19 septembrie 2023, ora 10.00, online
Se împlinesc 100 de ani de la tipărirea Cursului de psihologie al lui C. Rădulescu-Motru (Editura Cultura Națională, 1923). Cu acest prilej, Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române / Departamentul de Istorie a filosofiei românești vă invită să participați la o sesiune de comunicări științifice cu tema „Filosofie și psihologie”, care va avea loc online la data de 19 septembrie 2023, începând cu ora 10.00.
Suntem interesați îndeosebi, dar nu exclusiv, de intervenții axate pe următoarele subiecte, abordate pe fundalul contribuțiilor românești în domeniu:
- istoria psihologiei: psihologia rațională și psihologia empirică în secolul al XIX-lea; primele cursuri și manuale de psihologie; programul lui Maiorescu și al maiorescienilor privind psihologia; prezența psihologiei în Studii filosofice (1907–1915) și în Revista de filosofie (1923–1943) etc.;
- contribuția lui C. Rădulescu-Motru în domeniul psihologiei;
- fundamentarea epistemologică a psihologiei științifice;
- metafizică și psihologie;
- întâlnirea dintre fenomenologie și psihologie;
- filosofie psihologică / psihologie filosofică;
- conceptele de „conștiință” și „inconștient” în abordare filosofică și/sau interdisciplinară.
Titlurile propuse, însoțite de un rezumat și de cuvinte-cheie, vor fi trimise până la data de 5 septembrie 2023 pe adresa sifr@institutuldefilosofie.ro. Materialele prezentate în cadrul colocviului pot fi selectate în vederea includerii în secțiunea tematică din Studii de istorie a filosofiei românești, XIX: Filosofie și psihologie (2023). (http://filosofieromaneasca.institutuldefilosofie.ro/sifr/)
Cei care nu intenționează să prezinte, dar doresc să obțină linkul de acces în vederea asistării/participării la discuții, sunt rugați să ne contacteze la sifr@institutuldefilosofie.ro până la data de 5.09.2023.
C. Rădulescu-Motru – Curs de psihologie (1923). Câteva opinii din epocă
Cursul de psihologie al lui C. Rădulescu-Motru a fost tipărit în 1923, an în care și-a reluat apariția și Revista de filosofie (serie nouă), după o întrerupere de peste 7 ani, din cauza războiului. Aceeași cauză a făcut să întârzie și tipărirea cursului. De altfel, în ultimul număr al revistei, apărut înainte de război – cel din 1915–1916 –, era publicată, sub forma unui articol, o parte de început a cursului, sub titlul: „Viața sufletească obiect al psihologiei” (în cursul tipărit, textul va fi cuprins în paragraful „Viața sufletească și individualitatea”).
Pornind chiar de la acest fragment, Mircea Florian face observația, într-o prezentare a cărții în Convorbiri literare, că:
Lucrarea nu se dă în lături a vorbi și de semnificația universală a individualității, așadar, de putința de a face din „individ” o noțiune fundamentală, un concept filosofic. Raportul dintre Curs și „Personalismul energetic” al Elementelor de Metafizică e vădit.
Cursul de psihologie al lui Rădulescu-Motru este semnalat și de Nae Ionescu printr-o scurtă prezentare în Revista generală a învățământului, în care atrage atenția că:
titlul cărții spune mai puțin decât lucrarea însăși. Căci în adevăr nu avem în față numai un excelent curs de psihologie, la curent cu cele din urmă lucrări, descoperiri și precizări din domeniul vieții sufletești; mai mult decât o expunere completă și o îndrumare sigură, Cursul acesta este o lucrare de sistem. Căci tot materialul curge de la început înspre vaduri vechi, către acel personalism energetic, care cetitorului altor scrieri a d-lui Motru nu poate să fie necunoscut.
În volumul omagial din 1932, dedicat profesorului, Eugeniu Speranția, în studiul „C. Rădulescu-Motru psiholog”, sintetizează:
Întreagă opera d-lui Rădulescu-Motru e o operă psihologică, toate scrierile d-sale au un fond de această natură, – dar în toate se poate observa o oarecare tendință de evaziune mai departe spre domenii fie de mai largă aplicare, fie, – spre polul opus, – de mai amplă abstracțiune.
Eul și personalitatea sunt noțiuni fundamentale ale psihologiei, ale pedagogiei și ale filosofiei culturii, dar constituie totodată și cheia concepției metafizice a „personalismului energetic”.
Iar într-un capitol despre „Psihologia lui C. Rădulescu-Motru”, din volumul Probleme și idei noi în psihologie (1936), Constantin Georgiade scria:
Printre puținii gânditori români din generațiile mai vechi, d. Rădulescu-Motru este aproape singurul care din tinerețe a închinat științei psihologiei un loc de frunte în cercetările sale filosofice, o neistovită energie și o credință nedezmințită în dezvoltarea și propășirea sa.
El îl apropie pe Rădulescu-Motru de gânditori contemporani precum Alfred Fouilleé, Henri Bergson și William James, „care au lucrat cu aceeași pasiune și inteligență atât în domeniul filosofiei propriu-zise, cât și-n cel al psihologiei generale, dând la iveală opere de egală valoare și influență filosofică”. Georgiade remarcă, în același timp, o atitudine distinctă a lui Motru, privitoare la relația dintre metafizică și psihologie; deși Rădulescu-Motru este „un psiholog dublat de un metafizician, nicăieri în opera sa psihologică nu se vede înclinația de a jertfi psihologia metafizicei”, cum o face, de pildă, Bergson – spune el, comparând poziția lui Rădulescu-Motru cu cea „diametral opusă” a lui Henri Bergson.
În concepțiunea lui C. Rădulescu-Motru – spune Georgiade –, metafizica și psihologia se confundă în problemele lor originare și se întregesc reciproc.
Psihologia lui începe de unde se sfârșește metafizica personalismului energetic, anume: de la unitatea eului.
(Titus Lates)