularit\u0103\u021bilor stilistice ale textului original \u0219i conservarea patinei timpului.<\/p>\n\n\n\n

Pentru facilitarea \u00een\u021belegerii unor termeni, am \u00eentocmit un glosar orientativ, f\u0103r\u0103 preten\u021bia c\u0103 este complet sau definitiv.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
Glosar
<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

am\u0103surat<\/em> adj. \u2013 pe m\u0103sura, potrivit, conform<\/p>\n\n\n\n

ascrie<\/em> vb. \u2013 a (se) atribui,<\/p>\n\n\n\n

casiuna<\/em> = c\u0103\u0219una<\/em> vb. \u2013 a cauza, a produce, a provoca<\/p>\n\n\n\n

del\u0103tura<\/em> vb. \u2013 a se \u00eenl\u0103tura, a se da la o parte<\/p>\n\n\n\n

denega<\/em> vb. \u2013 a nega, a respinge<\/p>\n\n\n\n

durator<\/em>, –ie<\/em> adj. \u2013 persistent, -\u0103, de durat\u0103<\/p>\n\n\n\n

fini<\/em>, –esc<\/em>, se finesc<\/em>, vb. \u2013 a termina, termin\u0103, se termin\u0103<\/p>\n\n\n\n

gran<\/em> (Granum) <\/em>s. n. \u2013 unitate de m\u0103sur\u0103 \u00een Roma Antic\u0103, folosit\u0103 \u00een farmacie = 47, 04 mg<\/p>\n\n\n\n

\u00eenr\u00e2urin\u021b\u0103<\/em> s. f.\u2013 influen\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

linte<\/em> s. f. \u2013 lentil\u0103, lintea ochiului<\/em> = cristalin<\/p>\n\n\n\n

maestros<\/em> adj. \u2013 m\u0103iestrit, me\u0219te\u0219ugit<\/p>\n\n\n\n

manc, <\/em>–\u0103<\/em> adj. \u2013 deficitar, -\u0103, cu lipsuri<\/p>\n\n\n\n

mar\u0219a<\/em> vb. \u2013 a se mi\u0219ca, a se l\u0103sa antrenat, a accepta<\/p>\n\n\n\n

neg<\/em> s. m. \u2013 papil\u0103<\/p>\n\n\n\n

neimpartiver<\/em> adj. \u2013 indivizibil<\/p>\n\n\n\n

neprecurmat<\/em> adj. \u2013 continuu, f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere<\/p>\n\n\n\n

nisui<\/em> vb. \u2013 a n\u0103zui, a dori, a se str\u0103dui<\/p>\n\n\n\n

p\u0103\u0219i<\/em> vb. \u2013 a trece<\/p>\n\n\n\n

partid\u0103<\/em>, –e<\/em> s. f. \u2013 aspect, -e<\/p>\n\n\n\n

pertracta<\/em> vb. \u2013 a trata<\/p>\n\n\n\n

pieli\u021b\u0103<\/em> s. f. \u2013 membran\u0103, pieli\u021ba tobei<\/em> = timpan<\/p>\n\n\n\n

practisare <\/em>s. f.\u2013 folosire<\/p>\n\n\n\n

preda<\/em> vb. \u2013 a (se) transmite<\/p>\n\n\n\n

predomnitor<\/em>, –oare<\/em> adj. \u2013 predominant, -\u0103<\/p>\n\n\n\n

provedea<\/em> vb. \u2013 a (ne) \u00eenzestra<\/p>\n\n\n\n

pusa\u021biune (pusetiune)<\/em> s. f. \u2013 pozi\u021bie, \u00eemprejurare<\/p>\n\n\n\n

radie<\/em> s. f. \u2013 raz\u0103<\/p>\n\n\n\n

r\u00e2urin\u021b\u0103<\/em> s. f. \u2013 influen\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

revocare<\/em> s. f. \u2013 evocare<\/p>\n\n\n\n

rudit<\/em>, –\u0103<\/em> adj. \u2013 asem\u0103n\u0103tore, -oare, \u00eenrudit, -\u0103<\/p>\n\n\n\n

sc\u0103z\u0103m\u00e2nt<\/em> s. n. \u2013 pierdere, lips\u0103<\/p>\n\n\n\n

semtiver<\/em>\/nesemtiver<\/em> adj. \u2013 perceptibil\/imperceptibil, real\/nereal<\/p>\n\n\n\n

sim\u021b\u0103m\u00e2nt<\/em> s. n. \u2013 sentiment<\/p>\n\n\n\n

statori<\/em> vb. \u2013 a statornici<\/p>\n\n\n\n

\u021b\u0103rmuri<\/em> vb. \u2013 a (se) limita, a (se) m\u0103rgini<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Pentru traducerea fragmentului din Faust<\/em> de Goethe, pe l\u00e2ng\u0103 numeroasele va\u00adri\u00adante care pot fi consultate (Ion Gorun, I. U. \u0218oricu, Iosif N\u0103dejde, Lucian Blaga, \u0218tefan Aug. Doina\u0219 \u0219i Mihail Neme\u0219), propun \u0219i eu una [cu dou\u0103 intercal\u0103ri explicative]:<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd conceptele lipsesc,<\/em><\/p>\n\n\n\n

[Deci dispare \u00een\u021belesul]<\/p>\n\n\n\n

Apar cuvintele, la \u021banc.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Le po\u021bi la har\u021b\u0103 folosi,<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ca s\u0103 \u00ee\u021bi faci \u201esistema\u201d,<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ori orbe\u0219te s\u0103 le crezi,<\/em><\/p>\n\n\n\n

F\u0103r\u2019 s\u0103 le po\u021bi fura ceva.<\/em><\/p>\n\n\n\n

[C\u0103ci sunt goale; nu-i a\u0219a?]<\/p>\n\n\n\n

Fragmentul circumscrie zona de interes a textului prezentat, dar \u0219i a volu\u00admu\u00adlui de fa\u021b\u0103: \u00een\u021belesul cuvintelor<\/em>. Trebuie decelat\u0103 aici, c\u00e2t mai bine, pe l\u00e2ng\u0103 ironia lui Mefis\u00adto\u00adfel, grava problem\u0103 filosofic\u0103 despre valoarea conceptelor \u0219i peri\u00adcolul desubstan\u00ad\u021bia\u00adliz\u0103rii lor, precum \u0219i rolul educa\u021biei \u00een dezvoltarea ra\u021biunii, aspecte subliniate \u0219i de Ioan Me\u0219ot\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Textul original al lui Ioan Me\u0219ot\u0103 (A septea programa a gimnasiului plenariu rom\u00e2\u00adnescu de religiunea gr. orientale pe an. scol. 1865\/6<\/em>) poate fi accesat pe site-ul Bibliotecii Digitale a BCU Cluj: https:\/\/dspace.bcucluj.ro\/handle\/123456789\/142516<\/p>\n\n\n\n

Pentru a facilita o eventual\u0103 confruntare cu acesta, am indicat, pe textul prezent, pagina\u021bia original\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
Note<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

[1]<\/sup><\/a> Andrei\u016d B\u00e2rseanu, Istoria \u0219c\u00f3lelor centrale rom\u00e2ne gr. or. din Bra\u0219ov<\/em>, Bra\u0219ov, Tipo\u00adgra\u00adfia Ciurcu & Comp., 1902, p. 237.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, pp. 47\u201357. Virgil Oni\u021biu, \u201eNotite din istoria sc\u00f3lelor n\u00f3stre medii\u201d, A XXXII Pro\u00adgram\u0103 a gimnasiului mare public roman de religiunea gr oriental\u0103 din Bra\u0219ov pe anul sco\u00adlar 1895<\/em>\u201396<\/em>, Brasov, Tipografia A. Muresianu, 1896, p. 53.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/sup><\/a> Andrei\u016d B\u00e2rseanu, Istoria \u0219c\u00f3lelor centrale rom\u00e2ne gr. or. din Bra\u0219ov<\/em>, ed. cit., pp. 140\u2013153.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/sup><\/a> Titu Maiorescu era g\u0103zduit, la acea vreme, \u00eempreun\u0103 cu sora lui Emilia, \u00een casa unchiu\u00adlui s\u0103u Ioan Popasu (fratele mamei sale). \u00cen anul \u0219colar urm\u0103tor, Maiorescu a fost trimis la Cole\u00adgiul \u201eTeresianum\u201d din Viena.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/sup><\/a> Ioan\u016d Popea, \u201eIoan\u016d Me\u0219ot\u0103. Cuv\u00eantu \u021binut\u016d \u00een 25 Septemvre v 1888 la s\u0115rb\u0103t\u00f3rea S-tei Sofii\u201d, A XXV program\u0103 a gimnaziului mare public\u016d romanu de religiunea ort. rasariteana din Bra\u00ad\u0219ovu<\/em>, Bra\u0219ov\u016d, Tipografia A. Mure\u0219ianu, 1889, pp. 5\u20136. Pentru alte am\u0103nunte biobi\u00adblio\u00adgra\u00adfice, vezi: Valentin Bodea, Viorel R\u0103ducanu, Dr. Ioan Me\u0219ot\u0103 (1837\u20131878): preliminarii bio\u00adgra\u00adfice<\/em>, Bra\u0219ov, Editura Orator, 2003.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/sup><\/a> Andrei\u016d B\u00e2rseanu, Istoria \u0219c\u00f3lelor centrale rom\u00e2ne gr. or. din Bra\u0219ov<\/em>, ed. cit., p. 318.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/sup><\/a> \u00cen primul an, 1864\/5, logica a fost predat\u0103 dup\u0103 manualul lui Joseph Beck, Grundri\u00df der Empiri\u00adschen Psychologie und Logik<\/em> (Ibidem<\/em>, p. 324), acela\u0219i dup\u0103 care a predat propede\u00adu\u00adtica filosofic\u0103 Simion B\u0103rnu\u021biu la Ia\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Expunerea c\u00e2torva fenomene suflete\u0219ti cu privire la expresiunile psicologice \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103<\/strong><\/h4><\/div>\n\n\n\n
Ioan Me\u0219ot\u0103<\/h5>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

