Ion Petrovici: o bibliografie a exegezei
Titus Lates
Institutul de Filosofie și Psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române
Ion Petrovici, Prin meandrele trecutului. Evocări inedite – Pagini memorialistice, cu o prefață de Mihai Gafița, București, Editura Cartea Românească, 1979.
Ion Petrovici, Însemnări de drum, îngrijire de ediție, prefață și tabel biobibliografic de Dumitru Petrescu, București, Editura Sport-Turism, 1983.
Ion Petrovici, Probleme de logică, ediție îngrijită de Constantin Sălăvăstru, Iași, Editura Agora, 1996. Conține și un dialog cu Profesorul Gabriel Țepelea despre omul Ion Petrovici.
Ion Petrovici, Fulgurații literare, despre I. Petrovici de prof. Viorel Roșca, București, Editura Ramida, 1997.
Ion Petrovici, Valoarea omului, Iași, Editura Timpul, 1997.[1]
Ion Petrovici, Studii istorico-filosofice, ediție, postfață și note de Alexandru Boboc, București, Editura Garamond, 1997.
Ion Petrovici, Schopenhauer, ediție, postfață și bibliografie de Alexandru Boboc, București, Editura Garamond, 1997.
Ion Petrovici, Teoria noțiunilor, ed. a 3-a, studiu introductiv și note de Constantin Sălăvăstru, 1998.
Ion Petrovici, Curs de logică, ed. îngrijită, prefață și adnotată de Constantin Sălăvăstru, 2000.
Ion Petrovici, Talentul oratoric. Conferințe la Radio 1932–1943, ediție îngrijită de Marin Diaconu, București, Societatea Română de Radiodifuziune/Editura „Casa Radio”, 2002.
Ion Petrovici, Misiunea filosofului, ediție critică îngrijită de Adrian Michiduță și Vasile Gogea, text stabilit, studiu introductiv, note și comentarii de Adrian Michiduță, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2004.
Ion Petrovici, Din cronica filosofiei românești, ediție îngrijită și prefațată de Ionel Necula, Iași, Institutul European, 2005.
Ion Petrovici, Opere filosofice, ediție îngrijită de: Gh. Vlăduțescu, Alexandru Boboc, Florin Frunză, Sabin Totu, București, Editura Academiei Române, 2006.
Ion Petrovici, Filosofie și politică, ediție critică, text stabilit, studiu introductiv, note și bibliografie de Adrian Michiduță, cu un cuvânt înainte de George Corbu, Craiova, Aius PrintEd, 2006.
Ion Petrovici, De-a lungul unei vieți. Amintiri, [editori: Aura Christi și Andrei Potlog, prefață de Ionel Necula], București, Editura Ideea Europeană, 2007.
Ion Petrovici, Filosofie și metafizică, ediție critică, text stabilit, studiu introductiv, note și comentarii de Adrian Michiduță, Craiova, Aius PrintEd, 2007.
Ion Petrovici, Din cronica filosofiei românești și alte studii privind cultura română modernă, ediție, note și comentarii, postfață de Alexandru Boboc, București, Editura Paideia, 2008.
Ion Petrovici, Prejudecată și adevăr, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Richard Constantinescu, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2008.
Ion Petrovici, Discursuri parlamentare, ediție alcătuită, îngrijită, fișă de dicționar și note de Petre Dan-Străulești, București, Editura Univers Științific, 2009.
Ion Petrovici, Simțiri rostite, ed. îngrijită de monaha Maria Giosan, Iași, Editura Doxologia, 2016.
Ion Petrovici, Titu Maiorescu, pref. Iosif Rus, București, Editura ProUniversitaria, 2017.
