Nicolae Bagdasar. O bibliografie a operei

TITUS LATES

Institutul de Filosofie și Psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române

TEZA DE DOCTORAT

Der Begriff des theoretischen Wertes bei Rickert: Darstellung und Kritik, Berlin, Emil Ebering, 1927, 101 p.[1]


VOLUME

Filosofia contemporană a istoriei, [vol. 1][2], Bucureşti, Societatea Română de Filo­sofie, 1930, XXIX, 285 p.[3]

Din problemele culturii europene, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie, 1931, 144 p.

Istoria filosofiei româneşti, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie, 1940, XI, 436 p.[4]

Teoria cunoştinţei – expunere sistematică şi critică, vol. I, Bucureşti, Imprimeria Naţională (Academia Română. Studii şi cercetări, LIV), 1941, 313 p.[5]

Teoria cunoştinţei – expunere sistematică şi critică, vol. II, Bucureşti, Imprimeria Naţională (Academia Română. Studii şi cercetări, LVII), 1942, 270 p.[6]

Teoria cunoştinţei, [ed. a 2-a], Bucureşti, Casa Şcoalelor, [1944], 365 p.

Teoreticieni ai civilizaţiei, Bucureşti, Editura Ştiinţifică (Sinteze sociologice), 1969, 184 p.

Scrieri, ed. îngrijită, introducere şi note de: Gh. Vlăduţescu, Bucureşti, Editura Eminescu (Biblioteca de filosofie a culturii româneşti), 1988.

Teoria cunoştinţei, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1995.[7]

Din problemele culturii europene, ed. a 2-a, [editor: Victoria Pieptan-Dor], cuvânt înainte de Nicolae Culic, Bucureşti, Editura Fundaţiei Intellegentia, 1998.[8]

Istoria filosofiei româneşti, [îngrijitor de ediţie Aurel Ştefanachi], Iaşi, TipoMoldova, 2001.[9]

Istoria filosofiei româneşti, [tehnoredactare: Carmen Golgojan], Bucureşti, Profile Publishing, 2003.[10]

Conceptul de valoare teoretică la Rickert, traducere, note şi comentarii, anexe şi postfaţă de Alexandru Boboc, Bucureşti, Editura Paideia, 2017.[11]


CURSURI UNIVERSITARE

Curs de teoria cunoştinţei, partea a II-a, [stenograf şi editor: Aurel Boia], 1933–1934 [curs litografiat].

Curs de teoria cunoştinţei, partea I, vol. I, [stenograf şi editor: Aurel Boia], 1934–1935 [curs litografiat].

Curs de teoria cunoştinţei, partea I, vol. II, [stenograf şi editor: Aurel Boia], 1935–1936 [curs litografiat].

Curs de teoria cunoştinţei, partea I, vol. III, [stenograf şi editor: Aurel Boia], 1936–1937 [curs litografiat].

Curs de logică, editat de Şt. Cârstoiu, Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti, 1933–1934 [curs litografiat].

Curs de logică, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie şi Litere, 1937–1938 [curs litografiat].


MANUALE

Manual de Psihologie, pentru clasa a VI şi a VII secundară, ed. 1, Bucureşti, Libr. Universală Alcalay & Co., 1934.[12]


ARTICOLE ÎN VOLUME

„Succesiunea hegeliană: Dreapta hegeliană”, în Istoria filosofiei moderne, vol. II: Dela Kant până la evoluţionismul englez, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie (Omagiu profesorului Ion Petrovici), 1938, pp. 391–396.

„Wilhelm Dilthey”, în Istoria filosofiei moderne, vol. III: Perioada contemporană, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie (Omagiu profesorului Ion Petrovici), 1938, pp. 339–346.

„Tendinţe, teorii, sisteme”, „Estetica”, „Filosofia dreptului”, „Filosofia istoriei”, „Filo­sofia culturii”, în Istoria filosofiei moderne, vol. V: Filosofia românească dela origini până astăzi, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie (Omagiu profesorului Ion Petro­vici), 1941, pp. 1–436.[13]

„Cultura europeană”, în: Europa în gândirea românească interbelică, o antologie de Ovidiu Pecican, Iaşi, Institutul European, 2008, pp. 109–124.[14]

„Imperativismul”, în Nicolae Bagdasar, Conceptul de valoare teoretică la Rickert, traducere, note şi comentarii, anexe şi postfaţă de Alexandru Boboc, Bucureşti, Editura Paideia, 2017.[15]


STUDII ŞI ARTICOLE ÎN PERIODICE

„Ideia de etică în doctrina marxistă”, în Societatea de mâine (Cluj), anul I, nr. 1, 1924, pp. 7–8.

„Noţiunea de revoluţie la Karl Kautsky”, în Societatea de mâine (Cluj), anul I, nr. 14, 1924, pp. 296–298.

„O nouă concepţie filosofică” [Gestalttheorie], în Societatea de mâine (Cluj), anul II, nr. 48–49, 1925, pp. 855–856.

„Cunoştinţa istorică – Din punct de vedere logic”, în Societatea de mâine (Cluj), anul III, nr 3, 1926, pp. 36–38.

„Wilhelm Dilthey”, în Societatea de mâine (Cluj), anul III, nr. 43, 1926, pp. 667–671.

„Concepţia filosofiei istoriei la Heinrich Rickert”, în Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, an VII, nr. 1–2, 1927, pp. 254–290.

„Heinrich Maier. Aspecte din filosofia contemporană a istoriei”, în Societatea de mâine (Cluj), anul III, nr. IV, nr. 29–30, 1927, pp. 369–370; nr. 31–32, 1927, pp. 384–385.

„Edmund Husserl”, în Revista de filosofie, vol. XIII (Seria Nouă), no. 1, 1928, pp. 7– 6.

„Concepţia filosofiei istoriei la A. D. Xenopol”, în Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, an VII, nr. 3–4, 1928, pp. 558–598.

„Concepţia filosofiei istoriei după W. Windelband”, în Revista de filosofie, vol. XIII (Seria Nouă), no. 2, 1928, pp. 97–118.

„Paul Natorp”, în Revista de filosofie, vol. XIII (Seria Nouă), no. 4, 1928, pp. 357–378.

„Concepţia filosofiei istoriei după Wilhelm Dilthey”, în Minerva (Iaşi), [anul I], nr. 3, 1928, pp. 40–58.

„Concepţia filosofiei istoriei după Wilhelm Dilthey” (urmare), în Minerva (Iaşi), anul II, nr. 1, 1928, pp. 16–26.

„Paul Natorp” (urmare şi sfârşit), în Revista de filosofie, vol. XIV (Seria Nouă), no. 1, 1929, pp. 59–72.

„Filosofia istoriei lui O. Spengler”, în Revista de filosofie, vol. XIV (Seria Nouă), no. 3, 1929, pp. 308–342.

„Rabindranath Tagore şi civilizaţia”, în Revista de filosofie, vol. XIV (Seria Nouă), no. 4, 1929, pp. 388–405.

„Asupra culturii europene”, în Minerva (Iaşi), anul III, nr. 2–3, 1930, pp. 86–97.

„Spre o renaştere a metafizicei”, în Societatea de mâine (Cluj), anul VII, nr. 22, 1930, p. 394.

„Curente filosofice contimporane în Germania. I. Şcoli neokantiene”, în Societatea de mâine (Cluj), anul VII, nr. 23–24, 1930, pp. 447–448.

