{"id":7696,"date":"2023-09-21T17:21:00","date_gmt":"2023-09-21T15:21:00","guid":{"rendered":"http:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/?p=7696"},"modified":"2024-01-24T17:31:28","modified_gmt":"2024-01-24T15:31:28","slug":"colocviul-national-filosofie-si-psihologie-confluente-si-divergente-19-septembrie-2023-10-14-05-program","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/colocviul-national-filosofie-si-psihologie-confluente-si-divergente-19-septembrie-2023-10-14-05-program\/","title":{"rendered":"Colocviul Na\u021bional \u201eFilosofie \u0219i psihologie: Confluen\u021be \u0219i divergen\u021be\u201d (19 septembrie 2023, 10\u201314.05). Program"},"content":{"rendered":"\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
<\/path><\/svg><\/span>
Descarc\u0103 programul<\/div><\/a><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

10.00 | DESCHIDEREA LUCR\u0102RILOR<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

10.05\u201310.20 | Constantin Stoenescu <\/strong>| Universitatea din Bucure\u0219ti, Facultatea de Filosofie | Lexiconul psihologiei \u0219tiin\u021bifice \u00een Cursul de psihologie <\/em><\/em>al lui C. R\u0103dulescu-Motru<\/p>\n\n\n

\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\tRezumat<\/span><\/div>

\u00cen lucr\u0103rile sale t\u00e2rzii, a\u0219a cum ar fi \u201eThe Road since Structure<\/em>\u201d, Thomas Kuhn \u00ee\u0219i revizuie\u0219te concep\u021bia sa asupra dezvolt\u0103rii cunoa\u0219terii \u0219tiin\u021bifice descrise ca succesiune a unor etape de \u201e\u0219tiin\u021b\u0103 normal\u0103\u201d \u0219i de \u201ecercetare extraordinar\u0103\u201d care duc la \u00eenlocuirea unei paradigme cu alta \u0219i propune o abordare lingvistic\u0103 a progresului cunoa\u0219terii \u0219tiin\u021bifice bazat\u0103 pe conceptele de re\u021bea conceptual\u0103 \u0219i lexicon. Consider c\u0103 aceast\u0103 propunere a lui Kuhn poate fi folosit\u0103 ca un instrument euristic pentru \u00een\u021belegerea procesului dezvolt\u0103rii diverselor \u0219tiin\u021be, inclusiv a psihologiei. \u00cen acest sens \u201eCursul de psihologie\u201d din anul 1923 al lui C. R\u0103dulescu-Motru\u00a0 este un caz exemplar \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, marc\u00e2nd intervalul trecerii de la psihologia speculativ\u0103, bazat\u0103 pe concepte aristotelice de tip substan\u021bialist, la o psihologie empiric\u0103 \u00eentemeiat\u0103 pe cercet\u0103ri experimentale, program ini\u021biat de Brentano \u0219i John St. Mill. Acest curs \u00eencununeaz\u0103 astfel o perioad\u0103 \u00een care filosoful rom\u00e2n este preocupat s\u0103 construiasc\u0103 un lexicon \u0219tiin\u021bific \u0219i s\u0103 consolideze re\u021beaua conceptual\u0103 specific\u0103 psihologiei, demers care \u00eel situeaz\u0103 \u00een condi\u021bie de sincronicitate cu comunitatea filosofic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103.
Cuvinte-cheie<\/strong>: C. R\u0103dulescu-Motru, psihologie speculativ\u0103, psihologie \u0219tiin\u021bific\u0103, psihologie empiric\u0103, psihologie experimental\u0103.<\/p><\/div><\/div><\/div>\n\n\n

10.25\u201310.40 | Mona Mamulea<\/strong> | Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne | C. R\u0103dulescu-Motru, de la func\u021biile con\u0219tiin\u021bei la con\u0219tiin\u021b\u0103 ca func\u021bie<\/p>\n\n\n