***
Ion Petrovici personalitate de mare prestigiu a culturii române, coord. Viorel Burlacu, Tecuci, Editura Grapho Press, 2007. Cuprinde: Ion T. Sion, „Câte ceva despre Neamul Petrovici de la Tecuci” (pp. 7–13); Ionel Necula, „Ion Petrovici într-o posibilă periodizare a convingerilor sale filosofice” (pp. 14–17); Ștefan Munteanu, „Substanța, spiritul și corpul, în concepția lui Ion Petrovici” (pp. 18–32); Angela Botez, „Ion Petrovici despre metafizică și legitimitatea sa” (pp. 33–42); George Purcaru, „Metodele lui Ion Petrovici de inferență a cauzei efectului: cuantificare cauzal probabilistică și unele extensii” (pp. 43–52); Ștefan Munteanu, „Contribuția lui Ion Petrovici la filosofia culturii” (pp. 53–68); Ana Bazac, „Ion Petrovici și valoarea omului” (pp. 69–80); Alexandru Giuculescu, „Aspecte complementare din viața profesorului Ion Petrovici” (pp. 81-90); Adrian Michiduță, „Filosoful Ion Petrovici – Ministrul Educației, Culturii Naționale și Cultelor în guvernarea mareșalului Ioan Antonescu” (pp. 91– 112); G. G. Constandache, „Întâlnirea cu Ion Petrovici” (pp. 113– 118); „Bibliografia scrierilor lui Ion Petrovici” (pp. 119– 135).
P. Andrei, „Edmond Goblot, Traité de logique, ed. II, Paris, 1920; I. Petrovici, Teoria noțiunilor”, Viața romînească, vol. XLIV, anul XII, nr. 10, 1920, pp. 642–643.
Petre Andrei, „Ion Petrovici: Pagini filosofice”, Revista de filosofie, vol. IX, nr. 1, 1923, p. 53.
Ștefan Andronache, Ion Petrovici. Biobibliografie, Tecuci, Biblioteca Municipală „Ștefan Petică”, 1997, 34 p.
Ștefan Afloroaei, Cum este posibilă filosofia în estul Europei, Iași, Editura Polirom, 1997, pp. 65–71 („Cazul Ion Petrovici. Trei întrebări de economie simbolică”) și passim.
N. Bagdasar, „Ion Petrovici”, Revista de filosofie, vol. XXIII, nr. 1, 1938, pp. 1–12.[2]
N. Bagdasar, Istoria filosofiei românești, București, Societatea Română de Filosofie, 1940, pp. 123–145.[3]
N. Bagdasar, „I. Petrovici metafizician”, Preocupări literare, anul VII, nr. 6-7, 1942, pp. 365–383.
Nicolae Bagdasar, „Ion Petrovici”, în Opere, vol. II: Portrete, ediție îngrijită de Rodica Pandele și Gh. Vlăduțescu, prefață de Nicolae Bagdasar, postfață și note de Gh. Vlăduțescu, București, Editura Academiei Române, 2006, pp. 55–80.
Ana Bazac, „Pornind de la o observație a lui Ion Petrovici”, în Omul activ și impersonalul „se” (perspectivă de filosofie socială asupra unor pagini din istoria gândirii românești), Craiova, Aius PrintED, 2010, pp. 203–207.[4]
Ana Bazac, „Ion Petrovici și Tudor Vianu: valoarea omului și idealul clasic al acestuia. destinul conceptelor”, în Studii de istorie a filosofiei românești, vol. II, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, București, Editura Academiei Române, 2007, pp. 427–444.
Ana Bazac, „Ion Petrovici și valoarea omului”, Revista de filosofie, tomul LIV, nr. 1-2, 2007, pp. 29–38.
D. Bădăreu, „Ion Petrovici, Teoria Noțiunilor (Ediția II-a), Editura Casei Școalelor”, Viața romînească, anul XVI, no. 2, 1925, pp. 312–314.
Dan Bădărău, „Virtualitățile noțiunilor”, Minerva (Iași), anul I, nr. 1, 1927, pp. 100–117; nr. 2, 1927, pp. 127–135.[5]
Ion Bălin, „Cercetările originale ale lui Ioan Petrovici în domeniul silogisticii”, în Silogistica tradițională și modernă. Contribuții românești, București, Editura Nemira, 1996, pp. 30–40.
Vasile Băncilă, „Ion Petrovici”, Comentar: caiet de cultură al salonului literar artistic, nr. 1 (5), 1973.[6]
S. S. Bârsănescu, „Precizări…”, Gândul Nostru (Iași), anul V, no. 10-11, 1926, pp. 145–147.
S. S. Bîrsănescu, „Ion Petrovici, Kant und das rumänische Denken”, Minerva (Iași), anul I, nr. 3, 1928, pp. 188–190.
S. S. Bîrsănescu, „Ion Petrovici, Introducere în metafizică, ed. II, București, Casa Școalelor, 1929”, Minerva (Iași), anul II, nr. 3, 1929, pp. 147–149.
