Sitemap

• Apel la contribuții
• Arhiva
• Colectivul editorial
• Colocviile SIFR
• Contact
• Despre publicație
• Evaluarea articolelor
• Pentru autori
• Politica SIFR
• Prima pagină
• Sitemap
• Volumul 11 (2015)
• Volumul 12 (2016)
• Volumul 13 (2017)
• Volumul 14 (2018)
• Volumul 15 (2019)
• Volumul 16 (2020)
  • Ecouri kantiene în cultura românească | Alexandru Surdu
  • „Dacă acest gânditor și-ar fi putut forma o cultură filosofică sistematică…”. Filosoful autodidact Vasile Conta interpretat de profesorul Nicolae Bagdasar | Ionuț Isac
  • Tânărul Vasile Băncilă și Arthur Schopenhauer: despre etică, sociologie și politică | Ion Dur
  • Receptarea și imaginea yogăi în lexicografia românească (I) | Liviu Bordaș
  • Noica and Whitehead: Conceptual affinities | Claudiu Baciu
  • Dimitrie C. Nădejde despre motivația psihologică a formării și funcționării legilor morale ale conduitei individuale și ale ordinii sociale | Constantin Stroe
  • Fiinţă şi trăire: necesitatea metafizicii în viziunea lui Nae Ionescu | Mihai Popa
  • Psihologia filosofică și problema minte–corp la începutul secolului al XIX-lea (1800–1830) | Bogdan Rusu
  • Mintea ca obiect al cercetării experimentale și filosofia materialistă: Poziția lui Maiorescu | Mona Mamulea
  • Puncte de convergență în gândirea lui Vasile Conta, C. Rădulescu-Motru și Mircea Florian: Raportul minte–corp | Andrei Posea
  • O polemică în jurul relației minte-corp: Pe marginea tezei de doctorat a lui Ion Petrovici
  • Relația dintre suflet/psihic și corp/materie în filosofia românească. Antologie | Titus Lates
  • Semnal: Istoria filosofiei româneşti în anul 2019 | Titus Lates
• Volumul 17 (2021)
  • N. Bagdasar – critica empirismului consecvent al lui John St. Mill | Constantin Stoenescu
  • Ce este și cum poate fi cunoscut datul. Comentariu pe marginea capitolului despre pozitivism din Teoria cunoștinței | Viorel Cernica
  • „Teoria cunoștinței”: Angajamentele epistemologice tacite ale lui Nicolae Bagdasar | Marius Augustin Drăghici
  • Cunoaştere şi adevăr la Vasile Conta. Semnificații pentru teoria istoriei | Mihai Popa
  • Nicolae Bagdasar: Despre adevăr ca miză în cultura europeană | Henrieta Anișoara Șerban
  • Controversa „Ignorabimus” în România secolului al XIX-lea: Conștiința ca limită a cunoașterii științifice | Mona Mamulea
  • Adevăr și putere politică. Între Scila post-adevărului și Caribda epistocrației | Marian-George Panait
  • Nicolae Bagdasar. O bibliografie a operei | Titus Lates
  • Semnal: Istoria filosofiei româneşti în anul 2020 | Titus Lates
  • Receptarea și imaginea yogăi în lexicografia românească (II) | Liviu Bordaș
  • Filosofi români despre adevăr | Titus Lates
• Volumul 18 (2022)
  • Reprezentări filosofice ale unității existenței: prin credință noetică și credință perceptivă | Viorel Cernica
  • Metafizica științifică după Constantin Leonardescu | Bogdan Rusu
  • Relația dintre fenomenologie și metafizică în gândirea lui Mihai Șora | Victor Eugen Gelan
  • „Spiritul științific” și „spiritul filosofic” în viziunea lui Ion Petrovici | Constantin Stoenescu
  • Ion Petrovici – 50 | Nota editorilor
  • Paralelismul psihofizic ca descriere și paralelismul psihofizic ca soluție | Mona Mamulea
  • Ion Petrovici: despre necesitatea metafizicii sau cât de aproape suntem de adevăr? | Mihai Popa
  • Sfera și conținutul noțiunilor la Ion Petrovici și Edmond Goblot: o inadvertență istoriografică | Ovidiu G. Grama
  • Ion Petrovici și Alexandru Mironescu – utilizări ale termenului adevăr | Marian George Panait
  • Ion Petrovici între metafizică de consolare și gândire categorială | Adrian Ciocioman
  • Ion Petrovici: o bibliografie a exegezei | Titus Lates
  • Gândirea slabă și ontologia noiciană | Cristina-Anita Drella
  • Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade și felix culpa. Supplementa | Liviu Bordaș
  • Addenda la „Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade și felix culpa. Supplementa” | Liviu Bordaș
  • Semnal: Istoria filosofiei românești în anul 2021 | Titus Lates
• Volumul 19 (2023)
  • Lexiconul psihologiei științifice în Cursul de psihologie al lui C. Rădulescu-Motru | Constantin Stoenescu
  • O moștenire a lui Edmund Husserl: fenomenologia non-simbolică | Ionuț-Constantin Isac
  • Proiectul lui C. Rădulescu-Motru de fundamentare a psihologiei ca știință a naturii | Mona Mamulea
  • C. Rădulescu-Motru and the pursuit of a new science of the soul | Constantin C. Lupașcu
  • C. Rădulescu-Motru: repere formative. Jean-Martin Charcot (1825–1893) și Wilhelm Wundt (1832–1920) | Sorin-Avram Vîrtop
  • Utilizări ale termenului iubire în știință, filosofie și teologie | Marian George Panait
  • Relația gândire–suflet: reflecții pe marginea ontologiei lui Constantin Noica | Mihai Popa
  • Filosofie și psihologie: tangențe conceptuale și disciplinare semnalate de filosofi și psihologi români | Titus Lates
  • Filosofie și psihologie | Ion Petrovici
  • Impactul culturii și civilizației moderne asupra condiției omului contemporan (Tragedia omului în cultura modernă)|Constantin Stroe
  • Cosmogony through division in Romanian and world mythology | Robin Wildt Hansen
  • Semnal: Istoria filosofiei româneşti în anul 2022| Titus Lates