{"id":6366,"date":"2021-05-30T18:53:00","date_gmt":"2021-05-30T16:53:00","guid":{"rendered":"http:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?p=6366"},"modified":"2024-01-24T17:28:20","modified_gmt":"2024-01-24T15:28:20","slug":"colocviul-national-nicolae-bagdasar-teorii-ale-adevarului-28-mai-2021-10-16-program","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/colocviul-national-nicolae-bagdasar-teorii-ale-adevarului-28-mai-2021-10-16-program\/","title":{"rendered":"Colocviul Na\u021bional \u201eNicolae Bagdasar. Teorii ale adev\u0103rului\u201d (28 mai 2021, 10\u201316). Program"},"content":{"rendered":"\n
<\/div>\n\n\n
\n\t\t\t\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t<\/span>Descarc\u0103 programul<\/span>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/a>\n\t\t<\/div><\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

10.00 | DESCHIDEREA LUCR\u0102RILOR<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

10.15\u201310.30 | Constantin Stoenescu <\/strong>| Universitatea din Bucure\u0219ti, Facultatea de Filosofie | N. Bagdasar \u2013 Critica empirismului consecvent al lui John St. Mill<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\n\t\t\t
\n\t\t\t

Rezumat<\/p>\n\t\t\t

<\/span><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t
\n\n

\u00cen Teoria cuno\u0219tin\u021bei<\/em>, \u00een capitolul \u201eEmpirismul\u201d, Bagdasar acord\u0103 cel mai mult spa\u021biu prezent\u0103rii concep\u021biei empiriste consecvente a\u00a0 lui John St. Mill \u0219i a critcii pe care acesta o face cunoa\u0219terii \u00eenn\u0103scute. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00een replic\u0103 la critica lui Mill, Bagdasar contureaz\u0103 el \u00eensu\u0219i c\u00e2teva obiec\u021bii majore \u00eempotriva empirismului radical. Scopul acestei cercet\u0103ri este de a oferi o reconstruc\u021bie a ambelor aspecte, at\u00e2t a p\u0103r\u021bii expozitive, c\u00e2t \u0219i a celei critice, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie identificate structuri argumentative care sunt proprii respectivelor op\u021biuni filosofice. Ca urmare, Mill va putea fi \u00een\u021beles drept filosoful care duce empirismul p\u00e2n\u0103 la ultimele sale consecin\u021be. Pe de alt\u0103 parte, \u00een critica propus\u0103 de Bagdasar reg\u0103sim aspecte de actualitate, cel pu\u021bin \u00een ordine sistematic\u0103, a\u0219a cum ar fi \u00eenc\u0103rcarea teoretic\u0103 a observa\u021biei, rela\u021bia dintre datul senzorial \u0219i mecanismele de prelucrare, caracterul ipotetic al cercet\u0103rii \u0219tiin\u021bifice, natura rela\u021biei dintre experien\u021b\u0103 \u0219i matematic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cuvinte-cheie:<\/strong> N. Bagdasar; John St. Mill; empirism consecvent; cunoa\u0219tere \u00eenn\u0103scut\u0103; cunoa\u0219tere \u0219tiin\u021bific\u0103; natura adev\u0103rurilor matematice.<\/p>\n\n<\/div>\n\t\t<\/div>\n<\/div>\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

10. 30\u201310.45 | Ionu\u021b Isac <\/strong>| Institutul de Istorie \u201eGeorge Bari\u021biu\u201d, Academia Rom\u00e2n\u0103, Filiala Cluj-Napoca | Adev\u0103r \u0219i fic\u021biune \u00een metafizica lui Lucian Blaga. Critica lui Dumitru Isac, inspirat\u0103 de metodologia epistemologic\u0103 a lui Nicolae Bagdasar<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\n\t\t\t
\n\t\t\t