Șt. Bârsănescu, „I. Petrovici: Studii istorico-filosofice. Serie nouă. Casa Școalelor, București, 1943”, Ethos (Iași), anul I, nr. 1, 1944, pp. 151–154.
Alexandru Boboc, „Ion Petrovici și spiritul filosofic. Scurtă evocare și sumară caracterizare a operei”, Revista de filosofie, tomul XXIX, nr. 6, 1982, pp. 574–578.[7]
Alexandru Boboc, „Ion Petrovici și receptarea lui Kant în gândirea filosofică românească”, în: Studii de istorie a filosofiei românești, vol. IV, coordonator Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, București, Editura Academiei Române, 2008, pp. 81–88.
Alexandru Boboc, „Ion Petrovici: Kant în filosofia românească”, în Filosofie românească. Studii istorico-filosofice, București, Editura Academiei Române, 2011, pp. 65–74.
Virgil Bogdan, „Filosofia logică a d-lui I. Petrovici”, Preocupări literare, anul VII, nr. 6-7, 1942, pp. 309–326.
Virgil Bogdan, „I. Petrovici, Studii istorico-filosofice. Serie nouă (Casa Școalelor, 1943)”, Revista de filosofie, vol. XXVIII, nr. 1-2, 1943, pp. 131–136.
G. Bogdan-Duică, „Întâia teză română pentru doctorat în filozofie”, Revista generală a învățământului, anul I, nr. 5, 1905, pp. 322–325.[8]
G. Bogdan-Duică, „Întâia teză română pentru doctorat în filozofie (cuvântul din urmă)”, Revista generală a învățământului, anul I, nr. 10, 1906, pp. 779–786.[9]
N. Bolboașă, „Filozofia burgheză din România dintre cele două războaie mondiale, dușmana științei și materialismului”, în Din istoria filozofiei în România, vol. I, București, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1955, pp. 241–263 [247–249].
G. C. Bontilă, „Ioan Petrovici, De-asupra sbuciumului, București, 1932”, Revista de filosofie, vol. XVIII, nr. 1, 1933, pp. 95–96.
Angela Botez, Un secol de filosofie românească, București, Editura Academiei Române, 2005, pp. 112–117 („Ion Petrovici – Introducere în metafizică”), pp. 188–190.
Angela Botez, „Ion Petrovici – despre metafizică și legitimitatea ei”, Revista de filosofie, tomul LIV, nr. 1-2, 2007, pp. 13–20.
Angela Botez, „Implicarea lui Ion Petrovici în filosofia mentalului”, în Studii de istorie a filosofiei românești, vol. IV, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, București, Editura Academiei Române, 2008, pp. 89–104.
Angela Botez, „Deschideri spre filosofia psihologiei și a mentalului în opera lui C. Rădulescu-Motru, Ștefan Lupașcu și Ion Petrovici”, Revista de filosofie, tomul LVI, nr. 1-2, 2009, pp. 25–38.
Angela Botez, Filosofia românească în dispunere universală, București, Editura Pro Universitaria, 2012, pp. 254–261 („Ion Petrovici. Paralelismul psiho-fizic”) și passim.
C. I. Botez, „I. Petrovici, Cercetări filosofice, ed. 2-a, București, Casa Școalelor, 1926”, Viața romînească, anul XVIII, nr. 4, 1926, pp. 118–119.
Traian Brăileanu, „O carte nouă despre Schopenhauer”, Revista de pedagogie (Cernăuți), anul VIII, caetul I, 1938, pp. 76–81.