[22] Dezvoltarea unei limbi merge m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu dezvoltarea na\u021biunii, care o vorbe\u0219te; cu c\u00e2t aceasta se cultiv\u0103 mai tare, cu at\u00e2t \u0219i limba i se mai \u00eenavu\u021be\u0219te, c\u0103ci cu c\u00e2t se \u00eenmul\u021besc cuno\u0219tin\u021bele unui individ sau a unei na\u021biuni, cu at\u00e2ta se \u00eenmul\u021besc \u0219i vorbele, cu care se \u00eensemneaz\u0103 lucrurile cunoscute. Pentru un lucru de nou cunoscut, pentru o no\u021biune, trebuie s\u0103 se formeze \u0219i o vorb\u0103 nou\u0103. Vorbele sunt ve\u0219mintele natu\u00adrale ale cuget\u0103rii, limba este expresiunea na\u021biona\u00adlit\u0103\u021bii. Un popor, la care studiul filo\u00adsofic a ajuns un grad \u00eenalt de dezvoltare va poseda o limb\u0103 cu totul deosebit\u0103 de a unui popor, care cunoa\u0219te numai trebuin\u021bele sensuale.<\/p>\n\n\n\n

Privind la popoarele culte ale Europei vedem, c\u0103 fiecare din acestea are mai mare mul\u021bime de vorbe \u00een acel ram de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103, care l-a dezvoltat mai tare, a\u0219a spre exemplu \u00een privin\u021ba filosofiei este recunoscut, c\u0103 aceasta a aflat cultivarea \u0219i dezvol\u00adtarea cea mai serioas\u0103 la poporul german; de aceea \u0219i afl\u0103m la acesta o abunden\u021b\u0103 de vorbe pe acest teren cu cele mai fine distinc\u021biuni \u0219i nuan\u021be, care \u00een alt\u0103 limb\u0103 numai cu greu se pot reproduce.<\/p>\n\n\n\n

Cu deosebire observ\u0103m \u00een limba german\u0103 \u00eentrebuin\u021barea cea deas\u0103 de vorbe abstracte nu numai \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, ci \u0219i \u00een limba poporului, ceea ce \u00eengreuneaz\u0103 unui str\u0103in \u00eenv\u0103\u021barea ei, pe c\u00e2nd popoarele romanice se servesc mai mult de vorbe concrete.<\/p>\n\n\n\n

Poporul rom\u00e2n posed\u0103 fire\u0219te vorbe pentru \u00eensemnarea numai a acelor lucruri, care le cunoa\u0219te \u0219i acestea sunt partea cea mai mare de pe c\u00e2mpul experien\u00ad\u021bei. Aci \u00eens\u0103 posed\u0103 at\u00e2tea, c\u00e2te are de lips\u0103, de aceia \u00eenv\u0103\u021ba\u021bii no\u0219tri \u00eensemn\u00e2nd lucrurile, de care are cuno\u0219tin\u021b\u0103 poporul nostru, nu ar avea trebuin\u021b\u0103 s\u0103 alerge la vorbe luate din alte limbi str\u0103ine, ci a le scoate numai din tezaurul na\u021biunii noastre. \u2013 Dar cum st\u0103m cu vorbele, cu care avem s\u0103 \u00eensemn\u0103m no\u021biuni abstracte, cugete, care nu se refer\u0103 nemijlocit la un ce concret, cu expresiunile \u0219tiin\u021bifice? \u2013 Am zis, c\u0103 vorba se formeaz\u0103 numai cu forma\u00adrea no\u021biunii, prin urmare fiecare ram de \u0219tiin\u021b\u0103 trebuie s\u0103-\u0219i formeze limba sa proprie. La rom\u00e2ni \u0219tiin\u021ba filosofiei s-a cultivat mai pu\u021bin, dec\u00e2t oricare alta, de aceea \u0219i limba filosofic\u0103, ca \u0219tiin\u021b\u0103 va fi mai pu\u021bin dezvoltat\u0103, expresiunile mai pu\u021bin fixate \u0219i \u00eentrebu\u00adin\u00ad\u021barea [23] lor mai nesigur\u0103. Aci vorbim de filosofie ca \u0219tiin\u021b\u0103 sistematic\u0103, c\u0103ci o filo\u00adsofie \u00een sens extins posed\u0103 \u0219i poporul rom\u00e2n ca oricare altul, \u0219i pentru aceasta are \u0219i vorbele corespunz\u0103toare. Str\u0103duin\u021ba \u00eenv\u0103\u021ba\u021bilor va fi, ca s\u0103 transpun\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 din filosofia poporului \u00een filosofia ca \u0219tiin\u021b\u0103, s\u0103 o rectifice, s\u0103 o statoriasc\u0103, iar unde aceea nu va ajunge s\u0103 o \u00eenavu\u021biasc\u0103, \u00eens\u0103 numai am\u0103surat spiritului ei \u0219i modului de cugetare a rom\u00e2nului.<\/p>\n\n\n\n

Rom\u00e2nii ocup\u00e2ndu-se cu studiul \u0219tiin\u021bific al filosofiei nu mai poate face tabula rasa<\/em> cel pu\u021bin nu tot din progresul ce l-a f\u0103cut aceast\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 la popoarele culte at\u00e2t vechi c\u00e2t \u0219i moderne. Prin urmare el prime\u0219te no\u021biuni gata, care are numai de a le cer\u00adceta, dac\u0103 sunt corecte \u0219i apoi a le \u00eembr\u0103ca \u00een ve\u0219minte rom\u00e2ne\u0219ti cores\u00adpun\u00adz\u0103toare. Iar corespunz\u0103toare este o vorba no\u021biunii, care o \u00eensemneaz\u0103, atunci, c\u00e2nd, sau cuprinde \u00een sine toate semnele caracteristice, prin care se deosebe\u0219te o no\u021biune de alta, sau este un semn de conven\u021biune primit de c\u0103tre na\u021biunea \u00eentreag\u0103. Aflarea semnelor conven\u021bionale pentru \u00eensemnarea no\u021biunilor este triumful inteligen\u021bei omene\u0219ti \u2013 Dac\u0103 nu ne vom n\u0103zui a fixa \u00eensemn\u0103tatea vorbelor pe orice teren, dar cu deosebire \u00een filosofie, ne vom deprinde numai la vorbe goale, la fraze f\u0103r\u0103 sens, \u0219i \u0219tiin\u021ba \u00een loc de a cultiva poporul numai \u00eel va \u00eentuneca mai tare, c\u0103ci atunci am \u00eemplinit provoca\u021biunea mali\u021bioas\u0103 a lui Mefistofel, exprimat\u0103 de Goethe :<\/p>\n\n\n\n