\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\tRezumat<\/span><\/div>

Crearea psihologiei \u0219tiin\u021bifice \u00een secolul al 19-lea a \u00eensemnat, printre altele, sacrificarea conceptelor filosofice de suflet \u0219i de con\u0219tiin\u021b\u0103, ale c\u0103ror con\u021binuturi nu puteau fi studiate pe cale experimental\u0103. \u00cen comunicarea de ast\u0103zi, voi urm\u0103ri modific\u0103rile pe care le-a suferit de-a lungul timpului conceptul de con\u0219tiin\u021b\u0103 la C. R\u0103dulescu-Motru, \u00eencep\u00e2nd cu teza sa de licen\u021b\u0103 (Realitatea empiric\u0103 \u0219i condi\u021biile cuno\u0219tin\u021bei<\/em>, 1889), unde con\u0219tiin\u021ba este definit\u0103 asocia\u021bionist, \u0219i sf\u00e2r\u0219ind cu Cursul de psihologie<\/em> din 1923, \u00een care prevaleaz\u0103 \u00een\u021belegerea func\u021bionalist\u0103.
Cuvinte-cheie:<\/strong> defini\u021bii ale con\u0219tiin\u021bei; condi\u021biile \u201emateriale\u201d \u0219i condi\u021biile \u201eideale\u201d ale con\u0219tiin\u021bei (R\u0103dulescu-Motru); epifenomenalism; determinism; energetism; identitate minte\u2013corp.<\/p><\/div><\/div><\/div>\n\n\n

10.45\u201311.00 | Ionu\u021b-Constantin Isac<\/strong>| Institutul de Istorie \u201eGeorge Bari\u021biu\u201d, Academia Rom\u00e2n\u0103, Filiala Cluj-Napoca | <\/em><\/strong>O mo\u0219tenire a lui Edmund Husserl: fenomenologia non-simbolic\u0103<\/p>\n\n\n

\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\tRezumat<\/span><\/div>

Posteritatea lui Husserl a reg\u00e2ndit problematica fenomenologic\u0103 \u00een direc\u021bii \u0219i cu consecin\u021be abia schi\u021bate de autorul ei. Orienta\u021bi spre reforma intern\u0103 a fenomenologiei husserliene genuine, \u00een sensul renun\u021b\u0103rii fond\u0103rii acesteia ca \u0219tiin\u021b\u0103 riguroas\u0103, cercet\u0103tori precum E. Strauss, M. Merleau-Ponty, H. Maldiney, J. Garelli ori M. Richir au eviden\u021biat orizontul de realitate al unei noi \u201elumi\u201d (\u201epre-judicative\u201d sau \u201earhaice\u201d), o lume anterioar\u0103 instituirii judec\u0103\u021bilor, adic\u0103 a simbolicului (\u00een sens husserlian \u0219i lacanian). \u00cenceputul l-a f\u0103cut Erwin Strauss, \u00een lucrarea Despre sensul sensurilor. Contribu\u021bii la studiul fundamentelor psihologiei <\/em>(1935), unde propune proiectul unei psihologii fenomenologice, respectiv distinc\u021bia \u00eentre fenomenologia simbolic\u0103 \u0219i fenomenologia non-simbolic\u0103. Aceast\u0103 din urm\u0103 tendin\u021b\u0103 de cercetare va fi consacrat\u0103 odat\u0103 cu lucr\u0103rile g\u00e2nditorului M. Richir, care marcheaz\u0103 o \u201ecotitur\u0103\u201d major\u0103 a fenomenologiei contemporane. Lucrarea de fa\u021b\u0103 face o incursiune \u00een coordonatele acestui nou curent de g\u00e2ndire, \u00een care formele sau esen\u021bele \u2013 considerate acum la un nivel pre-reflexiv sau pre-ontologic al lumii \u2013 \u00ee\u0219i dezv\u0103luie un grad sporit de libertate fa\u021b\u0103 de esen\u021bele predicative clasice (din tradi\u021bia venerabil\u0103, ilustrat\u0103 de la Platon la Hegel). Reg\u00e2ndind criticismul lui Kant \u00een mod specific, fenomenologia non-simbolic\u0103 trece pe primul plan incon\u0219tientul fenomenologic, care relev\u0103 o spontaneitate creatoare excep\u021bional\u0103 (din care fac parte crea\u021biile artistice). Activitatea creatoare (inventiv\u0103) se afirm\u0103 astfel ca mod de manifestare a receptivit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de ceea ce este nou, inedit, pe plan artistic (\u0219i nu numai), context \u00een care relev\u0103m contribu\u021biile de profil notabile ale unor tineri cercet\u0103tori rom\u00e2ni. Concluzia noastr\u0103 este c\u0103, \u00een ce prive\u0219te problematicul punct de \u00eent\u00e2lnire dintre simbolic \u0219i fenomenologic, teoretiz\u0103rile anterioare las\u0103 neclarificate aspecte importante, pe care le inventariem critic la finalul interven\u021biei noastre.
Cuvinte-cheie<\/strong>: con\u0219tiin\u021b\u0103, identitate, fenomenologie non-simbolic\u0103, pre-reflexivitate, activitate creatoare.<\/p><\/div><\/div><\/div>\n\n\n