I. Brucăr, „I. Petrovici, Felurite”, Revista de filosofie, vol. XVI, nr. 1, 1929, pp. 111–112.
I. Brucăr, „Ioan Petrovici, Studii istorico-filosofice”, Revista de filosofie, vol. XV, nr. 2, 1930, pp. 201–203.
I. Brucăr, „Ioan Petrovici, Deasupra zbuciumului”, România literară, anul I, nr. 46, 31 decembrie 1932, p. 3.
I. Brucăr, „Dl. I. Petrovici logician”, Adevărul literar și artistic, anul XI, nr. 607, 24 iulie 1932, p. 5.
I. Brucăr, „Problema neantului. Cu prilejul studiului d-lui I. Petrovici, «Ideea de neant»”, Revista de filosofie, vol. XVIII, nr. 2, 1933, pp. 248–251.[10]
I. Brucăr, „I. Petrovici, «Ideea de neant»”, în Cadențe filosofice, București, Librăria „Universala” Alcalay & Co., 1934, pp. 87–90.[11]
I. Brucăr, „Ion Petrovici, Schopenhauer”, Revista de filosofie, vol. XXII, nr. 2, 1937, pp. 210–212.
I. Brucăr, „D. I. Petrovici și logica”, Revista de filosofie, vol. XXIII, nr. 1, 1938, pp. 13–40.
Cristian Buitan, „Ion Petrovici: Teoria noțiunilor”, Analele Universității „Spiru Haret”, an I, nr. 1, 1999, pp. 169–172.[12]
Gheorghe Bumbești, „Ed. Goblot și I. Petrovici cu privire la teoria noțiunilor”, Preocupări literare, anul VII, nr. 6-7, 1942, pp. 399–402.
Aurel M. Cazacu, „Tradiție și originalitate în logica lui Ion Petrovici”, Analele Universității Spiru Haret. Seria Filosofie, nr. 7, 2005, pp. 119–130.
Aurel M. Cazacu, O paradigmă a inteligenței românești: Logica lui Titu Maiorescu, București, Editura Academiei Române, 2007, pp. 244–260 („Tradiție și originalitate la Ion Petrovici”).
Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei românești, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1984, pp. 241–252.[13]
Gh. Al. Cazan, Dincoace de Maiorescu, București, Editura Agerpress Typo, 2004, pp. 309–338 („Ion Petrovici – Spiritualismul raționalist”).
George Ceaușu, Petru Ioan, Melentina Popa, Contributori în contul logicii ieșene, Iași, Editura „Ștefan Lupașcu”, 2010, pp. 105–118.
Viorel Cernica, Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice: C. Rădulescu-Motru. Nae Ionescu. Emil Cioran. I. D. Gherea. Ion Petrovici, București, Mihai Dascal Editor, 1999, pp. 307–324 („Ion Petrovici. Competiția ca matrice a umanului”).
Viorel Cernica, Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică, ediția a 2-a[14], Iași, Institutul European, 2006, pp. 235–252.
Viorel Cernica, „Ideea de neant și argumentul cosmologic”, Revista de filosofie, tomul LV, nr. 5-6, 2008, pp. 547–555.[15]
Șerban Cioculescu, „Oratorul”, Preocupări literare, anul VII, nr. 6-7, 1942, pp. 344–348.
Alexandru Claudian, „Ion Petrovici (cu prilejul împlinirii a 50 ani de viață)”, în Cercetări filosofice și sociologice, Iași, Tipografia concesionară: Alexandru Țerek, 1935, pp. 231–255.
P[etre] Com[arnescu], Notă [despre Premiul Național obținut de către „filosoful, scriitorul și oratorul Ion Petrovici”], Revista Fundațiilor Regale, anul VII, nr. 7, 1940, pp. 228–229.
P[etre] Com[arnescu], „Titu Maiorescu de Ion Petrovici”, Revista Fundațiilor Regale, anul IX, nr. 6, 1942, pp. 229–230.[16]
G. G. Constandache, „Întâlnirile mele cu filosoful Ion Petrovici”, Revista de filosofie, tomul LIV, nr. 1-2, 2007, pp. 57–66.
Pompiliu Constantinescu, „Ion Petrovici – maiorescianul”, Preocupări literare, anul VII, nr. 6‑7, 1942, pp. 331–334.
Nichifor Crainic, [Ioan Petrovici, Viața și opera lui Kant], Gândirea, anul XVI, nr. 2, 1937, pp. 92–93. [La rubrica: „Cronica măruntă”].
Nichifor Crainic, [Sărbătorirea lui I. Petrovici la împlinirea vârstei de 60 de ani], Gândirea, anul XXI, nr. 6, iunie-iulie 1942, pp. 359–360. [La rubrica: „Cronica măruntă”].[17]
Nichifor Crainic, [I. Petrovici, Studii istorico-filosofice], Gândirea, anul XXII, nr. 1, ianuarie 1943, pp. 52–53. [La rubrica: „Cronica măruntă”].[18]
Petre Dan-Străulești, „C. Rădulescu-Motru și Ion Petrovici – parlamentari ai Frontului Renașterii Naționale”, în Studii de istorie a filosofiei românești, vol. IV, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, București, Editura Academiei Române, 2008, pp. 199–205.