„Filosofia istoriei”, în Revista de filosofie, vol. XVII: Omagiu profesorului C. Rădulescu-Motru, 1932, pp. 521–557.

„Asupra noţiunilor individuale”, în Revista de filosofie, vol. XVIII (Seria Nouă), nr. 3–4, 1933, pp. 500–512.

„Cunoaşterea noologică după W. Dilthey”, în Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, anul XIV, vol. II: Omagiu profesorului D. Gusti. XXV de ani de învăţământ universitar, 1936, pp. 545–564.

„Ion Petrovici”, în Revista de filosofie, vol. XXIII, nr. 1, 1938, pp. 1–12.

„I. Petrovici metafizician”, în Preocupări literare, anul VII, nr. 6–7 [La 60 de ani ai profesorului I. Petrovici], 1942, pp. 365–383.

„I. Petrovici metafizician”, în Revista de filosofie, vol. XXVIII, nr. 3–4, 1942, pp. 181–204.[16]

„La philosophie roumaine pendant ces dernières année”, în Archives pour la science et la réforme sociales, XVIé année, nr. 1–4[17], 1943, pp. 338–348.

„De la lectură la filosofare”, în Ethos (Iaşi), anul I, no. 1, 1944, pp. 19–31.[18]

„La Filosofia del Derecho en Rumania”, traducción de Francisco Elias de Tejada, Madrid, Instituto Editorial Reus, 1945, 31 p. [publicado en la „Revista general de legislacion y jurisprudencia”, julio–agosto 1945][19].

„Judecata psihologică şi judecata logică”, în Ethos (Iaşi), anul III, nr. 1–2, 1946, pp. 115–133.[20]

„Concepţia social-politică a lui Simion Bărnuţiu”, în Studii şi cercetări ştiinţifice. Ştiinţe sociale (Iaşi), anul VI, nr. 3–4, 1955, pp. 241–262.

„Probleme de teoria culturii şi istoriei la A.D. Xenopol (1868–1880)”, în Studii şi cercetări ştiinţifice. Filologie (Iaşi), anul VII, fasc. 1, 1956, pp. 115–147.

„Preocupări de economie politică la «Propăşirea»: contribuţiile lui Ion Ghica, Anton Vincler şi Ion Ionescu de la Brad”, în Studii şi cercetări ştiinţifice. Filologie (Iaşi), anul VII, fasc. 2, 1956, pp. 65–100.[21]

„Concepţia istorică a lui Mihail Kogălniceanu”, în Studii şi cercetări ştiinţifice. Filologie (Iaşi), anul VIII, fasc. 2, 1957, pp. 239–264.

„Direcţii în existenţialism”, în Cronica (Iaşi), anul II, nr. 43(90), 28 octombrie 1967, p. 9; (II), nr. 45(92), 11 noiembrie 1967, p. 9; (III) 47(94), 25 noiembrie 1967, p. 9. [Despre Kierkegaard, Heidegger, Sartre şi Jaspers][22].

„Sören Kierkegaard – omul”, în Ramuri (Craiova), anul IV, nr. 11(41), 15 nov. 1967, pp. 16–17, 23.

„Arnold J. Toynbee, filosof al istoriei”, în Contemporanul, nr. 51(1106), 22 decembrie 1967, p. 9.[23]

„N. Berdiaev – filosof al istoriei”, în Revista de filosofie, tomul XV, nr. 3, 1968, pp. 297–306.[24]

„Karl Jaspers (Influenţele suferite. Raporturile dintre ştiinţe şi filosofie)”, în Ramuri (Craiova), anul VI, nr. 6(60), 15 iunie 1969, p. 5.[25]

„Realismul naiv”, în Forum, anul XXVIII, nr. 5, 1986, pp. 59–67.[26]

„Jaspers despre libertate”, în Forum, anul XXXII, nr. 2, 1990, pp. 33–36.[27]

„Pagini inedite: Existenţialismul (I): Soren Kierkegaard: Conceptul de angoasă”, în Revista de filosofie, tomul LXI, nr. 1, 2014, pp. 81–98.[28]

„Pagini inedite: Existenţialismul (II): Karl Jaspers”, în Revista de filosofie, tomul LXI, nr. 2, 2014, pp. 201–212.

„Pagini inedite: Existenţialismul (III): Karl Jaspers – Situaţiile limită”, în Revista de filosofie, tomul LXI, nr. 3, 2014, pp. 308–320.

„Pagini inedite: Existenţialismul (IV): Jean-Paul Sartre”, în Revista de filosofie, tomul LXI, nr. 4, 2014, pp. 421–432.

„Pagini inedite: Existenţialismul (V): N. Berdiaeff [1;2]”, în Revista de filosofie, tomul LXI, nr. 5, 2014, pp. 559–574.

„Pagini inedite: Existenţialismul (VI): N. Berdiaeff [3;4]”, în Revista de filosofie, tomul LXI, nr. 6, 2014, pp. 697–704.


RECENZII

A. Autori români şi traduceri în limba română

„Omul superior, văzut de doi singuratici: Friedrich Nietzsche şi Thomas Carlyle, după Mihai Negru”, în Neamul Românesc, anul XI, no. 13, p. 5.[29]

„Mihail Rădulescu: Noţiunea de filosofie. Chişinău, 1927, 59 pag.”, în Revista de filosofie, vol. XIII (Seria Nouă), no. 1, 1928, pp. 81–82.

„C. Narly: Educaţie şi ideal. Bucureşti, Editura Casei Şcoalelor, 1927, 193 p.”, în Revista de filosofie, vol. XIII (Seria Nouă), no. 2, 1928, pp. 203–204.

„Octav Botez: Alexandru Xenopol. Teoretician şi filosof al istoriei. Editura Casei Şcoalelor, 1928, 222 p.”, în Revista de filosofie, vol. XIII (Seria Nouă), no. 3, 1928, p. 305.

„Traian Brăileanu: Politica. Cernăuţi, 1928 (pag. XV+136)”, în Revista de filosofie, vol. XIV (Seria Nouă), no. 1, 1929, pp. 112–113.

„G. Vladesco-Racoassa: La Sociologie en Roumanie. 1929 (Extrait de la Revue Internationale de Sociologie, Janvier-Février, 1929)”, în Revista de filosofie, vol. XIV (Seria Nouă), no. 2, 1929, p. 227.

„F. Ştefănescu Goangă, profesor la Universitatea din Cluj: Selecţiunea capacităţilor şi orientare profesională. (Tip. Cartea Românească, Cluj, 1929)”, în Revista de filosofie, vol. XIV (Seria Nouă), no. 3, 1929, pp. 359–360.

„Inginer H. Tillmann: Încercări asupra fenomenelor psihice anormale. Tip. Bucovina, Bucureşti, 1929”, în Revista de filosofie, vol. XIV (Seria Nouă), no. 4, 1929, pp. 482–483.

„G. G. Antonescu, profesor la Universitatea din Bucureşti: Educaţia morală în şcoala românească. (Bucureşti, Editura „Naţională” S. Ciornei, 1929)”, în Revista de filosofie, vol. XIV (Seria Nouă), no. 4, 1929, pp. 483–484.