10. 05\u201311.20| Eugeniu Nistor <\/strong>| Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne| C. R\u0103dulescu-Motru \u0219i exegeza operei sale filosofice \u00een perioada regimului totalitar rom\u00e2nesc<\/p>\n\n\n

\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\tRezumat<\/span><\/div>

Opera filosofic\u0103 a lui C. R\u0103dulescu-Motru era socotit\u0103, \u00een principalele lucr\u0103ri consacrate evolu\u0163iei g\u00e2ndirii rom\u00e2ne\u015fti ap\u0103rute \u00een primele patru decenii ale secolului XX, ca un moment de v\u00e2rf \u015fi de frumoas\u0103 \u00eemplinire autohton\u0103, autorul acesteia fiind nu doar apreciat \u015fi l\u0103udat, dar \u015fi (nu de pu\u0163ine ori) adulat. \u00centre interpret\u0103rile cump\u0103nite, oneste \u015fi obiective ale acestei etape se remarc\u0103 cele ale lui Marin \u015etef\u0103nescu (din Filosofia rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, 1922) \u015fi N. Bagdasar (din Istoria filosofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, 1940). \u00cens\u0103 macazul noii ordini culturale postbelice schimb\u0103 cu totul liniile interpretative statornicite \u00een filosofia rom\u00e2neasc\u0103, doctrinarii regimului totalitar consider\u00e2nd g\u00e2ndirea lui C. R\u0103dulescu-Motru (\u015fi a altor g\u00e2nditori interbelici) ca av\u00e2nd o orientare negativ\u0103, situat\u0103 \u00een orizontul misticismului, al fideismului \u015fi idealismului \u2013 toate \u201elocuri\u201d mascate de unele aspecte \u00een\u015fel\u0103toare de scientism. A\u015fa se face c\u0103 toate lucr\u0103rile de sintez\u0103 consacrate filosofiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een deceniile 5-8, inclusiv cele despre opera lui C. R\u0103dulescu-Motru, au r\u0103mas \u00eencremenite \u00een acest tipic interpretativ, \u00eencep\u00e2nd cu cea a lui Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu (Curente \u015fi tendin\u0163e \u00een filozofia rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, 1945), cu manualele de liceu \u015fi cursurile universitare, continu\u00e2nd cu Istoria g\u00e2ndirii sociale \u015fi filozofice \u00een Rom\u00e2nia<\/em> (coordonator C. I. Gulian, 1954) \u015fi Curente \u015fi orient\u0103ri \u00een istoria filozofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em> (coordonator N. Gogonea\u0163\u0103, 1967). Primele semne pozitive \u00een exegeza operei lui C. R\u0103dulescu-Motru apar \u00een dic\u0163ionarele filosofice editate dup\u0103 anul 1965, mai precis \u00een cele ap\u0103rute \u00een 1969, 1973 \u015fi 1978, \u00een care acestuia i se recunoa\u015fte meritul de a \u00eencerca s\u0103 concilieze \u201e\u00eentre personalismul energetic \u015fi materialismul dialectic \u015fi istoric\u201d, apreciere subliniat\u0103 apoi cu deosebit\u0103 os\u00e2rdie \u00een Istoria filozofiei rom\u00e2ne\u015fti<\/em> (vol. II, coordonatori D. Ghi\u015fe \u015fi N. Gogonea\u0163\u0103, 1980). Doar ridicarea negurii ideologice totalitare \u015fi deschiderea cultural\u0103, f\u0103r\u0103 niciun fel de opreli\u015fti \u015fi \u00eengr\u0103diri, din 1990, d\u0103 posibilitatea apari\u0163iei \u00een revistele \u015fi \u00een c\u0103r\u0163ile de specialitate a unor comentarii obiective, echilibrate, de just\u0103 situare a operei \u015fi personalit\u0103\u0163ii lui C. R\u0103dulescu-Motru \u00een istoria g\u00e2ndirii rom\u00e2ne\u015fti.
Cuvinte-cheie<\/strong>: C. R\u0103dulescu-Motru, personalismul energetic, istoria filosofiei rom\u00e2ne\u015fti, misticism, idealism metafizic.<\/p><\/div><\/div><\/div>\n\n\n