Denn eben wo Begriffe fehlen,<\/em><\/p>\n\n\n\n

Da stellt ein Wort zur rechten Zeit sich ein,<\/em><\/p>\n\n\n\n

Mit Worten l\u00e4sst sich trefflich streiten,<\/em><\/p>\n\n\n\n

Mit Worten ein System bereiten,<\/em><\/p>\n\n\n\n

An Worte l\u00e4sst sich trefflich glauben,<\/em><\/p>\n\n\n\n

Von einem Wort l\u00e4sst sich kein Jota rauben.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ocaziunea cea mai de aproape de a ne dezvolta \u0219i corecta limba \u0219i \u00een filosofie ni se d\u0103 pe calea \u0219colii \u00een gimnaziu sau colegiu, unde, dup\u0103 ce \u0219colarii \u0219i-au c\u00e2\u0219tigat un tezaur de cuno\u0219tin\u021be pe c\u00e2mpul religiunii, filologiei, \u0219tiin\u021belor naturale, matematicii \u0219i istoriei, \u00een cei din urm\u0103 doi ani (dup\u0103 sistema \u0219colilor germane) se ini\u021biaz\u0103 \u0219i \u00een studiul filosofic sau mai bine zic\u00e2nd se preg\u0103tesc pentru ascultarea acestei \u0219tiin\u021be (Propedeutica filosofic\u0103) la universitate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen gimnaziile de 8 clase organizate dup\u0103 sistema german\u0103 este prescris studiul preg\u0103titor \u00een filosofie \u00een cele dou\u0103 clase din urm\u0103. Studiul acesta dup\u0103 organiza\u021biunea mai nou\u0103 [24] a gimnaziilor (v. Organisationsentwurf der \u00f6ster\u00adreichischen Gymna\u00adsien<\/em>) cuprinde din filosofie numai Logica formal\u0103 \u0219i Psicologia empiric\u0103, va s\u0103 zic\u0103 numai acele discipline, care se pot mai u\u0219or acomoda spiritului dezvoltat p\u00e2n\u0103 acum \u00een \u0219colari \u0219i cuno\u0219tin\u021belor lor. C\u0103ci Logica formal\u0103 se leag\u0103 \u00een c\u00e2tva de gramatic\u0103 \u0219i ar\u0103\u00adt\u00e2nd formele \u0219i legile, dup\u0103 care are s\u0103 urmeze cugetarea, ca aceasta s\u0103 fie corect\u0103 \u00ee\u0219i are de material pentru practisarea acelora no\u021biunile, ce \u0219i le-a c\u00e2\u0219tigat \u0219colarii pe diferi\u00adtele c\u00e2mpuri ale \u0219tiin\u021belor; iar Psicologia empiric\u0103, ca \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura despre suflet se apro\u00adpie mai tare de \u0219tiin\u021bele naturale, prin urmare \u00ee\u0219i afl\u0103 \u00een \u0219colari o preg\u0103tire \u00een privin\u021ba metodei de pertractare \u00een Fizic\u0103, deoarece aceasta, se ocup\u0103 cu descrierea \u0219i explicarea fenomenelor \u00een natur\u0103, iar Psicologia empiric\u0103 cu descrierea \u0219i explicarea fenomenelor din sufletul omului. Psicologia ra\u021bional\u0103, ca parte a Metafizicei \u0219i ca o disciplin\u0103, care se ocup\u0103 cu explicarea fiin\u021bei sufletului nu intr\u0103 \u00een cursul filosofic gimnazial. Aceast\u0103 restr\u00e2ngere a studiului filosofic \u00een gimnaziu li se pare unora necorespunz\u0103toare, deoa\u00adrece \u0219colarii ie\u0219ind de aici \u0219i p\u0103\u0219ind la auditoriul universit\u0103\u021bii nu sunt deprin\u0219i la cuge\u00adtare abstract\u0103 pe terenul oric\u0103rei specialit\u0103\u021bi de \u0219tiin\u021b\u0103. De aceea pretind, ca pe l\u00e2ng\u0103 Logic\u0103 \u0219i Psicologie s\u0103 se trateze \u00een gimnaziu \u0219i ceva din Metafizic\u0103, Moral\u0103 etc. cel pu\u021bin punctele generale. Trebuin\u021ba aceasta cred, c\u0103 nu o va denega u\u0219or nimenea, dar este alt\u0103 \u00eentrebare, dac\u0103 se poate pune \u00een lucrare sau nu. Noi aceast\u0103 \u00eentrebare cu privire la un gimnaziu rom\u00e2n cu deosebire o l\u0103s\u0103m la o parte. \u00cen Articolul acesta vom s\u0103 tra\u00adt\u0103m numai din Psicologia empiric\u0103 unele partide cu privire la expresiunile psicologice, care ar trebui fixate \u0219i statorite \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
Din Psicologia empiric\u0103<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

At\u00e2t \u00een limba poporului c\u00e2t \u0219i \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 se distinge \u00een om dou\u0103 p\u0103r\u021bi deosebite una de alta, se deosebe\u0219te: trupul (\u03c3\u03ce\u03bc\u03b1) \u0219i sufletul (\u03c8\u03bc\u03c7\u03ae). Sub trup se \u00een\u021belege partea aceea material\u0103 \u00een persoana omului, care cuprinde un spa\u021biu, o extensiune \u0219i dup\u0103 care omul se \u021bine de lumea material\u0103 sau sensual\u0103, iar sufletul este aceea fiin\u021b\u0103 (a-fi<\/em>, ens<\/em>) sau substan\u021b\u0103 (\u00een sensul lui Spinoza) statornic\u0103 \u00een om, \u00een care se manifesteaz\u0103 schimb\u0103\u00adcioa\u00adsele disposi\u021biuni, care nu cuprind nici un spa\u021biu, ci pretind numai un timp. Trupul \u0219i su\u00adfle\u00adtul [25] \u00een om stau \u00een leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 unul cu altul. Aci \u00eendat\u0103 trebuie s\u0103 facem deo\u00adse\u00adbire \u00eentre spirit \u0219i suflet.<\/p>\n\n\n\n

Spirit \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 se nume\u0219te o fiin\u021b\u0103 nematerial\u0103 nespa\u021bioas\u0103, \u0219i \u00een acest \u00een\u021beles se \u00eentrebuin\u021biaz\u0103 \u0219i \u00een limba poporului \u00een cele mai multe cazuri numai c\u0103 poporul are vor\u00adba str\u0103in\u0103 duh<\/em>; de aceea zicem \u201eDzeu este duh\u201d \u0219i nu \u201esuflet\u201d, zicem \u201eduhuri necurate\u201d; tot asemenea zicem \u201eomul acesta e de duh\u201d. Suflet (animus<\/em>, Seele<\/em>) numim at\u00e2t \u00een \u0219ti\u00adin\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een uzul de toate zilele spiritul \u00eenc\u00e2t acesta e legat de organismul trupului, c\u0103ci zicem: \u201e\u0219i-a dat r\u0103suflarea cea din urm\u0103\u201d. Tot asemenea trebuie s\u0103 facem deosebire \u0219i \u00eentre trup \u0219i corp de\u0219i cuv\u00e2ntul din urm\u0103 nu \u00eel avem \u00een popor. Sub cel dint\u00e2i \u00een\u021belegem o materie, \u00een care este sau a fost suflare, iar sub cel din din urm\u0103 o materie inert\u0103. \u2013 Psi\u00adco\u00adlogia e o vorb\u0103 greceasc\u0103 \u0219i \u00eensemneaz\u0103 \u201e\u00eenv\u0103\u021b\u0103tura despre suflet\u201d \u0219i este uzitat\u0103 mai la toate popoarele, care are no\u021biunea lui ca termen tehnic, de aceea \u00eel putem \u00eentrebuin\u021ba \u0219i noi f\u0103r\u0103 a aduce vreun sc\u0103z\u0103m\u00e2nt limbii noastre, precum o cred poate aceasta ma\u00adghia\u00adrii, care au maghiarizat to\u021bi termenii tehnici \u0219tiin\u021bifici.<\/p>\n\n\n\n

Chemarea Psicologiei empirice este: de a descrie \u0219i explica dup\u0103 analogia fizicii fenomenele sufletului, prin care se manifesteaz\u0103 existen\u021ba acestuia ca fiin\u021b\u0103 spiritual\u0103 f\u0103r\u0103 spa\u021biu.<\/p>\n\n\n\n