„Immanuel Kant: Intemeierea metafizicei moravurilor. Traducere însoţită de o schiţă biografică şi o introducere în filosofia morală de Traian Brăileanu, profesor la Universitatea din Cernăuţi. (Editura Casei Şcoalelor), Bucureşti, 1929)”, în Revista de filosofie, vol. XIV (Seria Nouă), no. 4, 1929, p. 487.

„P. P. Negulescu: Reforma învăţământului, ed. a II-a. Editura «Casei Şcoalelor», 1927”, în Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, anul VIII, nr. 1–3, 1929, pp. 398–405.

„Mihail Rădulescu: Teoria Cunoştinţei. Introducere în Filosofie. (Chişinău, 1930)”, în Revista de filosofie, vol. XV (Seria Nouă), no. 1, 1930, pp. 482–483.

„Şerban Ionescu: Consideraţiuni critice asupra eticei materialismului economic. Bucureşti, 1930”, în Revista de filosofie, vol. XV (Seria Nouă), no. 2, 1930, pp.203–204.

„Tudor Vianu: Poezia lui Eminescu. (Colecţia „Gândirea”. Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1930)”, în Revista de filosofie, vol. XV (Seria Nouă), no. 3, 1930, pp.347–348.

„Nicolae Mărgineanu: Psihologia germană contimporană. (Studii şi cercetări psihologice publicate de Institutul de psihologie experimentală, comparată şi aplicată al Universităţii din Cluj. Tip. „Cartea Românească”, Cluj, 1930)”, în Revista de filosofie, vol. XV (Seria Nouă), no. 4, 1930, pp. 492–493.

„George Ştefănescu: Charles Renouvier. Teoria categoriilor şi a certitudinei. (Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1930)”, în Revista de filosofie, vol. XV (Seria Nouă), no. 4, 1930, pp. 498–499.

„Immanuel Kant: Critica raţiunii pure. Trad. de Tr. Brăileanu. (Editura Casei Şcoa­le­lor, Bucureşti, 1930)”, în Revista de filosofie, vol. XV (Seria Nouă), no. 4, 1930, pp. 499–500.

„G. G. Antonescu: Pedagogia generală. (Institutul Pedagogic Român, Bucureşti, 1930. – XXXII+595 pag.)”, în Revista de filosofie, vol. XVI (Seria Nouă), no. 1, 1931, pp. 89, 90.

„Dimitrie Cantemir: Metafizica. Trad. de Nicodim Locusteanu, cu o prefaţă de Em. Grigoraş. (Biblioteca Universala, Ed. Ancora, Bucureşti, 347 p.)”, în Revista de filosofie, vol. XVI (Seria Nouă), no. 1, 1931, pp. 91–92.

„Ion Petrovici: Titu Maiorescu. (Editura Casei Şcoalelor), 1931, Bucureşti)”, în Revista de filosofie, vol. XVI (Seria Nouă), no. 2, 1931, pp. 191–193.

„M. Eminescu: Scrieri politice. Ediţie comentată de D. Murăraşu. (Editura „Scrisul Românesc”, Craiova)”, în Revista de filosofie, vol. XVI (Seria Nouă), no. 2, 1931, p. 197.

„I. Brucăr: Probleme noui în filosofie. (Ed. Societatea Română de Filosofie, Bucureşti, 1931)”, în Revista de filosofie, vol. XVI (Seria Nouă), no. 3–4, 1931, pp. 350–352.

„Platon: Apărarea lui Socrate, Euthyprhron, Kriton, traducere, precedată de o lungă introducere, de Cezar Papacostea. (Ed. Casa Şcoalelor, 1930)”, în Revista de filosofie, vol. XVI (Seria Nouă), no. 3–4, 1931, p. 366.

„I. E. Torouţiu: Studii şi Documente Literare, vol. II. „Junimea” (Bucureşti, 1932)”, în Revista de filosofie, vol. XVIII (Seria Nouă), no. 1, 1933, pp. 97–98.

„Victor Papacostea: Teodor Anastasie Cavalioti. (Extras din Revista Istorică Română). Cartea Românească, Bucureşti, 1932, în Revista de filosofie, vol. XVIII (Seria Nouă), no. 1, 1933, p. 106.

„Al. Busuioceanu: Pârvan gânditorul. Ed. II. (Tip. Ramuri, Craiova, 1934)”, în Revista de filosofie, vol. XIX (Seria Nouă), nr. 1, 1934, pp. 84–85.

„I. E. Torouţiu: Studii şi documente literare, vol. IV. (Bucureşti, 1933)”, în Revista de filosofie, vol. XIX (Seria Nouă), nr. 2, 1934, pp. 211–213.

„Traian Herseni: Teoria monografiei sociologice. Cu un studiu introductiv: Socio­logia monografică, ştiinţă a realităţii sociale de D. Gusti. (Institutul Social Român, Bucu­reşti, 1934)”, în Revista de filosofie, vol. XIX (Seria Nouă), nr. 3, 1934, pp. 313–315.

„Eugeniu Sperantia: „Papillons” de Schumann. Despre principiul unic al vieţii, dramei şi frumosului. Replică la „Laokoon” de Lessing. Ed. „Cugetarea”, Bucureşti, 1934”, în Societatea de mâine (Cluj), anul XI, nr. 6, 1934, p. 118.

„Marin Stefanesco: Le problème de la Méthode, (Librairie Alcan, Paris, 1938)”, în Revista de filosofie, vol. XXIII, nr. 2, 1938, pp. 186–191.

„Tudor Vianu: Ästhetik. (2 Bände: Erster Band 1934, 286 Seiten; Zweiter Band 1936, 244 Seiten.) Verlag Fundaşia pentru Artă şi Literatură, Regele Carol II”, Bukarest”, în Zeitschrift für Ästhetik und allgemeine Kunstwissenschaft, Band XXXII, Heft 1, 1938, pp. 172–175.

„Immanuel Kant: Critica puterii de judecare. Traducere însoţită de o introducere de Traian Brăileanu. (Academia Română, 1940)”, în Revista de filosofie, vol. XXV, nr. 2, 1940, pp. 205–206.

„P. P. Negulescu: Conflictul generaţiilor şi factorii progresului. Discurs de recepţie cu răspunsul d-lui Dimitrie Gusti”, în Convorbiri literare, anul LXXIV, nr. 11–12, 1941, pp. 1486–1488.

„Un eseu despre existenţialismul francez”, în Revista de filosofie, tomul XVIII, nr. 5, 1971, pp. 643–648. [Despre: Dumitru Ghişe, Existenţialismul francez şi problemele eticii, ed. a 2-a, Cluj-Napoca, Dacia, 1970].

B. Autori străini

„Maier H.: Wahrheit und Wirklichkeit. Tübingen, Mohr, 1926, pp. 590”, în Revista de filosofie, vol. XI (seria nouă), fasc. 1–4, pp. 102–107.

„Gerhard von Mutius: Jenseits von Person und Sache. Skizzen und Vorträge zur Philosophie des Persönlichen. F. Bruckmann A.-G., München”, 1925, în Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, anul VII, nr. 1–2, 1927, pp. 294–296.

„Hans Wenke: Hegels Theorie des objectiven Geistes. 1927, Max Niemeier Verlag Halle Salle”, în Revista de filosofie, vol. XIII (Seria Nouă), no. 1, 1928, pp. 89–91.