Rezumat<\/p>\n\t\t\t

<\/span><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t
\n\n

Manuscrisul lui Dumitru Isac, Lucian Blaga \u0219i Marele Anonim<\/em>, con\u021bine un capitol intitulat \u201eValoarea filosofiei lui Lucian Blaga\u201d. Similar structurii \u00eentregii lucr\u0103ri, sec\u021biunea respectiv\u0103 realizeaz\u0103, cu explicit\u0103ri particulare, o raportare at\u00e2t laudativ\u0103, c\u00e2t \u0219i critic\u0103 la adresa sistemului metafizic al lui Lucian Blaga. Analiza pe care D. Isac o face acolo sistemului trilogial se revendic\u0103 explicit\u00a0 din lucrarea Teoria cuno\u0219tin\u021bei<\/em> a lui N. Bagdasar. At\u00e2t ideile-directoare explicite, c\u00e2t \u0219i spiritul exigen\u021belor formulate de N. Bagdasar referitor la aprecierea unei concep\u021bii filosofice se reg\u0103sesc \u00een paginile dedicate de exegetul boto\u0219enean criticii metafizicii misterelor. Din acest punct de vedere, exist\u0103 trei chestiuni capitale care stau \u00een aten\u021bia lui D. Isac \u0219i prin prisma c\u0103rora el supune discu\u021biei critice sistemul lui L. Blaga: raportul dintre teoria cunoa\u0219terii \u0219i metafizic\u0103; problema valorilor cognitive axiale ale crea\u021biei filosofice; rela\u021bia dintre adev\u0103r \u0219i fic\u021biune \u00een construc\u021bia metafizic\u0103, din unghiul c\u0103reia ea se raporteaz\u0103 la lumea experien\u021bei. Abordarea noastr\u0103 se va concentra asupra celei de a treia probleme. Apreciem c\u0103 reluarea argument\u0103rii lui D. Isac constituie un exerci\u021biu intelectual util \u0219i actual, de natur\u0103 s\u0103 dezv\u0103luie \u00eenrudirea ei cu metodologia epistemologic\u0103 a lui N. Bagdasar, care o direc\u021bioneaz\u0103, riguros \u0219i elegant, \u201espre ideile \u00eensele\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Cuvinte-cheie:<\/strong> adev\u0103r; fic\u021biune; epistemologie; critic\u0103; Dumitru Isac; Nicolae Bagdasar.<\/p>\n\n<\/div>\n\t\t<\/div>\n<\/div>\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

10.45\u201311.00 | Titus Lates<\/strong> | Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne | Problema obiectului cuno\u0219tin\u021bei<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\n\t\t\t
\n\t\t\t