Precum naturali\u0219tii spre a explica fenomenele naturii presupun ni\u0219te puteri (vires naturae<\/em>, Naturkr\u00e4fte<\/em>) care nu sunt altceva, dec\u00e2t cauzele necunoscute a unui fenomen \u0219i a c\u0103ror num\u0103r, cu c\u00e2t se cunosc mai bine fenomenele, cu at\u00e2t se reduc mai tare; a\u0219a se ascriu per analogiam<\/em> \u0219i sufletului anumite puteri, care le putem numi facult\u0103\u021bi ale su\u00adfle\u00adtului (Seelenverm\u00f6gen<\/em>), cum este memoria, fantasia, puterea sau sim\u021bul de a cu\u00adnoa\u0219te lucrurile dinafar\u0103 \u0219i dinl\u0103untru etc. Dar acestea, ca \u0219i puterile naturii, nu sunt dec\u00e2t nume prin care se \u00eensemneaz\u0103 cauzele fenomenelor, care nu le putem cunoa\u0219te din experien\u021b\u0103 \u0219i dispar \u00eendat\u0103 ce suntem \u00een stare a reduce diferitele fenomene ale sufle\u00adtului la legi stator\u00adnice ale fiin\u021bei suflete\u0219ti, c\u0103ci cum s-ar putea ca \u00een sufletul, care este simplu \u0219i neimpar\u00adtiver, s\u0103 se deosebeasc\u0103 un loc anumit pentru memorie, altul pentru fantasie, \u0219i altul pen\u00adtru sentiment etc.? sau cum s-ar putea sufletul \u00eemp\u0103r\u021bi \u00een puterea de a cunoa\u0219te, de a sim\u021bi \u0219i de a pofti (Erkentniss<\/em>-, Gef\u00fchls<\/em>– und Belehrungsverm\u00fcgen<\/em>). Toate disposi\u021biunile sufle\u00adte\u0219ti se bazeaz\u0103 pe legi amintite \u0219i se nasc [26] treptat unele din altele, \u00eencep\u00e2nd de la cele mai complicate. Cele mai primitive disposi\u021biuni se cau\u00adzeaz\u0103 \u00een suflet prin \u00eenr\u00e2urin\u021ba obi\u00adectelor din afar\u0103, despre care acelea cap\u0103t\u0103 o impre\u00adsiune, o representa\u021biune (Vorstellung<\/em>). Suma representa\u021biunilor afl\u0103toare \u00een suflet se nu\u00adme\u0219\u00adte cuno\u0219tin\u021ba acestuia (Bewustsein<\/em>). Afl\u00e2ndu-se \u00een suflet mai multe representa\u021biuni, ce se referesc la unul \u0219i acela\u0219i obiect sau la diferite obiecte, acestea lucr\u0103 una asupra alteia, se \u00eentre\u021bes fiindc\u0103 nu au \u00een suflet locuri separate, unde s\u0103 se a\u0219eze izolate una de alta, \u0219i aceasta produce o disposi\u021biune sufleteas\u00adc\u0103, deosebit\u0103 de acea a unei singuratece representa\u021biuni, o disposi\u021biune, care o numim sim\u021b\u0103m\u00e2nt (fr. sentiment<\/em>, Gef\u00fchl<\/em>) cum e spre exemplu bucuria, \u00eentristarea etc. Sufletul \u00een starea aceasta ca fiin\u021b\u0103 sim\u021bitoare se nume\u0219te anima (Gem\u00fcth<\/em>). \u2013 Aci vorba \u201eanima\u201d se \u00eentrebuin\u021biaz\u0103 \u00een \u00een\u021beles figurat, c\u0103ci \u00een sens str\u00e2ns \u00eensemneaz\u0103 partea aceea a organis\u00admului trupesc, care formeaz\u0103 centrul circula\u021biunii s\u00e2ngelui. Disposi\u021biunea subiectiv\u0103 a sufletului casiunat\u0103 prin r\u00e2urin\u021ba reci\u00adproc\u0103 a representa\u021biunilor sau r\u0103m\u00e2ne \u00een stadiul aces\u00adta, sau se schimb\u0103 prin aceea c\u0103 su\u00adfle\u00adtul n\u0103zuie\u0219te a ie\u0219i din ea. \u00cen cazul din urm\u0103 sufletul se aduce \u00eentr-o disposi\u021biune nou\u0103, care se nume\u0219te poftire sau n\u0103zuin\u021b\u0103 (Begehren <\/em>oder Streben<\/em>). Un exemplu va l\u0103\u00admuri deosebitele disposi\u021biuni mai bine: \u00een un r\u00e2u v\u0103d un om, care st\u0103 s\u0103 se \u00eennece, prin acest obiect sufletul meu cap\u0103t\u0103 o impresiune, o representa\u00ad\u021biune; mai fiind \u00een mine \u0219i alte representa\u021biuni, acestea se \u00eenfluen\u021biaz\u0103 una pe alta \u0219i se na\u0219te \u00een suflet un sim\u021b\u0103m\u00e2nt spre exemplu de comp\u0103timire, de durere sau \u0219i de bucurie (persoan\u0103 indiferent\u0103, amic, sau inamic); din aceast\u0103 disposi\u021biune poate voie\u0219te sufletul s\u0103 ias\u0103 \u0219i asfel se na\u0219te \u00een mine pofta sau n\u0103zuin\u021ba de a-l m\u00e2ntui. Prin urmare toate disposi\u021bi\u00adunile suflete\u0219ti se pot reduce la 3 categorii: 1) disposi\u021biuni obiective sau representa\u021biuni, 2) disposi\u021biuni subi\u00adec\u00adtive sau sim\u021b\u0103minte \u0219i 3) disposi\u021biuni subiectiv-obiective sau poftiri. Chemarea Psico\u00adlo\u00adgiei este ca s\u0103 subsumeze ori ce fenomen sufletesc sub una din catego\u00adriile aces\u00adtea si s\u0103-l explice dup\u0103 legile urmate de fiecare din acestea. Str\u00e2ns luat aceste forme de acti\u00advi\u00adtate sufleteasc\u0103 nu sunt nicidecum coordinate, c\u0103ci representa\u021biunea pre\u00admerge sim\u021b\u0103\u00adm\u00e2n\u00adtului \u0219i poftirii.<\/p>\n\n\n\n

Nu numai \u00een Psicologia, ca \u0219tiin\u021b\u0103, dar \u0219i \u00een via\u021b\u0103 se distinge obiectivitate \u0219i subiectivitate \u00een fenomenele suflete\u0219ti \u2013 spirit (duh) \u0219i anima, sau cap si anima; \u2013 la b\u0103r- [27] batul de \u0219tiin\u021b\u0103 se manifesteaz\u0103 mai mult spiritul, la poet mai mult anima. Dar precum sufletul nu se poate \u00eemp\u0103r\u021bi \u00een p\u0103r\u021bi, a\u0219a nu poate exista nici desp\u0103r\u021bire de spirit \u0219i anima; c\u0103ci disposi\u021biunile, care le numim ale animei se desvolteaz\u0103 numai din ale spiritului, \u0219i cu c\u00e2t acestea sunt mai m\u0103rginite, cu at\u00e2ta sunt mai \u00eentunecate \u0219i mai instinctive disposi\u021biunile animei, cum e cu misticismul \u0219i instinctul fin al unor femei. Omul de spirit \u0219tie de ce are sufletul s\u0103u cutare sim\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i nu altul.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce dar\u0103 am v\u0103zut sub care trei categorii se subsumeaz\u0103 toate activit\u0103\u021bile su\u00adfle\u00adte\u0219ti, s\u0103 privim unele din acestea fire\u0219te numai cu privire la expresiunile rom\u00e2ne\u0219ti pen\u00adtru o Psicologie rom\u00e2neasc\u0103. Din c\u00e2mpul cel extins al fenomenelor suflete\u0219ti vom con\u00adsidera de ast\u0103 dat\u0103 numai cele mai simple \u0219i primitive, adic\u0103 representa\u021biunile.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
1. Representa\u021biunile (Vorstellungen<\/em>)<\/h5>\n\n\n\n

Representa\u021biune \u00een sens str\u00e2ns, dup\u0103 etimologia sa, \u00eensemneaz\u0103: re\u00eenf\u0103\u021bi\u0219area icoanei unui obiect, care nu mai e de fa\u021b\u0103, prin ajutorul memoriei, prin urmare este opus\u0103 privirii sau observa\u021biunii (Wahrnehmung<\/em>) unui obiect sensual, ce \u00eel avem \u00eenain\u00adtea ochilor. \u00cen Psicologie \u00eens\u0103 se \u00eentrebuin\u021biaz\u0103 vorba representa\u021biune \u00een sens \u00eentins \u0219i \u00eensemneaz\u0103 \u00een genere: Starea aceea, \u00een care se aduce sufletul printr-un obiect oarecare \u0219i care stare se schimb\u0103 dup\u0103 cum se schimb\u0103 \u0219i obiectul, care influen\u021biaz\u0103 asupra su\u00adfletului. Representa\u021biunea \u00ee\u0219i are totdeauna de baz\u0103 un obiect, pe care sufletul are s\u0103-l priceap\u0103 (percipere<\/em>, erfassen<\/em>) a\u0219a cum este f\u0103r\u0103 vreun amestec str\u0103in. Obiectul, ce \u0219i-l representeaz\u0103 sufletul poate fi aevea, sau numai posibil, sau chiar imposibil spre exem\u00adplu un c\u00e2ine, un cerber etc. Tot asemenea poate fi obiectul semtiver sau nesimtiver, pre\u00adzent sau absent. Representa\u021biunea nu e nicidecum identic\u0103 cu obiectul s\u0103u, ci dac\u0103 s\u2011ar putea face o asem\u0103nare \u00eentre representa\u021biune \u0219i obiect ar fi aceea \u00eentre icoana \u0219i obi\u00adectul acestei icoane, dar \u0219i aceast\u0103 asem\u0103nare este manc\u0103; at\u00e2ta numai putem zice, c\u0103 dou\u0103 representa\u021biuni suflete\u0219ti se deosebesc una de alta, precum se deosebesc \u00eentre sine obiectele, la care se referesc aceste representa\u021biuni, precum se deosebe\u0219te tem\u00adpe\u00adra\u00adtura de 10 grade de cea de 20 de grade, a\u0219a, se deosebesc \u0219i representa\u021biunile sau dispo\u00adsi\u00ad\u021biu\u00adnile, \u00een care se aduce sufletul prin aceste 2 temperaturi.<\/p>\n\n\n\n

[28] Representa\u021biunile sunt sau sensuale \u0219i nesensuale, sau no\u021biuni (notio<\/em>, con\u00adceptus<\/em>, Begriff<\/em>) sensuale \u0219i nesensuale. Representa\u021biuni \u0219i no\u021biuni sensuale se nasc \u00een suflet, c\u00e2nd acesta observeaz\u0103 sau contempleaz\u0103 (wahrnehmen<\/em>, anschauen<\/em>) un obiect, care se afl\u0103 \u00eenaintea noastr\u0103, fie acesta simplu sau compus; iar representa\u021biuni \u0219i no\u021biuni nesensuale, c\u00e2nd reproducem representa\u021biunile sau no\u021biunile sensuale sau neschimbate cu ajutorul memoriei sau a fantasiei: spre exemplu \u00eentip\u0103rirea ce o face asupra sufletu\u00adlui nostru o persoan\u0103 prezent\u0103 o numim representa\u021biune sensual\u0103, iar revocarea \u00een me\u00admorie a acestei persoane absente, representa\u021biunea nesensual\u0103; privind o mul\u021bime de ar\u00adbori, care ne sunt \u00eenaintea ochilor, ne form\u0103m no\u021biunea sensual\u0103 arbore, iar prin re\u00adpro\u00adducerea acestora no\u021biunea nesensual\u0103. Formarea representa\u021biunilor sensuale se ascrie facult\u0103\u021bii sim\u021burilor, iar a no\u021biunilor facult\u0103\u021bii min\u021bii. Dar representa\u021biunile min\u021bii se nasc numai din representa\u021biunile sim\u021burilor. \u201eNihil est in intelectu, quod non prius fue\u00adrit in sensu<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
2. Observa\u021biune (Perceptio<\/em>, Wahrnehmung<\/em>)<\/h5>\n\n\n\n