Petre Dan-Străulești, „Ion Petrovici la Alger”, Revista de filosofie, tomul LVI, nr. 5-6, 2009, pp. 635–638.
Claudia-Renata David, Filosofia lui Ion Petrovici: elemente spiritualiste, Cluj-Napoca, Universitatea „Babeș-Bolyai”. Facultatea de Istorie – Filosofie, 2013. Teză de doctorat.
Boris Deșliu, „Un tânăr jurist. Domnul Ion Petrovici”, Preocupări literare, anul VII, nr. 6-7, 1942, pp. 410–411.
Ion Didilescu, Universitari din alte vremuri, [prefața: D. Stoianovici], Iași Editura „Ștefan Lupașcu”, 2010, pp. 22–34 („Ion Petrovici”).
Marcel T. Djuvara, „Metoda inductivă și rolul ei în științele explicative”, Studii filosofice, vol. V, 1910, pp. 170–194.[19]
Marius Dumitrescu, „Tematica raportului corp suflet în filosofia lui Ion Petrovici”, Analele științifice ale Universității „Al. I. Cuza” (Serie nouă). Filosofie, tomul XXXVIII, nr. 1-2, 1992, pp. 144–147.
Romulus Dumitrescu, „În marginea unei cărți noi de filosofie” [despre: I. Petrovici: Studii istorico-filosofice. Seria nouă, București, Casa Școalelor, 1943], Preocupări literare, anul VIII, nr. 1-2, 1943, pp. 45–54.
Anton Dumitriu, Istoria logicii, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1969, pp. 915–922.[20]
Mircea Flonta, Cum recunoaștem pasărea Minervei? Reflecții asupra percepției filosofiei în cultura românească, București, Editura Fundației Culturale Române, 1998, pp. 206–210.
Mircea Florian, „Ion Petrovici, Introducere în metafizică”, Revista de filosofie, vol. X, nr. 3-4, 1924/1925, pp. 151–153.
Leonard Gavriliu, „Petrovici, Ion”, în: Didier Julia, Dicționar de filosofie, traducere avanprefață și completări privind filosofia românească de Leonard Gavriliu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996, p. 260.[21]
Nicu Gavriluță, „Ideea de divinitate la Ion Petrovici (considerații pe marginea unei logici soteriologice), Analele științifice ale Universității „Al. I. Cuza” (Serie nouă). Filosofie, tomul XL-XLII, 1994-1996, pp. 51–54
S. Gaina, „Ioan Petrovici: De-asupra sbuciumului”, Revista de pedagogie (Cernăuți), anul II, caetul III-IV, 1932, pp. 154–160.
S. Gaina, „I. Petrovici: Ideea de neant”, Revista de pedagogie (Cernăuți), anul III, caetul III-IV, 1933, pp. 374–377.
S. Gaina, „I. Petrovici: Din cronica filosofiei romînești”, Revista de pedagogie (Cernăuți), anul IV, caetul I-II, 1934, pp. 231–234.
S. Gaina, „I. Petrovici: Rotocoale de lumină”, Revista de pedagogie (Cernăuți), anul IV, caetul III-IV, 1934, pp. 102–108
S. Gaina, „I. Petrovici: Figuri și concepții filosofice contemporane”, Revista de pedagogie (Cernăuți), anul V, caetul III, 1935, pp. 283–285.
S. Găina, „I. Petrovici: Viața și opera lui Kant”, Revista de pedagogie (Cernăuți), anul VII, caetul I, 1937, pp. 93–96.
S. Găina, „I. Petrovici: Studii istorico-filosofice. Serie nouă”, Revista de pedagogie, anul XIII, caetele I-II, 1943, pp. 148–156.
Gheorghiță Geană, „Un orator printre filosofi”, Viața Românească, anul LXXVII, nr. 6, 1982, pp. 77–78.
Ștefan George[22], „Ioan Petrovici – creionări biografice”, Gândul Nostru (Iași), anul V, no. 10-11, 1926, pp. 130–136.
Ștefan George, Însemnări filosofice și literare, București, Tipografia Ion C. Văcărescu, 1926, pp. 107–126.
Paul Georgescu, „Opera filosofică a profesorului Ion Petrovici”, Gândirea, anul XXIII, nr. 4-5, aprilie-mai 1944, pp. 225–232.