11. 25\u201311.40| Marian George Panait <\/strong>| Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne| Utiliz\u0103ri ale termenului \u2018iubire\u2019 \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, filosofie \u0219i teologie<\/p>\n\n\n

\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\tRezumat<\/span><\/div>

Comunicarea pe care o sus\u021bin a fost inspirat\u0103 de\u00a0prezent\u0103rile colegilor no\u0219tri din Departamentul de Psihologie, \u00een particular, de acele cercet\u0103ri de teren \u00een care erau expuse date cantitative privind diversele dimensiuni ale iubirii.
\u00cencep printr-o \u00eencercare de a delimita ceea ce reprezint\u0103 psihologia ca \u0219tiin\u021b\u0103; din acest context elimin psihanaliza, pe care o consider mai speculativ\u0103, mai apropiat\u0103 de filosofie prin metod\u0103 \u0219i demers. Ar\u0103t c\u0103 psihologia ca \u0219tiin\u021b\u0103 este interesat\u0103 de aspectele m\u0103surabile ale vie\u021bii psihice, \u00een cazul acesta, de ceea ce este m\u0103surabil \u00een iubire. Argumentez c\u0103 \u00een cercet\u0103rile ei psihologia este interesat\u0103 s\u0103 m\u0103soare dimensiuni ale iubirii cum sunt: \u00eencrederea, comunicarea, sprijinul, contactul fizic etc.; consider c\u0103 psihologia ca \u0219tiin\u021b\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 ofere o descriere a ceea ce este iubirea \u00een diferite comunit\u0103\u021bi. De asemenea, ar\u0103t c\u0103 aceste rezultate pot fi conjugate cu o cercetare calitativ\u0103 efectuat\u0103 de psihologi asupra cazurilor individuale. Principalul merit pe care \u00eel au demersurile psihologiei este acela c\u0103 ele furnizeaz\u0103 despre iubire sus\u021bineri care sunt controlabile, transmisibile \u0219i verificabile.
Apoi, \u00eentreprind o cercetare asupra utiliz\u0103rii termenilor eros<\/em>, agape<\/em>, philia<\/em> \u2013 care stau pentru iubire<\/em> \u2013, a\u0219a cum apar ei la Platon \u0219i Aristotel, dar \u0219i cum sunt ei interpreta\u021bi de filosofi rom\u00e2ni (de exemplu, \u00een comentariul pe care \u00eel face Noica la Lysis<\/em>). Eviden\u021biez func\u021bia de unificator universal a erosului \u0219i pe aceea de mediu al rela\u021biilor individuale cu o component\u0103 trupeasc\u0103 pe care o are agape; dar aten\u021bia mea se \u00eendreapt\u0103, \u00een special, c\u0103tre philia, care reprezint\u0103 nu doar prietenia \u00eentre indivizi, ci acea virtute despre care Aristotel socote\u0219te c\u0103 este condi\u021bia necesar\u0103 pentru existen\u021ba cet\u0103\u021bii. Iubirea \u00een \u00een\u021belesul ei filosofic este o virtute care \u021bine lucrurile laolalt\u0103, care faciliteaz\u0103 nu doar comuniunea dintre indivizi sau unitatea cet\u0103\u021bii, ci chiar ordinea universului (Empedocle).
\u00cen fine, \u00eemi \u00eendrept aten\u021bia c\u0103tre importan\u021ba iubirii ca virtute teologic\u0103 \u00een cre\u0219tinism \u0219i c\u0103tre conjugarea de succes a celor patru virtu\u021bi cardinale (\u00een\u021belepciune, curaj, temperan\u021b\u0103, dreptate) cu cele trei virtu\u021bi teologice\u00a0 (iubire, credin\u021b\u0103, speran\u021b\u0103). Ar\u0103t c\u0103 porunca iubirii este fundamental\u0103 pentru dezvoltarea civiliza\u021biei \u0219i culturii occidentale (de exemplu, Alexandru Mironescu).
Concluzia pe care o trag din analiza f\u0103cut\u0103 este mai degrab\u0103 o deschidere \u0219i un \u00eendemn la a realiza c\u0103 avem libertatea de a ac\u021biona lu\u00e2nd \u00een seama variatele utiliz\u0103ri ale termenului iubire<\/em>, dar \u00een acela\u0219i timp avem responsabilitatea de a fi coeren\u021bi \u00een alegerile noastre.
Cuvinte-cheie:<\/strong> iubire; psihologie; filosofie; teologie.<\/p><\/div><\/div><\/div>\n\n\n