Rezumat<\/p>\n\t\t\t

<\/span><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t
\n\n

Teoria cuno\u015ftin\u0163ei<\/em> tip\u0103rit\u0103 de Nicolae Bagdasar \u00eentr-o prim\u0103 edi\u0163ie, \u00een dou\u0103 volume, \u00een anii 1941-42, \u015fi reluat\u0103, \u00eentr-un singur volum, \u00een anul 1944, este prima parte a Cursului de teoria cuno\u015ftin\u0163ei<\/em> sus\u0163inut la Facultatea de Filosofie \u015fi Litere din Bucure\u015fti \u00een perioada 1932\u20131938, \u00een care a expus \u201eproblemele originii \u015fi valorii cuno\u015ftin\u0163ei\u201d. \u00cen cea de-a doua parte a cursului, a expus \u201eproblema obiectului cuno\u015ftin\u0163ei\u201d. Aceast\u0103 problem\u0103 a fost actual\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea, c\u00e2nd at\u00e2t ontologi\u015ftii, c\u00e2t \u015fi metafizicienii au pus accentul pe obiectul cuno\u015ftin\u0163ei, adic\u0103 pe no\u0163iunea corelat\u0103 a celor dou\u0103 concepte fundamentale din teoria cuno\u015ftin\u0163ei \u2013 subiect \u015fi obiect \u2013, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 dea solu\u0163ii (negative) unor probleme metafizice prin integrarea lor \u00een epistemologie. Situa\u0163ia s-a schimbat \u00een perioada \u00een care Bagdasar preda cursul. A constatat el \u00eensu\u015fi c\u0103 g\u00e2nditorii nu se mai sfiesc s\u0103 vin\u0103 cu solu\u0163ii metafizice la probleme care nu comport\u0103 altfel de solu\u0163ii \u015fi, astfel, a ajuns la convingerea ferm\u0103 c\u0103 \u00een teoria cuno\u015ftin\u0163ei (ca disciplin\u0103) nu ar mai trebui s\u0103 figureze probleme ce apar\u0163in de drept altei discipline, \u201eprobleme ce sunt deghizate probleme metafizice\u201d. Prin urmare nu a mai \u00eenglobat aceast\u0103 parte a cursului \u00een lucrarea tip\u0103rit\u0103, inten\u0163ion\u00e2nd s\u0103 o \u201e\u00eentregeasc\u0103\u201d cu o introducere \u00een metafizic\u0103<\/em>, dar proiectul nu a fost realizat. \u00cen interven\u0163ia mea voi prezenta con\u0163inutul acestei p\u0103r\u0163i, \u00een care e dezb\u0103tut\u0103 cu prec\u0103dere rela\u0163ia dintre cuno\u015ftin\u0163\u0103, adev\u0103r \u015fi realitate.<\/p>\n\n\n\n

Cuvinte-cheie: <\/strong>problema realit\u0103\u0163ii; cuno\u015ftin\u0163\u0103; teoria cuno\u015ftin\u0163ei; metafizic\u0103; ontologie.<\/p>\n\n<\/div>\n\t\t<\/div>\n<\/div>\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

11.00\u201311.15 | Eugeniu Nistor <\/strong>| Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne | <\/em><\/strong>N. Bagdasar despre teoria blagian\u0103 a cunoa\u0219terii<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\n\t\t\t
\n\t\t\t

Rezumat<\/p>\n\t\t\t

<\/span><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t
\n\n

Scrierile lui Lucian Blaga de teoria cunoa\u015fterii sunt abordate de N. Bagdasar \u00een prima sec\u0163iune a volumului Istoria filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em> (1940), subintitulat\u0103 \u201eFilosofia pur\u0103\u201d, unde comenteaz\u0103 probleme de logic\u0103, epistemologie \u015fi metafizic\u0103. Dup\u0103 o succint\u0103 prezentare biobibliografic\u0103, \u00een care remarc\u0103, printre altele, c\u0103 acesta este \u201e\u00eenzestrat cu capul cel mai constructiv \u015fi de o deosebit\u0103 fecunditate\u201d, exegetul tran\u015feaz\u0103 \u015fi expune cu obiectivitate principalele concepte ale cunoa\u015fterii, \u00eencep\u00e2nd cu metodologia blagian\u0103 original\u0103, cu sens dogmatic, subliniind distinc\u0163ia dintre dogm\u0103 \u015fi paradoxiile transfigurate, dintre intelectul enstatic \u015fi cel ecstatic, referinde-se, \u00een detaliu, la mister ca obiect de lucru al cunoa\u015fterii \u00een\u0163eleg\u0103toare, la cele dou\u0103 tipuri de cunoa\u015ftere: paradisiac\u0103 \u015fi luciferic\u0103, insist\u00e2nd asupra posibilit\u0103\u0163ilor \u201earticulate\u201d ale celei din urm\u0103: plus-cunoa\u015ftere, zero-cunoa\u015ftere \u015fi minus-cunoa\u015ftere. Toate aceste tipuri de cunoa\u015ftere, la care se mai adaug\u0103 \u015fi altele, \u201ejuxtapuse\u201d (precum cunoa\u015fterea mitic\u0103 \u015fi cea ocult\u0103), sunt \u201emoduri\u201d ale cunoa\u015fterii individuate, aflate sub controlul centrului nev\u0103zut al lumii reprezentat de Marele Anonim care, pentru asigurarea \u201eechilibrului existen\u0163ial\u201d, limiteaz\u0103 posibilit\u0103\u0163ile cunoa\u015fterii omene\u015fti aplic\u00e2nd censura transcendent\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cuvinte-cheie:<\/strong> metod\u0103 dogmatic\u0103; mister; cunoa\u015ftere paradisiac\u0103; cunoa\u015ftere luciferic\u0103; paradoxii metafizice.<\/p>\n\n<\/div>\n\t\t<\/div>\n<\/div>\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