A observa sau a b\u0103ga \u00een seam\u0103 un lucru, sau un obiect, va s\u0103 zic\u0103 a nu fi indife\u00adrent a nu trece cu vederea ceva. A\u0219a observ\u0103m sau b\u0103g\u0103m \u00een seam\u0103 un lucru, o per\u00adsoan\u0103, sau o vorb\u0103, dac\u0103 aceasta se afl\u0103 \u00eenaintea noastr\u0103 \u00eentr-o puse\u021biune oarecare, atin\u00adge unul din cele cinci organe ale sim\u021burilor, se conduce p\u00e2n\u0103 la periferia unui nerv sen\u00adsitiv sau sensual, \u0219i deci prin afectarea nervului p\u00e2n\u0103 la centrul nervilor, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 la creieri, \u0219i \u00een fine de la creieri se pred\u0103 sufletului atent, spre exemplu o vorb\u0103 rostit\u0103 de cineva \u00een apropierea noastr\u0103 pune aerul atmosferic \u00een mi\u0219care, casiuneaz\u0103 vibra\u021biuni, care se transplanteaz\u0103 \u00een toate direc\u021bi\u00adunile. O radia de atari vibra\u021biuni str\u0103bate p\u00e2n\u0103 la scoica urechii noastre, se conduce prin canalul auzului p\u00e2n\u0103 la pieli\u021ba tobei, pe care \u00eenc\u0103 o mi\u0219c\u0103, \u0219i aceasta \u00eemp\u0103r\u00adt\u0103\u0219e\u0219te vibra\u021biunea ciocanului, care este crescut cu coada de pieli\u021ba tobei, iar cel\u0103lalt cap\u0103t atinge nacovala. De la aceasta trece vibra\u021biunea prin scara de l\u00e2ng\u0103 nacoval\u0103 \u0219i printr-o ferestruic\u0103 \u00een labirintul \u00een care se afl\u0103 capetele nervilor. Ace\u0219tia se afecteaz\u0103 \u0219i conduc vibra\u021biunile p\u00e2n\u0103 la creieri, care le fac cunoscute sufletu\u00adlui, dac\u0103 acesta e atent, \u0219i astfel b\u0103g\u0103m \u00een seam\u0103 o vorb\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Observatiuni dar\u0103 se numesc \u00een Psicologie acele repre- [29] senta\u021biuni sensuale, care se nasc prin aceea, c\u0103 nervii sensitivi se afecteaz\u0103 de obiecte sensuale \u0219i prin aceasta se iriteaz\u0103 sufletul.<\/p>\n\n\n\n

Fiindc\u0103 nervii sunt sau proprii sensitivi (Empfindungsnerven<\/em>), sau nervi ai sim\u021bu\u00adrilor (Sinnesnerven<\/em>), de aceea trebuie s\u0103 distingem \u0219i representa\u021biunile sensuale \u00een sen\u00adsitive \u0219i ale sim\u021burilor. Aci confuziunea \u00een \u00eentrebuin\u021barea vorbei sim\u021bire este mare. Noi zicem: \u201esim\u021bim\u201d, c\u00e2nd ating\u00e2nd t\u0103i\u0219ul sabiei ne t\u0103iam la m\u00e2n\u0103; c\u00e2nd pun\u00e2nd m\u00e2na pe un obiect sim\u021bim, dac\u0103 e moale sau aspru; zicem: sim\u021bim c\u0103 ne afl\u0103m bine sau r\u0103u c\u00e2nd avem cuno\u0219tin\u021ba despre starea trupului nostru, peste tot \u0219i \u00een fine, c\u00e2nd sufletul nostru se cuprinde de o bucurie sau \u00eentristare zicem: \u201ec\u0103 sim\u021bim bucuria sau \u00eentristarea\u201d. Prin urmare mai multe disposi\u021biuni diferite le \u00eensemn\u0103m cu aceea\u0219i vorb\u0103. Trebuie \u00eens\u0103 s\u0103 facem deosebire precum \u00eentre deosebitele disposi\u021biuni suflete\u0219ti, a\u0219a \u0219i \u00eentre expresiuni\u00adle, prin care se \u00eensemneaz\u0103 acestea.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen limba german\u0103 se \u00eentrebuin\u021biaz\u0103 vorbele: Empfindung<\/em>, Sinnes\u00adwahrneh\u00admung<\/em>, Vitalempfindung<\/em> si Gef\u00fchl<\/em>, de\u0219i chiar \u0219i \u00een Psicologiile germane nu se \u021bine str\u00e2ns dis\u00adtinc\u021biunea \u00eentre aceste no\u021biuni. \u00cen limba rom\u00e2neasc\u0103 am putea exprima vorba Empfin\u00addung<\/em> prin: sim\u021bire, Sinneswahrnehmung<\/em> prin representa\u021biune a sim\u00ad\u021bului, Vitalempfin\u00addung<\/em> cu sim\u021bire vital\u0103 \u0219i Gef\u00fchl<\/em> prin sim\u021b\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 vedem ce \u00eensemneaz\u0103 fiecare din acestea.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
3. Sim\u021bire (Empfindung<\/em>)<\/h5>\n\n\n\n

Peste tot trupul nostru sunt \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi nervi de sim\u021bire, deosebi\u021bi de nervii care se finesc \u00een organele sim\u021burilor adic\u0103 \u00een ochi, urechi, limb\u0103, nas \u0219i negii de pip\u0103it, \u0219i aceia se pot afecta \u00een oricare parte a lor, \u0219i astfel s\u0103 casiuneze \u00een suflet o repre\u00adsen\u00adta\u00ad\u021biune des\u00adpre starea unei p\u0103r\u021bi a trupului sau a trupului \u00eentreg.<\/p>\n\n\n\n

Prin urmare obiectul unei sim\u021biri este totdeauna starea trupului nostru casiu\u00adnat\u0103 prin procesul organismului trupesc sau printr-un obiect din afar\u0103. A\u0219a sim\u021bim str\u00e2nge\u00adrea unei m\u00e2ini, \u00een\u021bepatul unei s\u0103bii, suflarea v\u00e2ntului etc. \u00cens\u0103 prin sim\u021bire nu ne repre\u00adsent\u0103m obiectul dinafar\u0103, ci numai starea trupului nostru, \u0219i numai dac\u0103 se \u00eendrepteaz\u0103 \u0219i vreunul din organele sim\u021burilor asupra acestui obiect, c\u0103p\u0103t\u0103m \u0219i o representa\u021biune despre el. Vorbele, prin care se \u00een- [30] semneaz\u0103 diferitele feluri de sim\u021biri \u00eenc\u0103 sunt nesigure \u0219i nesuficiente, a\u0219a zicem spre exemplu sim\u021bim o \u00een\u021bep\u0103tur\u0103, o mu\u0219c\u0103tur\u0103, g\u00e2\u00addi\u00adlitur\u0103, m\u00e2nc\u0103tur\u0103, roz\u0103tur\u0103, arz\u0103tur\u0103 etc. \u0219i de multe ori un bolnav nu e \u00een stare a de\u00adscrie medicului chiar sim\u021birile trupe\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
4. Sim\u021bire vital\u0103 (Vitalempfindung<\/em>)<\/h5>\n\n\n\n

\u00cen tot momentul sufletul nostru are o sim\u021bire despre starea trupului. Toate orga\u00adnele trupului se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc la procesul vital, care se petrece neprecurmat. Schimb\u0103rile, care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een organismul trupesc se aduc ca sim\u021biri la cuno\u0219tin\u021ba sufletului prin nervii de sim\u021bire, care conduc p\u00e2n\u0103 la organe. A\u0219a sim\u021bim, dac\u0103 suntem s\u0103tui sau fl\u0103\u00adm\u00e2nzi, dac\u0103 s\u00e2ngele circuleaz\u0103 regulat sau neregulat etc., precum \u0219i o temperatur\u0103 anumit\u0103 a trupului \u00een fiecare moment. Viind deodat\u0103 la cuno\u0219tin\u021ba sufletului sim\u021biri din mai multe p\u0103r\u021bi ale trupului, fiindc\u0103 fiecare vrea s\u0103 cuprind\u0103 un loc \u00een suflet, se \u00eempie\u00addic\u0103 una pe alta, cuprinsul lor singular se \u00eentunec\u0103 \u0219i astfel sufletul cap\u0103t\u0103 o sim\u021bire total\u0103 despre procesul regulat sau neregulat al \u00eentregului organism trupesc.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 sim\u021bire total\u0103 a vie\u021bii noastre organice se nume\u0219te sim\u021bire vital\u0103 \u0219i este sau pl\u0103cut\u0103 sau nepl\u0103cut\u0103, dup\u0103 cum ne afl\u0103m bine sau r\u0103u. Sim\u021birea vital\u0103 este baro\u00admetrul procesului vital \u00een om.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
5. Representa\u021biunea sim\u021burilor (Sinnesvorstellung<\/em>)<\/h5>\n\n\n\n