„Arthur Stein: Der Begriff des Vestehens bei Dilthey. 1926, Verlag von J. C. B. Mohr, Tübingen”, în Revista de filosofie, vol. XIII (Seria Nouă), no. 1, 1928, pp. 91–92.

„N. Lossky: La matière, l’intuition et la vie. Felix Alcan, Paris, 1928”, în Revista de filosofie, vol. XIII (Seria Nouă), no. 3, 1928, pp. 308–309.

„Reinhard Kynast: Kant. Sein System als Theorie des Kulturbewussteins. Verlag von Ernst Reinhardt, München, 1928, 229 p.”, în Revista de filosofie, vol. XIII (Seria Nouă), no. 3, 1928, pp. 312–313.

„Erich Becher: Grundlagen und Grenzen des Naturerkenners. (München und Leipzig, 1928, Verlag von Dunker & Humblot)”, în Revista de filosofie, vol. XIII (Seria Nouă), no. 4, 1928, pp. 428–430.

„Erich Rothacker: Logik und Systematik der Geisteswissenschaften. München und Berlin, 1927, Druck und Verlag von R. Oldenbourg”, în Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, anul VII, nr. 3–4, 1928, pp. 621–625.

„Richard Kroner: Die Selbstverwirklichung des Geistes. (1928, Verlag von J. C. B. Mohr (Paul Siebeck) Tübingen)”, în Revista de filosofie, vol. XIV (Seria Nouă), no. 3, 1929, pp. 372–374.

„M. Geiger: Die Wirklicheit der Wissenschaften und die Metaphysik. (Verlag von Friedrich Cohen in Bonn, 1930)”, în Revista de filosofie, vol. XV (Seria Nouă), no. 2, 1930, pp. 220–222.

„Gerhard von Mutius: Wort, Wert, Gemeinschaft. Sprachkritische und soziologische Ueberlegungen. (Verlag von Ernst Reinhardt, München, 1929)”, în Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, anul IX, nr. 1–3, 1930, pp. 334–338.

„Max Adler: Lehrbuch der materialistischen Geschichtsauffasung. (E. Laubsche Verlagsbuchhandlung, Berlin, 1930)”, în Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, anul IX, nr. 4, 1931, pp. 618–620.

„Rosset, Clement. Le sentiment de l’absurde dans la philosophie de Schopenhauer (Sentimentul absurdului în filosofia lui Schopenhauer). In: Rev. Métaphys. Morale, nr. 1, ian.–mar. 1964, p. 41–78”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, psihologie, logică, vol. II, nr. 6, 1965, pp. 619–623.

„Jaspers, Karl. Nicolaus Cusanus, München, R. Piper & Co Verlag, 1964, 271 p.”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. III, nr. 1, 1966, pp. 53–61.

„Guilead, Reuben. Être et liberté. Une étude sur le dernier Heidegger (Existenţă şi libertate. Studiu aspra ultimei etape a gândirii lui Heidegger). Cu o prefaţă de Paul Ricoeur. Louvain-Paris, 1965, 184 p.”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, socio­logie, psihologie, vol. III, nr. 2, 1966, pp. 154–164.

„Dayan, Maurice. L’inconscient selon Bergson (Inconştientul după Bergson). In: Rev. Métaphys. Morale, nr. 3, iul.–sept. 1965, p. 287–324, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. III, nr. 3, 1966, pp. 251–256.

„Fertig, Hermann. Die Auflösung der klassischen Substanzkonzeption und ein Versuch ihrer Rehabilitierung (Dizolvarea concepţiei clasice despre substanţă şi încercarea de a o reabilita). München, 1965, 122 p.”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. III, nr. 4, 1966, pp. 341–346.

„Beigbeder, Marc. Dialectiques complexes (Dialectici complexe). In: Rev. Métaphys. Morale, nr. 4, oct.–dec. 1965, p. 468–476”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. III, nr. 5, 1966, pp. 379–384.

Tilliette, X. Schelling contre Hegel (Schelling contra lui Hegel). In: Arch. Phil., ian.–mar. 1966, p. 89–108, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. III, nr. 6, 1966, pp. 523–531.

„Wolff, E. Les trois impératifs catégoriques et les trois postulats de la raison pratique chez Kant (Cele trei imperative categorice şi cele trei postulate ale raţiunii practice la Kant). In: Archs. Phil., 29, nr. 1, ian.–mar. 1966, p. 37–58, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. III, nr. 7, 1966, pp. 617–624.

„Rostenne, Paul. L’ontologie entravée de Heidegger (Ontologia blocată a lui Heidegger). In: Rev. Métaphys. Morale, nr. 1, ian.–mar. 1966, p. 74–99”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. III, nr. 9, 1966, pp. 764–772.

„Rifka, Fuad. Studien zur Ästhetik Martin Heideggers und Oskar Beckers (Studii asupra esteticii lui Martin Heidegger şi Oskar Becker). Tübingen, 1965, 158 p.”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. IV, nr. 1, 1967, pp. 55–64.

„Kauppi, Raili. Einige Bemerkungen zum Principium identitatis indiscernibilium bei Leibniz (Câteva observaţii referitoare la Principium identitatis indiscernibilium la Leibniz). In: Z. phil. Forsch., 20, nr. 3–4, iul.–dec. 1966, p. 497–506”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. IV, nr. 2, 1967, pp. 137–141.

„Despre noţiunea de lege în ştiinţele istorice”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. IV, nr. 3, 1967, pp. 240–252. [Sunt prezentate ideile principale din articolele care abordează noţiunea de lege în ştiinţele istorice, în revista vest-germană Studium generale care consacră nr. 11 din 1966 elucidării noţiunii de lege în ştiinţă: F.G. Maier, Noţiunea de lege în ştiinţele istorice (pp. 649–667); F. Tomberg, Noţiunea de lege în ştiinţele naturii şi ştiinţele istorice (pp. 668–669; Philipp Eggers, Noţiunea de lege distanţată de natură (pp. 698–704).]

„Piaget, Jean. Sagesse et illusions de la philosophie (Înţelepciunea şi iluziile filosofiei). Paris, Presses universitaires de France, 1965, 286 p.”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. IV, nr. 4, 1967, pp. 287–297.

„Garceau, Benoît. Heidegger et la concept traditionnel de la vérité (Heidegger şi conceptul tradiţional al adevărului). In: Rev. Univ. Ottawa, 37, nr. 1, ian.–mar. 1967, p. 101–114”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. IV, nr. 6, 1967, pp. 453–457.

„Rintelen, F.-J. von. Le sens dans l’histoire (Sensul în istorie). In: Rev. phil. Fr. Etranger, 91, nr. 4, oct.–dec. 1966, p. 463–475, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. IV, nr. 7, 1967, pp. 587–592.

„Garulli, Enrico. L’unité idéale de la pensée heideggérienne d’après un essai de Gianni Vattimo (Unitatea ideală a gîndirii heideggeriene după un eseu al lui Gianni Vattimo). In: Rev. Métaphys. Morale, 72, nr. 1, ian.–mar. 1967, p. 116–125, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. IV, nr. 8, 1967, pp. 641–644.

„Filipovič, V. Die Sendung der Philosophie in unserer Zeit nach Marx und Husserl (Menirea filosofiei în vremea noastră după Marx şi Husserl). In: Praxis, 2, nr. 3, 1967, p. 346–352, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. IV, nr. 12, 1967, pp. 1022–1026.

