28 mai 2021, orele 10.00–16.00, online
Tema colocviului pornește de la un set de întrebări formulate de Nicolae Bagdasar* în Teoria cunoștinței și invită la efortul de a căuta răspunsuri în istoria filosofiei românești:
„În ce stă structura adevărului şi a cunoştinţei? Este vreo deosebire între adevăr şi cunoştinţă? Care sunt supoziţiile oricărei cunoştinţe şi principiile ei prime şi cum se prezintă ele în structura lor intimă? Cum se legitimează cunoştinţa şi în ce raport stă ea faţă de realitate?” (Nicolae Bagdasar, Teoria cunoștinței, Casa Școalelor, 1944, pp. 12–13)
Ne interesează îndeosebi contribuții care se raportează la modalitățile concrete în care filosofii români cu gândire sistematică își întemeiază cunoașterea: în baza cărei teorii a adevărului?; sub autoritatea căror școli de filosofie? etc.
Pe lângă materialele care abordează problematica de mai sus, considerăm binevenite intervențiile care ating unul sau mai multe dintre subiectele următoare:
- vocabularul epistemologic al întemeierii cunoașterii (opinie, adevăr, certitudine, dovadă etc.) în filosofia românească și schimbările conceptuale prin care a trecut;
- conceptul de adevăr în perspectiva realismului/antirealismului;
- distincția „adevăr științific”/„adevăr metafizic”/„adevăr psihologic” și modul concret în care este abordată la diferiți autori români de filosofie;
- aparatul conceptual al lui Nicolae Bagdasar în domeniul epistemologiei și sursele lui teoretice;
- este Teoria cunoștinței și o metodologie a cercetărilor epistemologice?
Colocviul va fi organizat online la data de 28 mai 2021. Cei ce intenționează să participe sunt rugați să trimită până la data de 20 aprilie 2021 titlul comunicării și un rezumat de cel mult 200 de cuvinte (însoțit de cuvinte‑cheie) pe adresa sifr@institutuldefilosofie.ro. Cererile de participare vor primi răspuns până la data de 5 mai 2021.
Materialele prezentate în colocviu vor fi luate în considerare în vederea includerii lor în secțiunea tematică a volumului XVII (2021) din seria monografică Studii de istorie a filosofiei românești (coordonatori/editori: Viorel Cernica, Titus Lates, Mona Mamulea, Mihai Popa).
* Nicolae Bagdasar (1896–1971) este cunoscut mai ales ca istoric al filosofiei, ca traducător al lui Kant și ca autor al unei extinse lucrări de istorie critică a epistemologiei (Teoria cunoștinței, două volume, 1941–1942). Este, totodată, autorul unei Istorii a filosofiei românești (1940), prima realizată sistematic. În cea mai mare parte, activitatea lui Bagdasar s-a desfășurat la București, în jurul Societății Române de Filosofie, al cărei secretar a fost. După doctoratul de la Berlin din 1926 (pe o temă despre „valoarea teoretică” la Rickert), a început să se implice în activitatea Revistei de filosofie (1928) și a acceptat la sfârșitul anului 1929 un post de asistent la catedra lui Rădulescu-Motru. I-au fost oferite ulterior cursurile de Logică și de Teoria cunoștinței (pe care le-a ținut în perioada 1933–1939), cel din urmă constituind baza lucrării omonime de mai târziu. Un post de profesor universitar a obținut abia la începutul anilor 1940, la Iași. Din imensa lui activitate editorială în domeniul filosofiei, amintim aici coordonarea științifică a cunoscutei serii de Istorie a filosofiei moderne. Omagiu profesorului Ion Petrovici (5 volume: 1937–1941) și eforturile prin care a susținut vreme de 15 ani apariția Revistei de filosofie, a publicațiilor și colecțiilor de sub egida Societății Române de Filosofie.
N.B. Cei interesați să asiste la lucrările colocviului sunt rugați să scrie la sifr@institutuldefilosofie.ro sau la secretariat@institutuldefilosofie.ro în vederea obținerii unei invitații digitale.