11.15\u201311.30 | Sabin Totu<\/strong> | Universitatea din Bucure\u0219ti, Facultatea de Filosofie | Concep\u021bia lui Nicolae Bagdasar despre cunoa\u0219tere \u00een filosofia greac\u0103 clasic\u0103<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\n\t\t\t
\n\t\t\t

Rezumat<\/p>\n\t\t\t

<\/span><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t
\n\n

\u201eLogicismul naiv\u201d este deja un titlu prin care Bagdasar impune cu necesitate raportarea la cunoa\u0219tere \u00een perspectiva aristotelician\u0103. De altfel, a devenit un \u201eloc comun\u201d al istoriei filosofiei faptul c\u0103 Aristotel a fixat cadrul \u201ecunoa\u0219terii \u0219tiin\u021bifice\u201d, cartea \u0391 a Metafizicii<\/em> fiind recunoscut\u0103 drept o \u201eintroducere istoric\u0103\u201d, iar cartea \u0393, \u201eo propedeutic\u0103 la sistem\u201d (Vl\u0103du\u021bescu). Definirea \u201e\u0219tiin\u021bei\u201d drept cunoa\u0219terea cauzelor \u0219i deci \u00een\u021belegerea \u201e\u0219tiin\u021bei prime\u201d drept cunoa\u0219terea primelor cauze \u0219i principii ale \u201efiin\u021bei ca fiin\u021b\u0103\u201d \u0219i a \u201epropriet\u0103\u021bilor ei esen\u021biale\u201d a devenit canonic\u0103 pentru ceea ce se va fi numit ulterior \u201eadev\u0103rata cunoa\u0219tere\u201d. Expunerea problemei \u201elogicismului naiv\u201d este clar\u0103 sub aspectul ei istorico-filosofic, fiind ecoul comentariilor celor mai aprecia\u021bi istorici ai filosofiei. Totu\u0219i, de\u0219i \u201elinia\u201d aristotelizant\u0103 a interpret\u0103rii rela\u021biei dintre cunoa\u0219tere \u0219i adev\u0103r nu pune niciun fel de probleme de natur\u0103 \u201e\u0219tiin\u021bific\u0103\u201d, fiind bine \u201etrasat\u0103\u201d istoric, este interesant c\u0103 Bagdasar trece foarte u\u0219or peste \u201elinia\u201d posibilei interpret\u0103ri platoniciene a aceleia\u0219i probleme. De ce? Voi \u00eencerca s\u0103 r\u0103spund la aceast\u0103 \u00eentrebare ar\u0103t\u00e2nd caracterul problematic, nepus \u00een discu\u021bie, al tezei \u201elogismului naiv\u201d care decurge din \u201epracticarea\u201d unui mod anume de a face istoria filosofiei.<\/p>\n\n\n\n

Cuvinte-cheie: <\/strong>\u201elogicism naiv\u201d; istoria filosofiei; parmenidism; platonism; aristotelism.<\/p>\n\n<\/div>\n\t\t<\/div>\n<\/div>\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

11.30\u201311.45 | Mona Mamulea<\/strong> | Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne | Explica\u021bie versus justificare: Bagdasar despre importan\u021ba metodei \u00een epistemologie<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\n\t\t\t
\n\t\t\t