11.45\u201312.00| Sorin-Avram V\u00eertop<\/strong> | Universitatea \u201eConstantin Br\u00e2ncu\u0219i\u201d, T\u00e2rgu-Jiu | C. R\u0103dulescu-Motru: Repere formative \u2013 Jean-Martin Charcot \u0219i Wilhelm Wundt<\/p>\n\n\n

\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\tRezumat<\/span><\/div>

Comunicarea mea are ca obiect formarea profesional\u0103 a lui C. R\u0103dulescu-Motru \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een domeniul psihologiei. \u00cen primul r\u00e2nd, voi \u00eencerca s\u0103 conturez contextul activit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice a medicului Jean-Martin Charcot, precum \u0219i modul de diseminare prin lecturi publice a realiz\u0103rilor sale din domeniul medical, a\u0219a cum este acesta surprins \u0219i \u00een lucrarea pictorului Pierre Aristide Andr\u00e9 Brouillet, O prelegere clinic\u0103 la Salp\u00eatri\u00e8re <\/em>(1887) \u2013 o replic\u0103, am putea spune, a Lec\u021biei de anatomie a doctorului Nicolaes Tulp<\/em>, de Rembrandt (1632), dar pentru secolul al XIX-lea. \u00cen al doilea r\u00e2nd, voi prezenta informa\u021bii referitoare la contextul \u0219tiin\u021bific al laboratorului fondat de Wilhelm Wundt la Leipzig \u0219i la activit\u0103\u021bile desf\u0103\u0219urate \u00een acesta \u00een perioada studiilor lui R\u0103dulescu-Motru. Totodat\u0103, consider c\u0103 este important s\u0103 cunoa\u0219tem date cu privire la receptarea operei lui Wilhelm Wundt dup\u0103 1920. Atitudinea fa\u021b\u0103 de aceasta a fost dramatic influen\u021bat\u0103 de evenimentele care au urmat anului 1920; abia recent opera lui Wundt a atras aten\u021bia unor speciali\u0219ti \u0219i institu\u021bii, pentru a i se acorda o nou\u0103 semnifica\u021bie, liber\u0103 de ideile \u0219i preconcep\u021biile care au marcat-o.

Cuvinte-cheie:<\/strong> psihologie \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i experimental\u0103; Clinica Salp\u00eatri\u00e8re; Laboratorul lui Wundt din Leipzig; psihologie, filosofie \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103.<\/p><\/div><\/div><\/div>\n\n\n

12.05\u201312.20| Titus Lates<\/strong><\/strong> | Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne | Empirismul psihologic \u0219i metodele de cercetare \u00een logic\u0103<\/p>\n\n\n