Simion Ghiță, Filozofie și știință în România (1890–1920), București, Editura Științifică, 1970, pp. 93–102 („Neospiritualismul lui Ion Petrovici”).
Ovidiu Grama, „Introducere în Metafizică/Ion Petrovici, Casa Școalelor, București, 1924; ediția a doua: Casa Școalelor, București, 1929”, în: Dicționarul operelor filozofice românești, coordonator general Ion Ianoși, București, Editura Humanitas, 1997, pp. 88–90.
C. I. Gulian, „I. Petrovici: Arte și artiști („Biblioteca pentru toți” ed. Alcalay)”, Revista de filosofie, vol. XIV, nr. 2, 1938, pp. 191–192.
V. V. Haneș, „Ion Petrovici, ministrul școalelor”, Preocupări literare, anul VII, nr. 6-7, 1942, pp. 392–398.
Victor Iancu, „Studii istorico-filosofice (serie nouă) de I. Petrovici”, Sæculum (Sibiu), anul I, mart.-apr. 1943, pp. 94–99.
Ion Ianoși, Literatură și filosofie. Intracțiuni în cultura română, București, Editura Minerva, 1986, pp. 146–149.
Ion Ianoși, O istorie a filosofiei românești – în relația ei cu literatura, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996, pp. 127–128.
Al. Ieșan, „Filosofia kantiană – interpretată de d-l I. Petrovici”, Revista de pedagogie (Cernăuți), anul VIII, caetul I, 1938, pp. 69–75.
Petru Ioan, Coordonate ale filosofiei ieșene, pe parcursul a trei jubilee, Iași, Editura „Ștefan Lupașcu”, 2010, pp. 131–132, 336–338, 366–367, 382, 422, 432–435, 454, 465, 546, 551.
Petru P. Ionescu, „Profesorul I. Petrovici la «Gândirea»”, Gândirea, anul XXI, nr. 3, martie 1942, pp. 153–157.
Al. Iordan, „Bibliografia profesorului Ion Petrovici”, Preocupări literare, anul VII, nr. 6-7, 1942, pp. 403–410.
Mihail Iorgulescu, „Amintiri universitare de Ion Petrovici”, Sburătorul, anul II, nr. 2, 10 iulie 1920, pp. 143–144.
Dumitru Isac, „I. Petrovici: Viața și opera lui Kant”, Freamătul școalei, nr. 1-2, 1937.[23]
Dumitru Isac, „Ion Petrovici, Studii istorico-filosofice (Ed. Casa Școalelor, 1943); Fulgurații filosofice și literare, Editura Biblioteca pentru toți”, Symposion, nr. 1, 1943, pp. 95–102.[24]
Titus Lates, „De la paralelismul psihofizic până «dincolo de zări»”, Revista de filosofie, tomul LXVIII; nr. 6, 2021, pp. 741–750.
Mona Mamulea, „Câtă aparență, tot atâta realitate: Petrovici și domnița la ananghie”, în Studii de istorie a filosofiei românești, vol. X: Teme ontologice. existență, ființă, realitate, coord. Viorel Cernica, Mona Mamulea, Titus Lates, Mihai Popa, ed. îngrijită de Mona Mamulea, București, Editura Academiei Române, 2014, pp. 155–163.
Mona Mamulea, „«Măcar câteva întrezăriri». Petrovici și realitatea în sine”, în Filosofie și viață. In Honorem Alexandru Boboc, coord. Oana Vasilescu și Marius Augustin Drăghici, București, Editura Academiei Române, 2015, pp. 173–180.
Mona Mamulea, „Metafora orizontului”, în Simpozionul Național „Constantin Rădulescu-Motru”, ediția a IV-a, Târgu-Mureș, 2019, coord. Alexandru Surdu și Marius Dobre, București, Editura Academiei Române, 2020, pp. 45–50.
Mona Mamulea, „Un argument al lui Petrovici împotriva doctrinei materialiste”, Revista de filosofie, tom LXVII, nr. 6, 2020, pp. 633–641.
Mona Mamulea, „Paralelismul minte–corp. Sursele și intențiile lui Petrovici”, Revista de filosofie, tom LXVIII, nr. 6, 2021, pp. 731–740.
André Marc, La dialectique de l’affirmation. Essai de méthaphysique réflexive, Paris, Desclée de Brouwer/Bruxelles, L’Édition Universelle, 1952.