„Funke, Gerhard. Phänomenologie – Metaphysik oder Methode? (Este fenomenologia – metafizică sau metodă?). Bonn, H. Bouvier et Co. Verlag, 1966, 272 p., indice de nume; indici de concepte”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. V, nr. 1, 1968, pp. 17–30.

„Tymieniecka, Anna-Teresa. Dem Wendepunkt der Phänomenologie entgegen (Împotriva crizei din fenomenologie). In: Phil. Rdsch., 14, nr. 2–3, 1967, p. 182–208, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. V, nr. 1, 1968, pp.36–40.

„Kamlah, Wilhelm. Aristoteles Wissenschaft vom Seienden als Seienden und die gegenwärtige Ontologie (Ştiinţa aristotelică despre existent ca existent şi ontologia actuală). In: Arch. Gesch. Phil., 49, nr. 3, 1967, p. 269–297”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. V, nr. 2, 1968, pp. 226–233.

„Zac, Sylvain. Religion naturelle et religions révélées selon Kant (Religia naturală şi religiile revelate după Kant). In: Rev. Métaphys. Morale, 73, ian.–mar. 1968, p. 105–126, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. V, nr. 3, 1968, pp. 403–412.

„Tielsch, Elfriede. Die Zukunft der Ethik und die Ethik der Zukunft (Viitorul eticii şi etica viitorului). In: Z. phil. Forsch., 22, nr. 1, ian.–mar. 1968, p. 31–52”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. V, nr. 4, 1968, pp. 576–584.

„Salamun, Kurt. Der Begriff der Daseinskommunikation bei K. Jaspers (Noţiunea de comunicare pe planurile «Dasein»-ului la K. Jaspers). In: Z. phil. Forsch., 22, nr. 2, apr. – mai 1968, p. 261–285”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. V, nr. 5, 1968, pp. 747–758.

„Van Riet, G. Actualité de Spinoza (Actualitatea lui Spinoza). In: Rev. phil. Louvain, 66, nr. 89, febr. 1968, p. 36–84”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. V, nr. 6, 1968, pp. 965–982.

„Heintel, P. Die Dialektik bei Kant (Dialectica la Kant). In: Studium generale, 21, nr. 5, 1968, p. 450–470”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. V, nr. 6, 1968, pp. 982–993.

„Nauta, L.W. Dialektik bei Sartre (Dialectica la Sartre). In: Studium generale; 21, nr. 7, 1968, p. 591–608”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. VI, nr. 1, 1969, pp. 20–30.

„Knauss, G. Die Dialektik des Grundwisses und der Existenzerhellung bei Jaspers (Dialectica cunoaşterii fundamentale şi a explicitării existenţei a Jaspers). In: Studium generale, 21, nr. 7, 1968, p. 571–590, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. VI, nr. 1, 1969, pp. 30–39.

„Grimaldi, N. Le shamanisme socratique. Réflexion sur le langage dans la philosophie de Platon (Şamanismul socratic. Reflexie asupra limbajului în filosofia lui Platon). In: Revue de Metaphysique et de Morale, 73, nr. 4, oct.–dec. 1968, p. 401–429”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. VI, nr. 3, 1969, pp. 385–402.

„Pöggeler, Otto. La pensée de Heidegger. Un cheminement vers l’être (Gîndirea lui Heidegger . O înaintare spre existenţă). Traduit de l’allemand par Marianna Simon. Paris, Aubier-Montaigne, 1967, 412 p.”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. VI, nr. 4, 1969, pp. 555–575.

„Knecht, Yvonne. Temps et modes chez Spinoza (Timp şi moduri la Spinoza). In: Dialectica, 2, nr. 3–4, 1968, p. 214–237”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. VI, nr. 5, 1969, pp. 755–760.

„D’Hondt, Jacques. Hegel secret. Recherches sur les sources cachées de la pensée de Hegel (Hegel secret. Investigaţii asupra surselor ascunse ale gândirii lui Hegel). Paris, Presses universitaires de France, 1968, 344 p.”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. VI, nr. 6, 1969, pp. 915–929.

„Marcel, Gabriel. Testament philosophique (Testament filosofic). In: Revue de Metaphysique et de Morale, 74, nr. 3, iul.–sept. 1969, p. 253–262”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. VII, nr. 2, 1970, pp. 176–183.

„Dubois, Pierre. L’évolution chez Platon (Evoluţia la Platon). In: Revue de Métaphysique et de Morale, nr. 4, oct.–dec. 1969, p. 446–453, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. VII, nr. 3, 1970, pp. 396–401.

„Pétrement, S. Sur le livre de Hermann Langerbeck Aufsätze zur Gnosis (Despre cartea lui Hermann Langerbeck Studii asupra gnosticismului. In: Revue de Métaphysique et de Morale, nr. 4, oct.–dec. 1969, p. 348–445”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. VII, nr. 3, 1970, pp. 401–405.

„Reiter, Josef. Struktur und Geschichte. Der zweideutige Versuch einer Entideologisierung des Geschichtsdenkes durch den Strukturalismus (Structură şi istorie. Încercarea echivocă a unei dezideologizări a gîndirii istorice de către structuralism). In: Zeitschrift für philosophische Forschung, nr. 2, apr.–iun. 1970, p. 159–182”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. VII, nr. 4, 1970, pp. 529–558.

„Kümmel, Friedrich. Über den Anspruch des Allgemeinen, wirkliches Allgemeines zu sein (Despre pretenţia universalului de a fi universal real). In: Zeitschrift für philosophische Forschung, 24, nr. 2, apr.–iun. 1970, p. 224–252”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, sociologie, psihologie, vol. VII, nr. 5, 1970, pp. 764–775.

„Gadamer, Hans Georg. À propos de l’herméneutique (Cu privire la hermeneutică). In: Archives de Philosophie, nr. 1, ian.–mar. 1970, p. 19–27”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, vol. VIII, nr. 1, 1971, pp. 26–30.

„Piaget, Jean. Psychologie et epistemologie. Pour une théorie de la connaissance (Psihologie şi epistemologie. Pentru o teorie a cunoaşterii). Paris, Editions Gauthier, 1970, 189 p.”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, vol. VIII, nr. 1, 1971, pp. 91–101.

„Reboul, Olivier. La dignité humaine chez Kant (Demnitatea umană la Kant). In: Revue de Métaphysique et de Morale,apr.–iun. 1970, p. 189–217”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, vol. VIII, nr. 2, 1971, pp. 173–188.

„Vanbergen, P. Des doctrines morales à la science morale (De la doctrinele morale la ştiinţa morală). In: Revue internationale de philosophie, fasc. 3–4, 1970, p. 508–538”, în Revista de referate şi recenzii. Filosofie, logică, vol. VIII, nr. 3, 1971, pp. 253–263.

Orientări filosofice contemporane, [cuvânt înainte de Mircea Ioanid], Bucureşti, 1971. [Volum multigrafiat].[30]


CONFERINŢE

„Immanuel Kant despre o pace eternă între popoare”, în Forum, anul XXVIII, nr. 3, 1986, pp. 34–38.[31]

„Im. Kant şi proiectul său de pace eternă între popoare”, în Manuscriptum, anul XVII, nr. 3(64), 1986, pp. 20–23. [Conferinţă radiofonică rostită în 28 ianuarie 1944].[32]


NECROLOGURI

„† Karl Vorländer”, în Revista de filosofie, vol. XIV (Seria Nouă), no. 3, 1929, p. 376.