\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\tRezumat<\/span><\/div>

\u00cen lucr\u0103rile sale de psihologie, logic\u0103 \u0219i teoria cunoa\u0219terii, Constantin R\u0103dulescu-Motru a constatat o depreciere a logicii formale tradi\u021bionale, care nu a mai reu\u0219it s\u0103 fac\u0103 niciun pas \u00eenainte (dup\u0103 observa\u021bia lui Kant din Critica ra\u021biunii pure<\/em>), intr\u00e2nd \u00een contradic\u021bie\u00a0cu noul spirit \u0219tiin\u021bific. Dar apreciaz\u0103 c\u0103 empirismul psihologic a dus la cercet\u0103ri care au dat la iveal\u0103 noi cuno\u0219tin\u021be despre func\u021biile de cunoa\u0219tere ale omului. Dup\u0103 cum spune R\u0103dulescu-Motru, aceste cuno\u0219tin\u021be au schimbat \u00een mod radical \u00een\u021belesul despre originea ra\u021biunii \u00een problema logicii, ceea ce a dus la necesitatea ca logica s\u0103 \u00ee\u0219i revizuiasc\u0103 baza psihologic\u0103, \u00eenlocuind specula\u021biile metafizice \u00eemprumutate de la Aristotel cu date noi verificabile experimental. Mai precis, cuno\u0219tin\u021bele oferite de psihologia genetic\u0103 (n\u0103scut\u0103 ca urmare a rezultatelor din psihologia experimental\u0103) au reu\u0219it s\u0103 \u00eenlesneasc\u0103 trecerea de la sim\u021buri la ra\u021biune \u0219i a f\u0103cut ca logicianul s\u0103 nu se mai afle \u00eenaintea abisului care separa sim\u021burile de ra\u021biune, put\u00e2nd s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 formalismul logic cu noua metodologie a \u0219tiin\u021belor. Astfel, spiritul \u0219tiin\u021bific redevine \u00een acord cu direc\u021bia noii logici, care se reg\u0103se\u0219te \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu psihologia \u0219i teoria cunoa\u0219terii. Logica e definit\u0103 de R\u0103dulescu-Motru ca \u201e\u0219tiin\u021ba special\u0103 care se m\u0103rgine\u0219te la cercetarea certitudinii datelor \u0219tiin\u021bei\u201d, iar teoria cunoa\u0219terii poate fi privit\u0103 ca o parte suplimentar\u0103 a logicii, \u00een care se discut\u0103 \u201edac\u0103 mintea noastr\u0103 este sau nu \u00een stare s\u0103 cunoasc\u0103 realitatea acestor date, sau dac\u0103 \u00eentre aceast\u0103 realitate \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103 este, sau nu, o adecvare exact\u0103\u201d. Leg\u0103tura dintre psihologie \u0219i noua logic\u0103 se refer\u0103 la faptul c\u0103 cele dou\u0103 au \u00een comun acela\u0219i obiect \u2013 opera\u021biunile care se petrec \u00een mintea omeneasc\u0103 \u2013, dar privite din puncte de vedere diferite. C. R\u0103dulescu-Motru chiar se ocup\u0103, \u00een mod special, de un capitol al logicii \u00een care cuno\u0219tin\u021bele de psihologie sunt indispensabile: cel al originii \u0219i al evolu\u021biei argument\u0103rii \u0219tiin\u021bifice. \u00cen noua concep\u021bie, tradi\u021bionala diviziune a logicii \u00een formal\u0103 sau elementar\u0103 \u0219i metodologie (acreditat\u0103 la noi \u00een mod exemplar prin manualul lui Titu Maiorescu) se modific\u0103, \u00een lec\u021biile sale de logic\u0103, R\u0103dulescu-Motru propun\u00e2nd diviziunea: logica genetic\u0103, metodologia \u0219i teoria cuno\u0219tin\u021bei.\u00a0<\/strong>
Cuvinte cheie: <\/strong>logic\u0103; psihologie; ra\u021biune; sim\u021buri; teoria cunoa\u0219terii.<\/p><\/div><\/div><\/div>\n\n\n

12.25\u201312.40 | Henrieta-Ani\u0219oara \u0218erban<\/strong><\/strong> | Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne | Filosofie \u0219i psihologie \u00een Personalismul energetic<\/em><\/p>\n\n\n