Rezumat<\/p>\n\t\t\t

<\/span><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t
\n\n

Ceea ce \u00eel desparte pe Bagdasar de Maiorescu \u0219i de maiorescieni este, printre altele, \u0219i perspectiva asupra metodei. La Bagdasar, metoda nu este un simplu instrument pentru aflarea adev\u0103rului (cum era logica pentru Maiorescu, de exemplu), iar problema metodei nu \u021bine doar de adecvarea acesteia la obiectul de studiu (cum era cazul la Petrovici sau la R\u0103dulescu-Motru). Comunicarea de fa\u021b\u0103 urm\u0103re\u0219te modul \u00een care Bagdasar vede influen\u021ba metodei asupra rezultatelor cercet\u0103rii, \u00een perspectiva principiului selectivit\u0103\u021bii subiective (Eddington).<\/p>\n\n\n\n

Cuvinte-cheie:<\/strong> metoda genetic\u0103 vs metoda transcendental\u0103; relativism epistemelogic; principiul selectivit\u0103\u021bii subiective; determinarea epistemologic\u0103 a realului.<\/p>\n\n<\/div>\n\t\t<\/div>\n<\/div>\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

11.45\u201312.45 | DEZBATERI<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

12.45\u201314.00 | PAUZ\u0102<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

14.00\u201314.15 | Viorel Cernica<\/strong> | Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eConstantin R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne \/ Universitatea din Bucure\u0219ti, Facultatea de Filosofie | Ce este \u0219i cum poate fi cunoscut datul. Comentariu la capitolul despre pozitivism din Teoria cuno\u0219tin\u021bei<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\n\t\t\t
\n\t\t\t

Rezumat<\/p>\n\t\t\t

<\/span><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t
\n\n

\u00cen Teoria cuno\u0219tin\u021bei<\/em> (lucrarea lui N. Bagdasar) are valabilitate urm\u0103toarea idee: metafizica este condi\u021bionat\u0103 de teoria cuno\u0219tin\u021bei, fiindc\u0103 metafizica este o cunoa\u0219tere<\/em> pus\u0103 din capul locului sub reguli. Dup\u0103 ce va fi scos \u00een eviden\u021b\u0103 sensul critic-kantian al acestei idei \u0219i dup\u0103 ce va fi prezentat modul \u00een care autorul o aplic\u0103 \u00een prezentarea pozitivismului lui Auguste Comte pe baza sensului pe care \u00eel are, la acesta, conceptul de pozitiv<\/em> (dat), voi pune \u00een discu\u021bie dou\u0103 \u201eteorii\u201d despre necunoa\u0219terea<\/em> unui \u201efapt\u201d care, \u00een posibilitate, este obiect de cunoscut. Una dintre ele, negativ-ontologic\u0103, apar\u021bin\u00e2nd lui Mircea Florian, privilegiaz\u0103 ideea unei suspend\u0103ri a puterii de cunoa\u0219tere \u00een fa\u021ba datului<\/em> (\u00een posibilitate, obiect de cunoscut). Cealalt\u0103, negativ-cognitiv\u0103, av\u00e2ndu-l ca autor pe J. L. Marion, propune ideea despre certitudini negative<\/em>, referitoare la recunoa\u0219terea, \u00een unele \u00eemprejur\u0103ri, a necunoa\u0219terii datului<\/em> (\u00een posibilitate, obiect de cunoscut). Ambele teorii condi\u021bioneaz\u0103 \u201eputerea\u201d de cunoa\u0219tere prin natura obiectului de cunoscut, admi\u021b\u00e2nd c\u0103, atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i chestioneaz\u0103 propriile limite, puterea \u00een cauz\u0103 poate produce necunoa\u0219tere. \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, cele dou\u0103 teorii ajung la concluzii similare celor din filosofia pozitiv\u0103 a lui Auguste Comte. Tematizarea de fa\u021b\u0103 p\u0103streaz\u0103 referin\u021ba la rela\u021biile posiblile dintre metafizic\u0103 \u0219i teoria cuno\u0219tin\u021bei, relativiz\u00e2nd, totu\u0219i, privilegiul formal pe care aceasta din urm\u0103 l-ar avea asupra celei dint\u00e2i, potrivit lui Bagdasar.<\/p>\n\n\n\n