Omul are cinci sim\u021buri (Sinne<\/em>): v\u0103zul, auzul, mirosul, gustul \u0219i pip\u0103itul. Acestea sunt ni\u0219te organe foarte maestroase ale trupului \u0219i servesc de a conduce impresiunile obiectelor din afar\u0103 p\u00e2n\u0103 la nervii sim\u021burilor, care se extind p\u00e2n\u0103 \u00een aceste organe. Toa\u00adte organele sim\u021burilor afar\u0103 de pip\u0103it se afl\u0103 \u00een cap. St\u00e2nd un obiect sensual \u00eenaintea noastr\u0103 \u00eentr-o pusa\u021biune anumit\u0103, impresioneaz\u0103 prin mijlocirea organelor acestora nervii sim\u021burilor, \u0219i acestea conduc impresiunea p\u00e2n\u0103 la suflet, \u0219i atunci zicem: c\u0103 aces\u00adta se afecteaz\u0103 sau cap\u0103t\u0103 o representa\u021biune a sim\u021burilor. Fiecare organ al sim\u021burilor, ca s\u0103 primeasc\u0103 o impresiune de la un obiect din afar\u0103, cere ca acesta s\u0103 stea \u00een o anumit\u0103 puse\u021biune fa\u021b\u0103 cu el; adic\u0103 ochiul pretinde, ca obiectul s\u0103 fie \u00een lumin\u0103, urechea ca aces\u00adta s\u0103 casiuneze vibra\u021biuni, nasul \u0219i limba ca s\u0103 se descompun\u0103, \u0219i pip\u0103itul ca obiectul s\u0103 constea din o materie, care s\u0103 reziste trupului nostru. Fiecare organ r\u0103spunde [31] nu\u00admai la acea impresiune, pentru care este f\u0103cut. Prin urmare avem \u00een suflet representa\u021bi\u00aduni casiunate: prin mijlocirea pip\u0103itului, gustului, mirosului, auzului \u0219i v\u0103zului.<\/p>\n\n\n\n

a) O representa\u021biune cap\u0103t\u0103 sufletul prin pip\u0103it a\u0219a, c\u0103 negii de pip\u0103it, care se afl\u0103 \u00eempra\u0219tia\u021bi peste toat\u0103 suprafa\u021ba trupului, dar mai numero\u0219i \u00een v\u00e2rful degetelor \u0219i \u00een care se finesc nervii primesc de la un corp material ce-l atingem, impresiunea despre rezis\u00adten\u021ba, ce o impune acela trupului nostru, care vrea s\u0103-l resping\u0103 din locul s\u0103u. Prin ur\u00admare numai materii, care rezist\u0103 trupului nostru se pot representa sufletului prin pip\u0103it, iar acelea a c\u0103ror p\u0103r\u021bi se dezbin\u0103 u\u0219or, cum sunt gazurile, nu se pot pip\u0103i. Impresiunea o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc nervii sufletului de la negi.<\/p>\n\n\n\n

b) Prin mijlocirea gustului se na\u0219te \u00een suflet o representa\u021biune, c\u00e2nd un obiect din afar\u0103 descompun\u00e2ndu-se prin scuipat \u00een organele de gustat, care sunt cerul gurii \u0219i cu deosebire limba (mai cu seam\u0103 r\u0103d\u0103cina limbii, de acea cunosc\u0103torii de vin, c\u00e2nd \u00eel gust\u0103 \u00eel g\u00e2lg\u00e2esc) afecteaz\u0103 nervii gustului, care conduc aceast\u0103 afec\u021biune p\u00e2n\u0103 la suflet. De acea numai materii, care se pot descompune prin scuipat se pot gusta.<\/p>\n\n\n\n

c) Representa\u021biunile mirosului se nasc analog representa\u021biunilor de gust astfel, c\u0103 din un corp material se descompun p\u0103r\u021bi gazoase, care str\u0103bat p\u00e2n\u0103 la nasul nostru, se atrag de fluiditatea nasului, afecteaz\u0103 nervii mirosului, care se finesc \u00een pieli\u021ba mucoa\u00ads\u0103, \u0219i care o conduc la suflet, \u0219i astfel acesta cap\u0103t\u0103 o representa\u021biune pl\u0103cut\u0103 sau nepl\u0103\u00adcut\u0103 de miros. Pe c\u00e2nd la gust obiectul trebuie adus la gur\u0103, la miros aceasta nu e de lips\u0103; deoa\u00adrece materia, fiind tare impartiver\u0103, prin evaporare se extind p\u0103r\u021bi din ea \u00een spa\u021bii dep\u0103rtate. Astfel un gran de mosius umple din nou o cas\u0103 cu miros, chiar s\u0103 se aeriseasc\u0103 aceasta pe toat\u0103 ziua, f\u0103r\u0103 a pierde ceva din greutatea sa; rozmarinul de pe \u021b\u0103rmuri \u0219i in\u00adsule \u00ee\u0219i l\u0103\u021be\u0219te mirosul s\u0103u pe mare \u00een dep\u0103rtare de la 20\u201330 de mile \u00eempre\u00adjur.<\/p>\n\n\n\n

d) Cum se formeaz\u0103 representa\u021biunile auzului am v\u0103zut mai sus.<\/p>\n\n\n\n

e) Organul v\u0103zului \u0219i mijlocitorul representa\u021biunilor de v\u0103zut este un aparat maes\u00adtros, ochiul, care const\u0103 din m\u0103rul ochiului, care \u00eenc\u0103 e format din mai multe piei, din fluidit\u0103\u021bi, \u0219i din lintea ochiului, care se mi\u0219c\u0103 spre toate direc\u021biunile \u0219i \u00een dosul acesteia se afl\u0103 nervii [32] v\u0103zului extin\u0219i \u00een a\u0219a numita retin\u0103 (retia<\/em>). Un corp lucitor produce vibra\u021biuni \u00een eterul dinprejur \u0219i vibra\u021biunile ca raze de lumin\u0103 se transplant\u0103 \u00een toate direc\u021biunile \u00een spa\u021biu. Ating\u00e2nd vreo atare raz\u0103 ochiul nostru produce vederea. Iar cor\u00adpurile f\u0103r\u0103 lumin\u0103 proprie le vedem a\u0219a, c\u0103 razele de lumin\u0103, ce cad pe ele din un corp lucitor, se reflecteaz\u0103 neregulat. Razele de lumin\u0103 str\u0103bat prin pupil\u0103 \u00een ochi, se refr\u00e2ng prin lintea cristalin\u0103 \u0219i apoi \u00een un ochi s\u0103n\u0103tos se concentreaz\u0103 toate \u00eentr-un punct al retinei, de aci se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc nervilor v\u0103zului \u0219i ace\u0219tia le conduc ca impresiune prin creieri la suflet.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
6. Sim\u021b\u0103m\u00e2nt (Gef\u00fchl<\/em><\/em>)<\/h5>\n\n\n\n

Acest fenomen sufletesc dup\u0103 modul dezvolt\u0103rii sale nu se \u021bine nicidecum de ca\u00adtegoria disposi\u021biunilor psichice, de care am vorbit p\u00e2n-aci, deoarece purcede dintr-un proces mai complicat al sufletului, \u00eel \u00een\u0219ir\u0103m \u00eens\u0103 aci pentru expresiunea \u201esim\u021b\u0103m\u00e2nt\u201d, prin care se \u00eensemneaz\u0103 pentru ca s\u0103-l putem deosebi de \u201esim\u021bire\u201d \u0219i de \u201esim\u021buri\u201d. Un sim\u00ad\u021b\u0103m\u00e2nt nu e altceva dec\u00e2t cuno\u0219tin\u021ba sufletului nostru despre sprijinirea sau \u00eempie\u00addicarea representa\u021biunilor care se afl\u0103 \u00een noi. Disposi\u021biunile noastre suflete\u0219ti se schim\u00adb\u0103 ne-ncetat, fiindc\u0103 representa\u021biunile care le cap\u0103t\u0103 sufletul despre obiecte sunt \u00een curgere continu\u0103. O representa\u021biune nou\u0103 respinge pe cea veche din con\u0219tiin\u021ba sufletu\u00adlui spre exemplu representa\u021biunea unei scene \u00eentrist\u0103toare se \u00eentunec\u0103 prin representa\u021bi\u00adunea unei societ\u0103\u021bi voioase. Dac\u0103 repre\u00adsen\u00adta\u021biunea cea nou\u0103, care d\u0103 peste una veche \u00een suflet, este \u00een privin\u021ba cuprinsului rudit\u0103 cu aceasta, atunci o sprijine\u0219te, iar daca e str\u0103i\u00adn\u0103 o impie\u00addec\u0103; represen\u00adta\u021biunea casiunat\u0103 \u00een suflet prin privirea unei \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri se \u00eent\u0103re\u0219te \u0219i sprijine\u0219te prin o representa\u021biune nou\u0103 iscat\u0103 din privirea unei alte \u00eengrop\u0103\u00adciuni, din con\u00adtra se \u00eempiedic\u0103 prin o representa\u021biune nou\u0103 a unei petreceri voioase. Prin urmare \u00een suflet se afl\u0103 totdeauna un \u0219ir de representa\u021biuni, care vor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 deasu\u00adpra; dac\u0103 acuma vine o representatiune nou\u0103 opus\u0103 acestora, atunci aceasta le \u00eempiedi\u00adc\u0103, le apas\u0103, \u0219i disposi\u021biu\u00adnea \u00een care se aduce sufletul prin acest proces, se nume\u0219te sim\u021b\u0103m\u00e2nt nepl\u0103cut; din con\u00adtr\u0103, dac\u0103 representa\u021biunea cea nou\u0103 opus\u0103 se del\u0103tur\u0103 prin altele rudite cu cele de mai \u00eennainte, atunci acestea se sprijinesc \u0219i noi avem un sim\u021b\u0103\u00adm\u00e2nt pl\u0103cut. Un exemplu va l\u0103muri aceasta mai bine: [33] am avut un amic, care acu\u00adma se afl\u0103 mort \u00eenaintea noastr\u0103, sufletul nostru prin ajutorul memoriei se ocup\u0103 de re\u00adpre\u00adsenta\u021biuni, care se referesc la amicul nostru p\u00e2n\u0103 era viu (\u00eent\u00e2mpl\u0103ri comune, dis\u00adcurse, petreceri etc.) \u0219i care vor s\u0103 devi\u00adn\u0103 predomnitoare, \u00eens\u0103 representa\u021biunea cea nou\u0103 despre amicul mort e opus\u0103 acelora \u0219i le \u00eempiedic\u0103; cuno\u0219tin\u021ba sufletului despre lupta aceasta \u00eentre representa\u021biunile vechi \u0219i nou\u0103 este dar\u0103 sim\u021b\u0103m\u00e2ntul de \u00eentristare. Dac\u0103 din \u00eent\u00e2mplare amicul nostru ar \u00eenvia, repre\u00adsenta\u00ad\u021biunea de moarte s-ar del\u0103tura \u0219i representa\u021biunile de via\u021b\u0103 \u00eempiedicate p\u00e2n\u0103 acu\u00adma \u0219i-ar c\u0103p\u0103ta un ajutor \u0219i sim\u021b\u0103m\u00e2ntul de \u00eentristare s-ar preface \u00een sim\u021b\u0103m\u00e2nt de bucurie. \u2013 A\u0219a dar sim\u021b\u0103m\u00e2ntul se deosebe\u0219te de sim\u021bire prin aceea, c\u0103 aceasta este o disposi\u021biune primitiv\u0103 a sufletului \u0219i aduce la cu\u00adno\u0219\u00adtin\u021b\u0103 o stare trupeasc\u0103, pe c\u00e2nd aceea este complicat\u0103 \u0219i se reduce la starea sufle\u00adtului.<\/p>\n\n\n\n