\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\tRezumat<\/span><\/div>

Personalismul energetic<\/em>, lucrarea lui C. R\u0103dulescu-Motru din 1927, \u00ee\u0219i propune o \u0219tiin\u021b\u0103 obiectiv\u0103 a personalit\u0103\u021bii pentru realizarea c\u0103reia este necesar\u0103 o abordare filosofic\u0103, inclusiv o reflectare filosofic\u0103 asupra \u0219tiin\u021bei, iar reflectarea implic\u0103, din perspectiva acestui filosof, con\u0219tiin\u021ba unei personalit\u0103\u021bi. Cu aceasta, leg\u0103tura dintre filosofie \u0219i psihologie reprezint\u0103 \u00een opera\u00a0Personalismul energetic<\/em>\u00a0o reflec\u021bie asupra personalit\u0103\u021bii filosofului, a locului \u0219i rolului acesteia \u00een constituirea unei con\u0219tiin\u021be filosofice care va da relevan\u021ba sistemului filosofic, precum \u0219i asupra personalit\u0103\u021bii omului, a locului \u0219i rolului acesteia \u00een marea ordine a lucrurilor, adic\u0103 din perspectiva unui\u00a0logos<\/em>, \u00een sensul conceptual cel mai larg. Personalitatea filosofului \u201eiese\u201d dintr-un anumit mediu, implic\u00e2nd rolul determinant al mediului pentru con\u0219tiin\u021ba \u0219i crea\u021bia filosofic\u0103 particular\u0103. C. R\u0103dulescu-Motru argumenteaz\u0103 aceast\u0103 idee, care ne transmite ast\u0103zi precau\u021bii deosebite, prin corela\u021bia dintre idealismul lui Platon \u0219i atmosfera culturii eline, Descartes \u0219i spiritul \u201einventiv\u201d francez, Kant \u0219i rigida atmosfer\u0103 luteran\u0103 german\u0103. Sistemele filosofice valorific\u0103 afirm\u0103ri ale con\u0219tiin\u021bei de sine, stimulat\u0103 de chinuri \u0219i aspira\u021bii transmise \u0219i prelucrate de genera\u021bii; echivalat\u0103 cu o con\u0219tiin\u021b\u0103 filosofic\u0103 atunci c\u00e2nd este \u201eclar\u0103\u201d, \u00een mod definitoriu, o con\u0219tiin\u021b\u0103 de sine. \u201eSufletul poporului\u201d va genera o energie specific\u0103 \u0219i o sistematizare filosofic\u0103 tipic na\u021bional\u0103. Acest deziderat nu se poate \u00eemplini f\u0103r\u0103 o cunoa\u0219tere de sine a sufletului rom\u00e2nesc, care implic\u0103 \u0219i filosofia, \u0219i psihologia, dar \u0219i un tip incipient de filosofie a min\u021bii \u0219i\u00a0folk psychology<\/em>. Aceasta este definit\u0103 ca psihologie a\u0219a-zis naiv\u0103, a sim\u021bului comun, care descrie o competen\u021b\u0103 cotidian\u0103, mod cotidian de \u00een\u021belegere sau ra\u021bionalizare a ac\u021biunilor inten\u021bionate \u00een termeni de reflectare asupra mentalului, o teorie despre persoanele umane, o filosofie a pozi\u021bion\u0103rii inten\u021bionale, sau o psihologie a atitudinii propozi\u021bionale, sau, o psihologie a \u00eencredin\u021b\u0103rii \u0219i dorin\u021bei, despre care scriu \u0219i filosofi contemporani precum Patricia Churchland, Daniel Dennett sau Radu Bogdan. Aceasta este o direc\u021bie comparativ\u0103 interesant\u0103 pentru investiga\u021bii viitoare.
Cuvinte-cheie<\/strong>: Personalismul energetic<\/em>; C. R\u0103dulescu-Motru; personalitate; con\u0219tiin\u021b\u0103 filosofic\u0103 a neamului; mediu na\u021bional.<\/p><\/div><\/div><\/div>\n\n\n

12.45\u201313.00 | Bogdan Danciu<\/strong><\/strong> | Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne | Viziunea lui C. R\u0103dulescu-Motru asupra importantei experimentului pentru psihologia \u0219tiin\u021bific\u0103<\/p>\n\n\n

\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\tRezumat<\/span><\/div>

\u00cen cele ce urmeaz\u0103, voi expune opiniile lui C. R\u0103dulescu-Motru cu privire la rolul experimentului \u00een psihologia \u0219tiin\u021bific\u0103. Voi detalia, totodat\u0103, contextul \u00een care s-a desf\u0103\u0219urat activitatea \u00een laboratorul de psihologie experimental\u0103 \u00eenfiin\u021bat de R\u0103dulescu-Motru \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, trec\u00e2nd \u00een revist\u0103 aparatura disponibil\u0103 \u00een acea perioad\u0103.
Cuvinte-cheie: <\/strong>Psihologie experimental\u0103; laborator de psihologie; experiment \u0219tiin\u021bific.<\/p><\/div><\/div><\/div>\n\n\n