„† Vasile Gherasim”, în Revista de filosofie, vol. XVIII (Seria Nouă), no. 1, 1933, p. 127.

„† Hans Vaihinger”, în Revista de filosofie, vol. XIX (Seria Nouă), nr. 1, 1934, pp. 110–111.

„† Heinrich Maier”, în Revista de filosofie, vol. XIX (Seria Nouă), nr. 1, 1934, pp. 111–112.


EDITĂRI, PREFEŢE ŞI INTRODUCERI

George Berkeley, Principiile cunoştinţei omeneşti, trad. din engleză de S. Căteanu, cu o introducere de N. Bagdasar, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie, 1932.[33]

David Hume, Cercetare asupra intelectului omenesc, trad. din engleză de S. Căteanu, cu o introducere de N. Bagdasar, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie, [1936].

Vasile Conta, Teoria fatalismului. Teoria ondulaţiei universale, comentate de N. Bagdasar, Craiova, Editura Scrisul Românesc, [1943].

Antologie filosofică: filosofi străini, [cuvânt înainte de I. Petrovici], Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1943, IX, 574 p.[34]

Antologie filosofică: filosofi străini, [cuvânt înainte de I. Petrovici], ed. a doua revăzută şi adăugită, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1943, XIV, 732 p.

Antologie filosofică: filosofia antică, ed. revăzută şi adăugită de Octavian Nistor, selecţia textelor şi prezentări de Nicolae Bagdasar, Virgil Bogdan şi Octavian Nistor, bibliografia selectivă, indice de nume şi note de Octavian Nistor, pref. de G. Vlăduţescu, Bucureşti, Editura Minerva (Biblioteca pentru toţi), 1975 [2 vol.][35].

Antologie filosofică: filosofi străini, postf. de prof. univ. dr. Gheorghe Vlăduţescu, Bucureşti, Editura Universal Dalsi, 1995.[36]

Antologie filosofică: filosofi străini, postf. de Gheorghe Vlăduţescu, Chişinău, Editura Uniunii Scriitorilor, 1996.[37]

C. Rădulescu-Motru, Timp şi destin, cu un cuvânt înainte de N. Bagdasar [„«Timpul şi Destinul» în viziunea lui C. Rădulescu-Motru”[38]] şi o postf. de I. Frunzetti, Bucureşti, Editura Saeculum I. O./ Vestala, 1996.


TRADUCERI

Sociologia ca domeniu de cercetare şi obiect de învăţământ de Dr. L. von Wiese, profesor la universitatea din Colonia, secretar general al Institutului de cercetări pentru ştiinţele sociale, trad. de N. Bagdasar, în Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, anul VIII, nr. 1–3, 1929, pp. 482–487.

Immanuel Kant, Critica raţiunii pure, [traducători: Nicolae Bagdasar, Elena Moisuc, studiu introductiv, glosar kantian şi indice de nume proprii: Nicolae Bagdasar], Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1969.

Immanuel Kant, Critica raţiunii pure, trad. de Nicolae Bagdasar şi Elena Moisuc, Bucureşti, Editura IRI (Cogito), 1994.[39]

Immanuel Kant, Critica raţiunii pure, trad. de Nicolae Bagdasar şi Elena Moisuc, ed. a 3-a, îngrijită de Ilie Pârvu, Bucureşti, Editura IRI (Cogito), 1998.[40]

Immanuel Kant, Critica raţiunii pure, trad. de Nicolae Bagdasar şi Elena Moisuc, ed. a 3-a, îngrijită de Ilie Pârvu, Bucureşti, Univers Enciclopedic Gold (Cogito), 2009.[41]

Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor. Critica raţiunii practice, [traducere, studiu introductiv, note şi indici: Nicolae Bagdasar, postf.: Niculae Bellu], Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1972.

Immanuel Kant, Critica raţiunii practice. Întemeierea metafizicii moravurilor, trad., studiu introductiv, note şi indice de nume proprii de Nicolae Bagdasar, Bucureşti, Editura IRI (Cogito), 1995.[42]

Immanuel Kant, Critica raţiunii practice. Întemeierea metafizicii moravurilor, trad., studiu introductiv, note şi indice de nume proprii de Nicolae Bagdasar, Bucureşti, Editura IRI (Cogito), 1999

Immanuel Kant, Critica raţiunii practice. Întemeierea metafizicii moravurilor, trad., studiu introductiv, note şi indice de nume proprii de Nicolae Bagdasar, Bucureşti, Univers Enciclopedic Gold (Cogito), 2010.[43]

Immanuel Kant, Opere: Critica raţiunii pure, traducere de Nicolae Bagdasar şi Elena Moisuc; Critica raţiunii practice, traducere de Nicolae Bagdasar, Critica facultăţii de judecare, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu şi Alexandru Surdu, ediţie îngrijită de Ilie Pârvu, Bucureşti, Academia Română/Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă/Muzeul Naţional al Literaturii Române, 2017.[44]


NOTE ŞI ÎNSEMNĂRI

„În jurul tratatului de la Locarno”, în Societatea de mâine (Cluj), anul II, nr. 46–47, 1925, pp. 823–824.

„Voinţa de cultură”, în Ethos (Iaşi), anul I, no. 1, 1944, pp. 127–128.

„Discuţiile şi polemicile între filosofi”, în Ethos (Iaşi), anul I, no. 1, 1944, pp. 147–148.

„Semne bune…”, în Ethos (Iaşi/ Alba-Iulia[45]), anul I, no. 2–3, 1944, pp. 281–283.

„Ceva despre mit”, în Ethos (Iaşi/ Alba-Iulia), anul I, no. 2–3, 1944, pp. 283–284.

„Filosofie şi… cenzori filosofici”, în Ethos (Iaşi/ Alba-Iulia), anul I, nr. 4, 1944, pp. 412–413.

„Cursuri la modă”, în Ethos (Iaşi/ Alba-Iulia), anul I, nr. 4, 1944, pp. 415–417.

„Enigme”, în Ethos (Iaşi/ Alba-Iulia), anul I, nr. 4, 1944, p. 418.

„Pe marginea proiectului de periodizare a istoriei filosofiei din România”, în Cercetări filosofice, anul V, nr. 2, 1958, pp. 143–144.[46]

„Conservarea inteligenţei”, în Scânteia tineretului, anul XXIV, seria II, nr. 5818, 4 februarie 1968, pp. 1, 4.


INTERVIURI

„A cunoaşte nu înseamnă a împărtăşi”, în Tribuna (Cluj), anul XI, nr. 3 (520), 19 ianuarie 1967. [În cadrul anchetei „În atenţie – filosofia” realizată de Romulus Zaharia].

„A cunoaşte totul, nu înseamnă a îmbrăţişa totul”, în Munca, anul XXIII, nr. 6232, 25 XI 1967, pp. 1, 3. [Interviu luat de Victor Bibicioiu].


AMINTIRI ŞI PORTRETE

„Câteva amintiri despre Camil Petrescu”, în Cronica (Iaşi), anul II, nr. 24, 17 iunie 1967.

„Constantin Rădulescu-Motru”, în Forum, anul XXVIII, nr. 4, 1986, pp. 65–68.[47]

„Cum am devenit traducător?”, în Forum, anul XXVIII, nr. 6, 1986, pp. 63–65.[48]

„Amintiri”, în Revista de filosofie, tomul XL, nr. 3, 1993, pp. 287–294.[49]

„C. Rădulescu-Motru”[50], în Revista de filosofie, tomul XLI, nr. 2, 1994, pp. 183–205.