Cuvinte-cheie:<\/strong> pozitiv (dat); pozitivism; metafizic\u0103; teoria cuno\u0219tin\u021bei; obiect de cunoa\u0219tere; certitudine negativ\u0103.<\/p>\n\n<\/div>\n\t\t<\/div>\n<\/div>\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

14.15\u201314.30 | Marian George Panait<\/strong> | Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eConstantin R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne | Adev\u0103r \u0219i putere politic\u0103<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\n\t\t\t
\n\t\t\t

Rezumat<\/p>\n\t\t\t

<\/span><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t
\n\n

Bazat pe modul \u00een care adev\u0103rul \u015fi cunoa\u015fterea sunt teoretizate \u00een filosofia lui Nicolae Bagdasar, este analizat\u0103 utilizarea acestor concepte \u00een domeniul puterii politice, pun\u00e2nd \u00een valoare contribu\u0163ii din filosofia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

Este elaborat un model de analiz\u0103 pe trei niveluri: a) stabilirea statutului epistemic al enun\u0163urilor politice (descriptive, propozi\u0163ii c\u0103rora li se aplic\u0103 adev\u0103rul, respectiv performative, enun\u0163uri c\u0103rora nu li se aplic\u0103 adev\u0103rul); b) opera\u0163ionalizarea acestei distinc\u0163ii prin analiza in situ<\/em> a enun\u0163urilor politice (aici apar: \u015ftiri false, realit\u0103\u0163i alternative, post-adev\u0103r etc.) \u015fi stabilirea rela\u0163iei dintre adev\u0103r \u015fi interes politic; c) descrierea \u015fi evaluarea activit\u0103\u0163ii analitice a speciali\u015ftilor \u00een discurs politic. Rezultatele ob\u0163inute prin aplicarea acestui model de analiz\u0103: a) clarificarea utiliz\u0103rii enun\u0163urilor discursului politic \u015fi a impactului lor \u00een via\u0163a cet\u0103\u0163ii; b) corecta \u00een\u0163elegere, \u00een acest context, a unor fenomene (\u015ftiri false, realit\u0103\u0163i alternative, post-adev\u0103r etc.) care, \u00een pofida aparen\u0163elor, nu sunt noi, ci doar puternic augmentate \u00een condi\u0163iile comunic\u0103rii prin mijloace digitale; c) criticarea elitismului, a epistocra\u0163iei \u015fi ap\u0103rarea democra\u0163iei \u00een condi\u0163iile corectei \u00een\u0163elegeri a mecanismelor puterii politice.<\/p>\n\n\n\n

Cuvinte-cheie:<\/strong> adev\u0103r; cunoa\u015ftere; putere politic\u0103; interes, post-adev\u0103r.<\/p>\n\n<\/div>\n\t\t<\/div>\n<\/div>\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

14.30\u201314.45 | Marius-Augustin Dr\u0103ghici<\/strong> | Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eConstantin R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne | Nicolae Bagdasar \u2013 Teoria cuno\u0219tin\u021bei, o lectur\u0103 posibil\u0103<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\n\t\t\t
\n\t\t\t

Rezumat<\/p>\n\t\t\t

<\/span><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t
\n\n

Av\u00e2nd ca instrumente de investiga\u0163ie, printre altele, analiza limbajului, interpretez concep\u0163ia despre cunoa\u015ftere a lui Bagdasar dintr-o perspectiv\u0103 care nu este asumat\u0103 explicit de autor.<\/p>\n\n\n\n