13.05\u201313.20| Mihai Popa<\/strong><\/strong> | Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne | Semnifica\u021bia tradi\u021bional\u0103 a fiin\u021bei: rela\u021bia dintre g\u00e2ndire \u0219i suflet<\/p>\n\n\n

\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\tRezumat<\/span><\/div>

\u00cenc\u0103 de la \u00eenceputurile g\u00e2ndirii filosofice, Fiin\u021ba a fost identificat\u0103 cu g\u00e2ndirea \u0219i chiar s-a considerat c\u0103 cea de-a doua, ca nous<\/em>, este dominant\u0103 (Anaxagoras). Platon punea egalitate \u00eentre Divinitate \u0219i g\u00e2ndire, \u00een vreme ce Aristotel, mai nuan\u021bat, considera c\u0103 g\u00e2ndirea omului, care apar\u021bine min\u021bii, poate fi localizat\u0103 \u00een suflet (en te psyche<\/em>), \u00een partea sa g\u00e2nditoare (he noetike<\/em>), iar aceast\u0103 linie \u2013 pierdut\u0103 oarecum \u00een perioada postalexandrin\u0103, \u00eens\u0103 mereu prezent\u0103 \u0219i conturat\u0103 prin descenden\u021b\u0103 plotinian\u0103 \u2013 va fi confirmat\u0103 de c\u0103tre Descartes (cogito, ergo sum<\/em>). Coordonatele acestei profunde leg\u0103turi, mai cu seam\u0103, cea dintre g\u00e2ndire \u0219i suflet, \u00een perspectiv\u0103 categorial\u0103, au fost analizate de c\u0103tre Alexandru Surdu \u00een Teoria Fiin\u021bei<\/em>, al IV-lea volum al Filosofiei pentadice<\/em>. Ne propunem s\u0103 punct\u0103m c\u00e2teva locuri sau idei semnificative, a\u0219a cum sunt prezente \u00een g\u00e2ndirea unor filosofi de marc\u0103.
Cuvinte-cheie:<\/strong> suflet; g\u00e2ndire; fiin\u021b\u0103; intelect; ra\u021biune.<\/p><\/div><\/div><\/div>\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

13.25\u201314.30 | DISCU\u021aII<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

10.00 | DESCHIDEREA LUCR\u0102RILOR 10.05\u201310.20 | Constantin Stoenescu | Universitatea din Bucure\u0219ti, Facultatea de Filosofie | Lexiconul psihologiei \u0219tiin\u021bifice \u00een Cursul de psihologie al lui C. R\u0103dulescu-Motru 10.25\u201310.40 | Mona Mamulea | Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne | C. R\u0103dulescu-Motru, de la func\u021biile con\u0219tiin\u021bei la con\u0219tiin\u021b\u0103 ca func\u021bie 10.45\u201311.00 | Ionu\u021b-Constantin […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[176],"tags":[51,232,410],"class_list":["post-7696","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-colocvii","tag-c-radulescu-motru","tag-psihologie-filosofica","tag-psihologie-stiintifica"],"featured_image_src":null,"author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/sifr\/"},"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"SIFR","author_link":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/author\/sifr\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"10.00 | DESCHIDEREA LUCR\u0102RILOR 10.05\u201310.20 | Constantin Stoenescu | Universitatea din Bucure\u0219ti, Facultatea de Filosofie | Lexiconul psihologiei \u0219tiin\u021bifice \u00een Cursul de psihologie al lui C. R\u0103dulescu-Motru 10.25\u201310.40 | Mona Mamulea | Institutul de Filosofie \u0219i Psihologie \u201eC. R\u0103dulescu-Motru\u201d al Academiei Rom\u00e2ne | C. R\u0103dulescu-Motru, de la func\u021biile con\u0219tiin\u021bei la con\u0219tiin\u021b\u0103 ca func\u021bie 10.45\u201311.00 | Ionu\u021b-Constantin…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7696","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7696"}],"version-history":[{"count":39,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7696\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8383,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7696\/revisions\/8383"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7696"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7696"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro\/sifr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7696"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}