Nu toate schimb\u0103rile de representa\u021biuni produc sim\u021b\u0103minte, ci numai c\u00e2nd spriji\u00adnirea sau \u00eempiedicarea representa\u021biunilor e puternic\u0103 \u0219i duratorie vorbim de sim\u021b\u0103minte. Precum este sim\u021bire vital\u0103, a\u0219a putem s\u0103 zicem, c\u0103 este \u0219i sim\u021b\u0103m\u00e2nt vital, aceea este sim\u021birea total\u0103 despre trup, aceasta sim\u021b\u0103m\u00e2ntul total despre starea sufletului. \u2013 S\u0103 ne \u00eentoarcem iar la representa\u021biuni \u0219i \u00eenc\u0103 la cele sensuale, care sunt cum am v\u0103zut sau sim\u021biri \u0219i se referesc la trupul nostru \u00eensu\u0219i, sau representa\u021biuni de sim\u021buri, care \u00ee\u0219i au de cuprins obiecte din afar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
7. Intui\u021biune (Anschauung<\/em>)<\/h5>\n\n\n\n

Adeseori vorbim \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 de cuno\u0219tin\u021ba intuitiv\u0103; s\u0103 vedem \u00eens\u0103 ce este aceasta \u0219i pe ce cale se c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00een sufletul nostru. Copilul, \u00eendat\u0103 ce vede lumina lumii, cap\u0103t\u0103 \u00een sufletul s\u0103u impresiuni sau ca sim\u021biri din deosebitele p\u0103r\u021bi ale trupului s\u0103u, sau ca representa\u021biuni de lumin\u0103 \u0219i de sim\u021b. \u00cens\u0103 aceste impresiuni r\u0103m\u00e2n deocamdat\u0103 f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103, una se del\u0103tur\u0103 de alta, f\u0103r\u0103 ca copilul s\u0103 \u0219tie a se orienta \u00een lumea din afar\u0103. El cu ochii deschi\u0219i cap\u0103t\u0103 o impresiune de lumin\u0103 de la un obiect spre care este din \u00eent\u00e2mplare \u00eendreptat. Ba adeseori nici nu sunt am\u00e2ndoi ochii \u00eendrepta\u021bi spre unul \u0219i acela\u0219i obiect, c\u0103ci aceasta trebuie s\u0103 o \u00eenve\u021be cu \u00eencetul. Copilul vede, dar nu prive\u0219te. Cu \u00eencetul \u00eencep a c\u0103p\u0103ta t\u0103rie unele impresiuni \u00een con\u0219tiin\u021ba copilului, sau pentru c\u0103 sunt mai puternice, sau pentru c\u0103 se repetesc [34] mai de multe ori, sau pentru c\u0103 sunt \u00een contrast cu celelalte; copilul \u00eencepe a deveni atent. Dac\u0103 un copil, c\u00e2nd vede un c\u0103r\u00adbune aprins, \u00eel atinge \u0219i cu v\u00e2rful degetului, atunci representa\u021biunea v\u0103zului se \u00eempreu\u00adn\u0103 \u00een el cu sim\u021birea, fiindc\u0103 sunt contemporane, \u0219i astfel c\u00e2nd va vedea un obiect sen\u00adsual, va cerca ca s\u0103-l \u0219i pip\u0103ie spre a-l cunoa\u0219te.<\/p>\n\n\n\n

De la unul \u0219i acela\u0219i obiect cap\u0103t\u0103 sufletul impresiuni pe canalul deosebitelor sim\u021buri spre exemplu de la o bucat\u0103 de zah\u0103r sufletul cap\u0103t\u0103 representa\u021biune de culoare alb\u0103 prin ochi, de dulcea\u021b\u0103 prin gustat, de asprime prin pip\u0103it etc. Fiecare sim\u021b ne spune pe calea sa ce este obiectul, sau care sunt semnele din afar\u0103 ale unui obiect. Singurate\u00adcile impresiuni venite \u00een suflet pe diferite organe se \u00eempreun\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 \u00eentr\u2011o singur\u0103 representa\u021biune, \u0219i starea sufletului nostru fa\u021b\u0103 cu obiectul, de la care vin im\u00adpresiunile o numim intui\u021biune, \u0219i rezultatul acesta cuno\u0219tin\u021ba intuitiv\u0103. Cu c\u00e2t c\u0103p\u0103\u00adt\u0103m de la un obiect sensual impresiuni prin mai multe organe de sim\u021buri, cu at\u00e2ta cu\u00adno\u0219\u00adtin\u021ba intuitiv\u0103 este mai perfect\u0103. A\u0219a dar c\u00e2nd zicem: prive\u0219te bine acest lucru, \u00een\u021be\u00adlegem \u00een sens extins, ca s\u0103 n\u0103zuim a c\u0103p\u0103ta impresiuni de la acela pe diferite canaluri ale sim\u021buri\u00adlor, \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura intuitiv\u0103 va sa zic\u0103: a face pe cineva a cunoa\u0219te un lucru prin mijloci\u00adrea sim\u021burilor.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
8. Representa\u021biune total\u0103 (Gesammtvorstellung<\/em>)<\/h5>\n\n\n\n