Ca orice teorie, \u015fi cea despre cunoa\u015ftere este formulat\u0103 sintactico-semantic. Kuhn \u015fi Feyerabend impun \u015fi o abordare pragmatic\u0103 a teoriilor. Trec\u00e2nd prin filtrul acestei defini\u0163ii diverse pozi\u0163ii filosofice, Bagdasar solicit\u0103 interpretului considerarea nivelului pragmatic conjugat cu abordarea de c\u0103tre autor \u00een doi pa\u015fi a teoriilor. Aceast\u0103 abordare, aplicat\u0103 pe o lucrare de \u201eteoria cuno\u015ftin\u0163ei\u201d, ofer\u0103 \u015fansa decel\u0103rii nu numai a unei metodologii a cercet\u0103rii epistemologice ca atare (Teoria cuno\u015ftin\u0163ei<\/em> ca cercetare epistemologic\u0103, de exemplu) sau a unei posibile metodologii de<\/em> interpretare<\/em> a cercet\u0103rilor epistemologice, ci chiar a pozi\u0163ion\u0103rii genuine (neexplicite<\/em>)a lui Bagdasar \u00een raport cu ce\/cum este cunoa\u015fterea. Dintre aceste trei contribu\u0163ii, mi se pare c\u0103 cea mai important\u0103 este aceea prin care, clarific\u00e2nd demersul critic al lui Bagdasar, descop\u0103r la nivelul pragmatic al analizei mele angajamentele neexplicitate pe care \u015fi-a construit propria concep\u0163ie despre cunoa\u015ftere; analiza pragmatic\u0103 a rezultatelor ob\u0163inute de Bagdasar \u00een Teoria cuno\u015ftin\u0163ei <\/em>permite precizarea unor asump\u0163ii tacite care chiar \u00eei contrazic pozi\u0163ia de neutralitate, explicit asumat\u0103 aici.<\/p>\n\n\n\n

Cuvinte-cheie:<\/strong> cunoa\u015ftere; teoria cunoa\u015fterii; analiza limbajului; critic\u0103 filosofic\u0103.<\/p>\n\n<\/div>\n\t\t<\/div>\n<\/div>\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

14.45\u201315.00 | C\u0103t\u0103lin St\u0103nciulescu<\/strong> | Universitatea din Craiova, Facultatea de \u0218tiin\u021be Sociale | Constantin Noica: adev\u0103r \u0219i predica\u021bie<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\n\t\t\t
\n\t\t\t

Rezumat<\/p>\n\t\t\t

<\/span><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t
\n\n

Unele dintre comentariile critice din Jurnal<\/em> de<\/em> idei<\/em> la adresa filosofiei analitice pozitiviste pot fi v\u0103zute pe fondul unora dintre reflec\u021biile lui Noica privind natura predica\u021biei, Ideile lui Platon \u0219i categoriile lui Aristotel. Acela\u0219i context poate fi \u00eent\u00e2lnit, de asemenea, \u00een cadrul unor dezvolt\u0103ri recente din filosofia analitic\u0103 postpozitivist\u0103, spre exemplu la Donald Davidson, John McDowell sau Robert Brandom. De aceea, propunerea de fa\u021b\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 explicite c\u00e2teva apropieri \u0219i convergen\u021be \u00eentre critica lui Noica \u0219i unele contribu\u021bii reprezentative pentru aceste dezvolt\u0103ri, \u00een contextul a trei teme principale: (i) realism \u0219i idealism; (ii) rela\u021bia dintre fapt \u0219i valoare; (iii) reprezenta\u021bionalism \u0219i problema adev\u0103rului.<\/p>\n\n\n\n

Cuvinte-cheie: <\/strong>adev\u0103r; realism; idealism; reprezenta\u021bionalism; predica\u021bie non-generic\u0103; inten\u021bionalitate.\u00a0<\/p>\n\n<\/div>\n\t\t<\/div>\n<\/div>\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

15.00\u201315.15 | Mihai Popa<\/strong> | Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eConstantin R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne | Cunoa\u0219tere \u0219i adev\u0103r la Vasile Conta. Semnifica\u021bii pentru teoria istoriei<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\n\t\t\t
\n\t\t\t