Din problemele culturii europene, ed. a 2-a, [editor: Victoria Pieptan-Dor], cuvânt înainte de Nicolae Culic, Bucureşti, Editura Fundaţiei Intellegentia, 1998, pp. 151–184 [„La studii în Germania 1922–1927” (fragmente din jurnalul inedit)].

Amintiri. Notaţii autobiografice, ed. îngrijită şi studiu introductiv de Constantin Aslam, Bucureşti, Editura Tritonic, 2004.

Opere, vol. I: Amintiri, ed. îngrijită de Rodica Pandele şi Gh. Vlăduţescu, postf. şi note de Gh. Vlăduţescu, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, 297 p.

Opere, vol. II: Portrete, ed. îngrijită de Rodica Pandele şi Gh. Vlăduţescu, pref. de Nicolae Bagdasar, postf. şi note de Gh. Vlăduţescu, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, 237 p.

Conceptul de valoare teoretică la Rickert, traducere, note şi comentarii, anexe şi postfaţă de Alexandru Boboc, Bucureşti, Editura Paideia, 2017, pp. 215–225 („Secretar de redacţie al «Revistei de Filosofie», secretar al Societăţii Române de Filosofie” din Amintiri) şi 253–291 („C. Rădulescu-Motru” din Portrete).


CORESPONDENŢĂ

Scrisori către Camil Petrescu, vol. I, ed. îngrijită, prefaţă, note şi indici de Florica Ichim, Bucureşti, Editura Minerva, 1981, p. 19.

Scrisori către Tudor Vianu, vol. I: (1916 – 1935), ed. îngrijită de Maria Alexandrescu Vianu şi Vlad Alexandrescu, note de Vlad Alexandrescu, Bucureşti, Editura Minerva, 1992, pp. 86, 153, 154.

Scrisori către Tudor Vianu, vol. II: (1936 – 1949), ed. îngrijită de Maria Alexandrescu Vianu şi Vlad Alexandrescu, note de Vlad Alexandrescu, Bucureşti, Editura Minerva, 1994, pp. 20, 184, 185.

„Corespondenţă”, în Revista de filosofie, tomul XL, nr. 6, 1993, pp. 589–606.[51]

[Scrisoare către Vasile Băncilă], în Manuscriptum, anul XXIX, nr. 3–4 (112–113), 1998, p. 257.

Din problemele culturii europene, ed. a 2-a, [editor: Victoria Pieptan-Dor], cuvânt înainte de Nicolae Culic, Bucureşti, Editura Fundaţiei Intellegentia, 1998, pp. 191–219 („Din scrisorile primite de N. Bagdasar 1924–1935”).

Conceptul de valoare teoretică la Rickert, traducere, note şi comentarii, anexe şi postfaţă de Alexandru Boboc, Bucureşti, Editura Paideia, 2017, pp. 228–252[52].


Note
  1. A fost tradusă în limba română în volumul: Nicolae Bagdasar, Conceptul de valoare teoretică la Rickert, traducere, note şi comentarii, anexe şi postfaţă de Alexandru Boboc, Bucureşti, Editura Paideia, 2017, pp. 11–113.

  2. Singurul volum apărut dintr-o lucrare plănuită în trei volume.

  3. Recenzie: Nic. Mărgineanu, în Societatea de mâine (Cluj), anul VII, nr. 23–24, 1 şi 15 decembrie 1930, pp. 426, 451.

  4. În prefaţă, autorul spune că „lucrarea de faţă este un extras din Istoria filosofiei moderne, vol. V”. Lucrarea amintită va fi însă tipărită abia în anul următor, timp în care Bagdasar va avea timp să completeze şi să revizuiască unele capitole. Volumul are la sfârşit o Corrigenda introdusă în urma unei scrisori primite de autor de la P.P. Negulescu. Recenzie: Şt. Zissulescu, în Revista de filosofie, vol. XXV, nr. 2, 1940, pp. 200–202.

  5. Recenzie: Şt. Zissulescu, în Revista de filosofie, vol. XXVI, nr. 3–4, 1941, pp. 384–393.

  6. Recenzie: Şt. Zissulescu, în Revista de filosofie, vol. XXVII, nr. 3–4, 1942, pp. 344–346; despre ambele volume: Dumitru Isac, în Symposion, seria II, anul III, nr. 1, iunie 1943, pp. 103–107.

  7. În Notă asupra ediţiei se precizează că textul de faţă reproduce ed. a 2-a a lucrării cu acelaşi titlu, apărută în anul 1944; a fost adusă la zi ortografia, au fost îndreptaţi termeni care, în epocă, aveau un înţeles diferit ori un alt accent semantic, au fost înlocuiţi unii termeni impropriu folosiţi, fără să fie afectat însă sensul ideii cu care se lucra, au fost corectate tacit greşelile de tipografie.

  8. Ediţia o reia pe cea dintâi, apărută în 1931. În anexă se publică un fragment din jurnalul inedit al lui N. Bagdasar, iar în final sunt reproduse câteva scrisori adresate profesorului şi documente iconografice.

  9. Reproduce textul din volumul cu acelaşi titlu editat de Societatea Română de Filosofie, în 1940.

  10. Ediţia reproduce textul din volumul cu acelaşi titlu, editat de Societatea Română de Filosofie, în 1940.

  11. Cuprinde traducerea tezei de doctorat, capitolul „Imperativismul”, din Teoria cunoştinţei (1944), fragmente din Amintiri, Portrete şi Corespondenţă.

  12. N. Bagdasar a contribuit la această lucrare înlocuind şi redactând texte ale cursului de psihologie propus de I. Petrovici la Şcoala de Ştiinţe Administrative din Bucureşti. Textul redactat de N. Bagdasar a fost revizuit de I. Petrovici „pentru a se păstra unitatea stilului şi a concepţiunii”. Manualul a fost reeditat, ajungând până la a 11-a ediţie, în 1945, la Editura Librăriei Socec & Co.

  13. Volum elaborat în colaborare cu Traian Herseni şi S. S. Bârsănescu, care au scris secţiunile „Sociologia”, respectiv „Pedagogia”. În acest volum, Bagdasar a reluat cuprinsul din volumul Istoria filosofiei româneşti, tipărit cu un an înainte (1940), şi a completat capitolul dedicat lui C. Rădulescu-Motru cu referinţe la Timp şi destin, carte apărută în 1940 (pp. 106–113). De asemene a revizuit capitolul dedicat lui P. P. Negulescu (pp. 114–122), după observaţiile semnalate de acesta (vezi supra). Potrivind lucrurile, Bagdasar a reuşit să păstreze, dincolo de aceste două intervenţii, aceeaşi paginaţie a lucrării, până la capitolul final intitulat „Alţi autori”. Aici, a înlocuit prezentarea (evreu)lui I. Brucăr cu cea a lui Grigore Tăuşan.

  14. Articol apărut în vol. Din problemele culturii europene (1931); reprodus după: Scrieri (1988), pp. 375–383.

  15. Capitol preluat din Teoria cunoştinţei (1944), pp. 470–548. Ortografia şi unele expresii au fost adaptate spiritului actual al limbii române. Au fost traduse (de Al. Boboc) citatele date de autor în limba germană.