Tot, ce se ive\u0219te deodat\u0103 \u00een cuno\u0219tin\u021ba sufletului, se contope\u0219te \u00eentr-o singur\u0103 dis\u00adposi\u021biune sufleteasc\u0103, este o lege de mare importan\u021b\u0103 \u00een Psicologie, dovedit\u0103 nu numai pe calea experien\u021biei, dar dedus\u0103 a priori<\/em> din principul acela, c\u0103 sufletul este unul \u0219i simplu. Prin urmare representatiuni, ce se ivesc deodat\u0103 \u00een cuno\u0219tin\u021ba sufletului, se contopesc \u00eentr-o singur\u0103 representa\u021biune, spre exemplu copilul, care vede pentru prima dat\u0103 un car cu f\u00e2n mi\u0219cat de 2 boi, cap\u0103t\u0103 deodat\u0103 repre\u00adsenta\u021biuni despre boi, car \u0219i f\u00e2n, \u0219i, fiindc\u0103 acestea sunt contemporane, se contopesc \u00eentr-una \u0219i copilul \u021bine aceste 3 obi\u00adecte diferite de unul \u0219i acela\u0219i. Prin o astfel de contopire a representa\u021biunilor con\u00adtem\u00adporane se na\u0219te aceea, ce numim o represen\u00adta\u021biune total\u0103 despre un lucru. Contopi\u00adrea repre\u00adsenta\u021biunilor contemporane e cu at\u00e2t mai str\u00e2ns\u0103 \u0219i mai perfect\u0103, cu c\u00e2t acestea vin mai adeseori \u00eem\u00adpreunate, \u0219i cu c\u00e2t este mai pu\u021bin contrast \u00een cuprinsul lor. De aceea formeaz\u0103 p\u0103r\u021bile unei intui\u021biuni o representa\u021biune total\u0103 [35] mai str\u00e2ns legat\u0103, pentru c\u0103 \u00eentre p\u0103r\u021bile aceleia nu exist\u0103 contrast, pentru c\u0103 atunci ar exista contrast \u0219i \u00eentre semne\u00adle din afar\u0103 ale obiectului, prin urmare obiectul \u00eensu\u0219i n-ar fi posibil spre exemplu re\u00adpre\u00adsenta\u021biunile singu\u00adratece, ce se referesc la obiectul sare: representa\u021biunea despre cu\u00adloa\u00adrea alb\u0103, despre forma hexae\u00addric\u0103, despre propriul ei gust, despre asprimea ei se con\u00adtopesc \u00eentr-o representa\u021biune tota\u00adl\u0103 a s\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
***<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Acestea sunt representa\u021biunile sensuale ale omului despre trupul s\u0103u \u0219i despre obiectele sensuale din afar\u0103, c\u00e2\u0219tigate prin mijlocirea organelor sim\u021burilor, acestea sunt fenomene suflete\u0219ti, ce le are omul comun cu animalele. \u2013 Am\u0103surat desvolt\u0103rii activi\u00adt\u0103\u021bii sufletului ar urma acuma explicarea legilor psicologice despre reproduc\u021biunea re\u00adpre\u00adsenta\u021biunilor, despre memorie, aducere aminte, fantasie etc., \u00eens\u0103 aci ne oprim, pen\u00adtru c\u0103 n-am voit a da un prospect complet al fenomenelor suflete\u0219ti, ci, precum am zis la \u00eenceput, am expus numai c\u00e2teva \u0219i \u00eenc\u0103 cele mai simple, cu scopul de a da \u00eens\u0103 al\u00adto\u00adra, care se cred competen\u021bi, de a se ocupa cu scrierea unei Psicologii empirice ro\u00adm\u00e2\u00adne\u0219ti, sau de a dezbate expresiunile psico\u00adlogice, care suntem sili\u021bi a le \u00eentrebuin\u021ba \u00een aceasta. Iar mai competen\u021bi ar fi acei profesori de la o facultate filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, care se ocup\u0103 expres \u0219i serios cu studiul filosofic. Ace\u0219tia ar putea s\u0103 trateze filosofia ca \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103, iar un profesor de la gimnaziu ar avea apoi s\u0103 compun\u0103 un manual de Psicologie empiric\u0103 sau de Logic\u0103, am\u0103surat cerin\u021belor pedagogice \u0219i desvolt\u0103rii spirituale a unui gimnazist. Aceasta \u00eens\u0103, c\u00e2t ne e cunoscut, nu s-a f\u0103cut de nici un filosof de specialitate. Manuale de filosofie scrise rom\u00e2ne\u0219te sunt cunoscute numai acelea ale erudi\u021bilor litera\u021bi A. Tr. Laurianu \u0219i T. Cipariu, una dup\u0103 france\u0219te \u0219i alta dup\u0103 germane\u0219te, \u00eens\u0103 ambele aceste manuale cuprind pe scurt toate disciplinele filosofice. Un gimnazist, \u0219i cu deosebire de la gimnaziile, unde se propune numai Psi\u00adcologia si Logica pe larg nu se pot sau prea pu\u021bin folosi de acestea. De aceea at\u00e2t profe\u00adsorul c\u00e2t \u0219i discipolii s\u0103i sunt sili\u021bi a \u00eentrebuin\u021ba manuale str\u0103ine, cum se \u00eentrebuin\u021biaz\u0103 \u00een gimnaziul rom\u00e2nesc din Bra\u0219ov manualul german pentru Logica formal\u0103 \u0219i Psicolo\u00adgia empiric\u0103 de G. A. Lindner. Cu c\u00e2t\u0103 greutate este \u00eempreunat\u0103 aceasta, o \u0219tie numai acela, care are de a propune un atare [36] studiu. \u2013 Peste tot cu c\u0103r\u021bile scolastice, cu deosebire pentru gimnaziu, ne afl\u0103m \u00eenc\u0103 r\u0103u. Pentru cele mai multe ramuri de \u0219tiin\u021b\u0103 d\u0103m \u00een m\u00e2na \u0219colarului manuale str\u0103ine, la care acesta are a se lupta cu dou\u0103 greut\u0103\u021bi adic\u0103 cu greutatea de a pricepe obiectul \u0219i cu aceea de a cunoa\u0219te limba str\u0103in\u0103, \u00een care e scris acela. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea se mai afl\u0103 ici \u0219i colea \u0219i c\u00e2te un manual rom\u00e2nesc, \u00eens\u0103 \u0219i acesta tradus \u0219i \u00eenc\u0103 de multe ori a\u0219a de r\u0103u, \u00eenc\u00e2t profesorul nu \u0219tie, ce s\u0103 aleag\u0103: cartea tradus\u0103 sau originalul? Dac\u0103 \u00een celelalte ramuri de \u0219tiin\u021b\u0103 e grea \u00eentrebuin\u021barea unui manual scris \u00een limb\u0103 strain\u0103, cu c\u00e2t mai v\u00e2rtos \u00een discipline filosofice, \u00een care \u0219colarul trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be cu no\u021biuni nou\u0103 \u0219i vorbe nou\u0103, sau cel pu\u021bin s\u0103 mar\u0219eze \u0219i s\u0103 \u021b\u0103rmureasc\u0103 \u00een \u00een\u021belesul vorbelor. \u2013 Dar pentru ce profesorii de la Gimnaziu nu prelucr\u0103 sau traduc bine manualele de \u0219coal\u0103 necesare? La aceasta auzim r\u0103spunz\u00e2ndu-se cu aceea, c\u0103 \u0219i cei ce ar fi \u00een stare a face aceasta, se re\u021bin de frica, c\u0103, vor r\u0103m\u00e2ne cu c\u0103r\u021bile necheltuite \u0219i vor fi sili\u021bi, ca cu salariul lor, care abia le ajunge spre sus\u021binere, s\u0103 copere spesele tiparului, pentru c\u0103 \u00een Austria sunt numai trei gimnazii cu limba propun\u0103toare rom\u00e2neasc\u0103, \u0219i nici \u00een acestea nu e uniformitate \u00een tratarea obiectelor, iar publicul din afar\u0103 pu\u021bin se intereseaz\u0103 de o carte de \u0219coal\u0103, c\u0103ci vedem, c\u0103 \u0219i c\u0103r\u021bile nescolastice rom\u00e2ne\u0219ti sunt prea pu\u021bin cetite.<\/p>\n\n\n\n

Deci aci \u00een Austria acest sc\u0103z\u0103m\u00e2nt s-ar putea del\u0103tura, dac\u0103 vreuna din \u201easocia\u00ad\u021biunile noastre pentru cultur\u0103\u201d pe l\u00e2ng\u0103 ceilal\u021bi pa\u0219i, care \u00eei fac pentru \u00eenaintarea popo\u00adrului, s-ar \u00eengriji \u0219i pentru tip\u0103rirea celor mai bune manuale de \u0219coal\u0103, iar directorii gim\u00adnaziilor rom\u00e2ne\u0219ti s-ar \u00een\u021belege \u00eentre sine pentru intro\u00adducerea acestora \u00een \u0219coal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenchei cu acea vie speran\u021b\u0103, c\u0103 ne vom provedea de c\u0103tre cei competen\u021bi c\u00e2t mai cur\u00e2nd cu c\u0103r\u021bi scolastice bune \u0219i \u00eentre altele \u0219i cu o Psicologie empiric\u0103, care nu numai s\u0103 o poat\u0103 \u00eentrebuin\u021ba cu folos \u0219colarii, dar s\u0103 o ceteasc\u0103 \u0219i studieze \u0219i cel\u0103lalt public cetitoriu. C\u0103ci ce este mai interesant \u0219i mai folositor, dec\u00e2t de a-\u0219i cunoa\u0219te cineva pro\u00adcesul sufletului s\u0103u. \u201eCunoa\u0219te-te pe tine \u00eensu\u021bi.\u201d<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

[Studii de istorie a filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, vol. XXI: Perspective conceptual-lexicale<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2025, pp. 175\u2013189]<\/p>\n\n\n\n

\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DOI: 10.59277\/SIFR.202521.10 Restituiri: Ioan Me\u0219ot\u0103, \u201eExpunerea c\u00e2torva fenomene suflete\u0219ti cu privire la expresiunile psicologice \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103\u201d (1866) [ed. Titus Lates] Cuprins Titus Lates, Prospectul unui lexicon pentru propedeutica filosofic\u0103. Not\u0103 introductiv\u0103 Ioan Me\u0219ot\u0103,  Expunerea c\u00e2torva fenomene suflete\u0219ti cu privire la expresiunile psicologice \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103 Prospectul unui lexicon pentru propedeutica filosofic\u0103: Not\u0103 introductiv\u0103 Titus […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":8839,"menu_order":10,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"disabled","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[207,543,262],"tags":[551],"class_list":["post-9004","page","type-page","status-publish","hentry","category-restituiri","category-sifr21","category-titus-lates","tag-ioan-mesota"],"featured_image_src":null,"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/mm\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"DOI: 10.59277\/SIFR.202521.10 Restituiri: Ioan Me\u0219ot\u0103, \u201eExpunerea c\u00e2torva fenomene suflete\u0219ti cu privire la expresiunile psicologice \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103\u201d (1866) [ed. Titus Lates] Cuprins Titus Lates, Prospectul unui lexicon pentru propedeutica filosofic\u0103. Not\u0103 introductiv\u0103 Ioan Me\u0219ot\u0103,  Expunerea c\u00e2torva fenomene suflete\u0219ti cu privire la expresiunile psicologice \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103 Prospectul unui lexicon pentru propedeutica filosofic\u0103: Not\u0103 introductiv\u0103 Titus…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/9004","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9004"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/9004\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9041,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/9004\/revisions\/9041"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8839"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9004"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9004"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9004"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}