Rezumat<\/p>\n\t\t\t

<\/span><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t
\n\n

Teoria cuno\u0219tin\u021bei a filosofului odula\u021biunii universale, \u00een care experien\u021ba are un rol de prim rang, face distinc\u021be \u00eentre dou\u0103 mari categorii ale formelor de cunoa\u0219tere, cele elementare, senza\u021bii sau pecep\u021bii, \u0219i ideile abstracte. Primele reprezint\u0103 \u00eentip\u0103riri de un grad mai pu\u021bin elaborat ale datelor oferite de sim\u021buri \u00een urma c\u0103rora, prin func\u021biile specifice g\u00e2ndirii, prin opera\u021biile induc\u021biei, \u00een primul r\u00e2nd, ca \u0219i prin deduc\u021bie, apar ideile abstracte. Acestea sunt \u00eentip\u0103riri de al doilea grad pe care facultatea superioar\u0103 a abstractiz\u0103rii le \u00eemparte \u00een generale \u0219i particulare. Dup\u0103 Conta, legile, de pild\u0103, sunt idei abstracte ce reprezint\u0103 calit\u0103\u021bi ce apar\u021bin unui num\u0103r nedeterminat de unit\u0103\u021bi individuale. Prin gradul lor de generalizare, ideile abstracte pot fi relative sau absolute, legile, prin gradul maxim de generalitate, apar\u021bin\u00e2nd celei de-a doua categorii. Teoria cuno\u0219tin\u021bei, \u00een esen\u021ba ei, de factur\u0103 materialist\u0103, senzualist\u0103, augmentat\u0103 cu teoria evolu\u021bionist\u0103, \u00een care Spencer \u0219i Darwin au avut un rol important, l-au sprijinit pe Conta \u00een elaborarea unei teorii proprii, a evolu\u021biei onduliforme a universului. \u00cen expunerea noastr\u0103 vom analiza conceptele epistemologice, ca \u0219i pe cele metafizice, ale filosofiei lui Vasile Conta, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 extragem \u0219i c\u00e2teva semnifica\u021bii din punctul de vedere al teoriei asupra istoriei.<\/p>\n\n\n\n

Cuvinte-cheie: <\/strong>cunoa\u0219tere; adev\u0103r; lege; evolu\u021bie; ondula\u021biune universal\u0103; istorie.<\/p>\n\n<\/div>\n\t\t<\/div>\n<\/div>\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

15.15\u201316.00 | DEZBATERI<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

10.00 | DESCHIDEREA LUCR\u0102RILOR 10.15\u201310.30 | Constantin Stoenescu | Universitatea din Bucure\u0219ti, Facultatea de Filosofie | N. Bagdasar \u2013 Critica empirismului consecvent al lui John St. Mill 10. 30\u201310.45 | Ionu\u021b Isac | Institutul de Istorie \u201eGeorge Bari\u021biu\u201d, Academia Rom\u00e2n\u0103, Filiala Cluj-Napoca | Adev\u0103r \u0219i fic\u021biune \u00een metafizica lui Lucian Blaga. Critica lui Dumitru Isac, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[176],"tags":[40],"class_list":["post-6366","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-colocvii","tag-nicolae-bagdasar"],"featured_image_src":null,"author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/mm\/"},"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/mm\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"10.00 | DESCHIDEREA LUCR\u0102RILOR 10.15\u201310.30 | Constantin Stoenescu | Universitatea din Bucure\u0219ti, Facultatea de Filosofie | N. Bagdasar \u2013 Critica empirismului consecvent al lui John St. Mill 10. 30\u201310.45 | Ionu\u021b Isac | Institutul de Istorie \u201eGeorge Bari\u021biu\u201d, Academia Rom\u00e2n\u0103, Filiala Cluj-Napoca | Adev\u0103r \u0219i fic\u021biune \u00een metafizica lui Lucian Blaga. Critica lui Dumitru Isac,…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6366","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6366"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6366\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8381,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6366\/revisions\/8381"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6366"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6366"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6366"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}