  16. Reluare a articolului publicat iniţial în Preocupări literare, corectat şi completat.

  17. Număr din Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, conceput în 1939 în vederea Congresului Internaţional de Sociologie care urma să aibă loc la Bucureşti, dar care, din cauza circumstanţelor, nu a mai avut loc.

  18. Reprezintă partea introductivă din Curs de logică 1933–1934: „Preliminarii pentru începători”, pp. 3–34.

  19. Reprezintă traducerea unui capitol din Istoria filosofiei româneşti (1941). În nota introductivă, traducătorul îi mulţumeşte profesorului A. Busuioceanu, care i-a propus materialul, l-a iniţiat în cunoaşterea culturii române şi l-a ajutat în desluşirea unor neclarităţi din text.

  20. Fragment din Curs de logică 1937–1938, pp. 137–187.

  21. Studiu scris în colaborare cu I. Lăzărescu.

  22. Bagdasar răspunde prin aceste articole invitaţiei revistei de a oferi posibilitatea cercetătorilor din domeniul filosofiei de a-şi spune „punctul de vedere asupra unor teme şi rezolvări existenţialiste”. Şirul opiniilor e deschis de un articol semnat de Grigore Popa, intitulat „O definiţie a existenţialismului”.

  23. Conţinutul articolului va fi inclus în capitolul dedicat lui Arnold J. Toynbee din volumul Teoreticieni ai civilizaţiei (1969).

  24. Conţinutul articolului va fi inclus în capitolul dedicat lui N. Berdiaev din volumul Teoreticieni ai civilizaţiei (1969).

  25. Fragment din lucrarea, în manuscris, intitulată: Existenţialismul.

  26. Capitol din Curs de teoria cunoştinţei, partea I, vol. 1, necuprins în volumul tipărit.

  27. Într-o notă de subsol se precizează că fragmentul face parte din lucrarea: Autori şi opere existenţialiste, cap. II, paragr. 10.

  28. Textul este precedat de o Notă introductivă de Alexandru Boboc şi Nota editorului de Alexandru Surdu. Reprezintă, împreună cu textele publicate în numerele următoare ale revistei, o selecţie din opera lui Nicolae Bagdasar, Autori şi opere existenţialiste, care face parte dintr-un proiect al său intitulat „Existenţialismul”.

  29. Sub pseudonimul: N. Bărdescu. N. Bagdasar a semnat multe articole în această publicaţie, în anii 1915–1916. Am reţinut doar acest articol care anunţă pe asiduul recenzent de mai târziu.

  30. Volumul reuneşte toate referatele şi recenziile publicate de N. Bagdasar în „Revista de referate şi recenzii”, între anii 1965–1971.

  31. Se menţionează că textul este inedit şi a fost pus la dispoziţia redacţiei de Ecaterina Bagdasar.

  32. Text identic cu cel anterior. Din „Câteva date biografice” care însoţesc necrologul din Revista de filosofie, tomul XVIII, nr. 5, 1971, pp. 681–688, putem afla că a fost suportul pentru o conferinţă la Radio din 28 ianuarie 1944. În aceeaşi bibliografie sunt menţionate şi alte conferinţe susţinute de N. Bagdasar la radio – „Psihologia ascultătorului la radio” (14 septembrie 1934), „Schopenhauer artist” (27 septembrie 1941), „Teoria fatalismului” (7 septembrie 1943), „Psihologia ascultătorului la radio” (14 septembrie 1934); la Societatea Română de Filosofie – „Rabindranath Tagore şi civilizaţia” (7 noiembrie 1929), „A. D. Xenopol” (1 noiembrie 1930), „Rabindranath Tagore şi civilizaţia” (7 noiembrie 1929), „Karl Marx” (1935); şi în cadrul Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice – „Semnificarea istorică a filosofiei lui Bergson” (1941).

  33. A apărut o nouă ediţie în 1938, cu o prefaţă semnată de Societatea Română de Filosofie care a constatat că exemplarele din prima ediţie s-au epuizat şi o nouă ediţie s-a simţit necesară.

  34. Întocmită împreună cu Virgil Bogdan şi C. Narly, la însărcinarea lui I. Petrovici. Au apărut două ediţii în acelaşi an; ed. a 2-a, revăzută şi adăugită: XVI, 734 p.

  35. Despre proiectul apariţiei acestei ediţii, Bagdasar relatează în interviul luat de V. Bibicioiu, în ziarul Munca din 25.11.1967. Vezi infra.

  36. Reeditare a ediţiei a 2-a din 1943.

  37. Reluare a reeditării din 1995.

  38. Extras din: Istoria filosofiei moderne, vol. V (1941), pp. 106–113.

  39. Reproduce traducerea apărută în 1969. Cuprinde, la sfârşit, textul lui N. Bagdasar „Cum am devenit traducător?”, din revista Forum, nr. 6, 1986.

  40. Cu prilejul reeditării acestei lucrări, redacţia ne informează că a corectat unele erori de tipar şi unele inconsecvenţe terminologice. Totodată au fost indicate diferenţele dintre ed. 1 şi ed. a 2-a a Criticii raţiunii pure, acolo unde lipseau în varianta iniţială din 1969. Textul traducerii a fost revizuit de Ilie Pârvu.

  41. Reluare a ediţiei din 1998.

  42. Reproduce traducerea apărută în 1972.

  43. Reluare a ediţiei apărute în 1995 şi reeditate în 1999.

  44. În această ediţie Ilie Pârvu a continuat munca de revizuire a textului Criticii raţiunii pure, tradus de N. Bagdasar, şi a indicat corespondenţa paginilor din traducere cu paginile ediţiei standard a lucrărilor lui Kant, realizată de Academia Prusacă de Ştiinţe.

  45. Număr apărut în perioada în care Universitatea din Iaşi a fost evacuată la Alba-Iulia.

  46. În urma participării la consfătuirea din 10 iulie 1957, consacrată periodizării filosofiei în România, la care Mircea Ioanid a prezentat un „Proiect de periodizare a istoriei filosofiei din România”, publicat în Cercetări filosofice, anul IV, nr. 5, 1957, pp. 175–189.

  47. Fragment din Portrete. Vezi infra.

  48. Fragment autobiografic (datat: 1 mai 1970), în care relatează mai pe larg o secvenţă pe care o regăsim menţionată în ultima parte din Amintiri.

  49. Este redat un fragment din capitolul „Secretar de redacţie al «Revistei de Filosofie», secretar al Societăţii Române de Filosofie”, din Amintiri. Textul e precedat de o notă introductivă semnată de Alexandru Boboc.

  50. Cuprinde întreaga secţiune dedicată lui C. Rădulescu-Motru din Portrete.

  51. Într-o notă, Alexandru Boboc precizează că paginile fac parte din volumul: Corespondenţă. Nicolae Bagdasar printre Prieteni şi Colaboratori (Ediţie îngrijită, cuvânt introductiv, note, tablou cronologic de Ecaterina Bagdasar, căreia îi aparţin şi traducerile respectivelor scrisori). Volumul nu a mai apărut.

  52. E reluată „corespondenţa” din Revista de filosofie, tomul XL, nr. 6, 1993, pp. 589–606.


[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XVII: Teorii ale adevărului, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2021, pp. 156–170]

Related