Ion V. Mesaroșiu, „Raționalismul și problemele logicii în concepția lui Ion Petrovici”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Series Philosophia, 1969, pp. 79–91.
Pierre Mesnard, „Ion Petrovici – le philosophe parmi ses pairs”, Revista de filosofie, vol. XXIII, nr. 1, 1938, pp. 41–47.
Adrian Michiduță, „Filosoful Ion Petrovici – «ambasadorul spiritualității românești»”, Revista de filosofie, tomul LIV, nr. 1-2, 2007, pp. 39–55.
Adrian Michiduță, „Ion Petrovici, metafizician și logician”, Argeș (Pitești), anul VI, nr. 6, 2007, pp. 28–29.
Ioan Miclea, Realismul în filosofia românească, Blaj, Tipografia seminarului, 1944.
Constantin Micu, Cunoaștere și mântuire în problematica filosofică a d-lui I Petrovici, București, Tipografia Cărților Bisericești, 1942. Extras din Revista Dacia Rediviva, nr. 8, anul 1942.
Constantin Micu, „Problema existenței și a non-existenței în gândirea filosofului I. Petrovici”, Revista de pedagogie, anul XII, caetele I-II, 1942, pp. 15–22.
Ștefan Munteanu, „Ion Petrovici despre filosofia lui Eminescu”, Revista de filosofie, tomul XLVII, nr. 5-6, 2000, pp. 495–498.
Ștefan Munteanu, „Elemente de filosofia culturii în opera lui Ion Petrovici”, Analele Universității Ștefan cel Mare din Suceava, 2003, pp. 3–9.
Ștefan Munteanu, Raționalitatea metafizicii lui Ion Petrovici, București, Editura Fundației AXIS, 2003.
Ștefan Munteanu, „Contribuția lui Ion Petrovici la teoria noțiunilor”, în Ipostaze ale spiritului românesc, Bacău, Editura Moldavia, 2003.
Ștefan Munteanu, Raționalitatea metafizicii lui Ion Petrovici, București, Editura C. H. Beck, 2007.
Vasile Muscă, Încercare asupra gândirii românești. Schița unui profil istoric, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2002, pp. 135–142.
Vasile Muscă, „Problema metafizicii la I. Petrovici”, în Filosofia ca istoria filosofiei, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002, pp. 124–132.
N.[C. Narly], „Sărbătorirea profesorului Ion Petrovici”, Revista de pedagogie (Cernăuți), anul II, caetul I-II, 1932, pp. 104–106.
C. Narly, „Omagierea profesorului Ion Petrovici”, Revista de pedagogie (Cernăuți), anul VIII, caetul I, 1938, pp. 66–68.
C. Narly, „Misiunea omului în gândirea prof. Ion Petrovici”, Preocupări literare, anul VII, nr. 6-7, 1942, pp. 349–364.
D. C. Nădejde, „Paralelismul psiho-fizic în metafizica romînă (studiu de patologie literară)”, Revista de filosofie și pedagogie, anul I, fascicula 2 și 3, 1906, pp. 236–249.[25]
Nicolae T. Neagu, Ion Petrovici: gânditor, Cernăuți, Tipografia Mitropoliei Bucovinei, 1943.
Ionel Necula, „Ion Petrovici și patima apostolatului”, Contemporanul – Ideea europeană, an IX, nr. 40, 1997.
Ionel Necula, „Filosofia marxistă sub tratamentul lui Ion Petrovici”, Contemporanul – Ideea europeană, an X, nr. 14, 1998.
Ionel Necula, „Ion Petrovici despre progresul cultural”, Contemporanul – Ideea europeană, an IX, nr. 40, 1999, p. 7.
Ionel Necula, „Ion Petrovici despre fenomenul cultural românesc în sistem pavilionar”, Convorbiri literare, anul CXXXVI, nr. 1, 2002, pp. 130–132.
Ionel Necula, „Ion Petrovici în lumina lumpenfilosofării”, Dacia literară, nr. 1, 2002; (II), Viața românească, XCVIII, nr. 10, 2003, pp. 18–19.
Ionel Necula, „Ion Petrovici în căutarea rațiunii suficiente”, Axioma (Ploiești), anul V, nr. 10, 2004, p. 25.
Ionel Necula, „Nestatorniciile unei relații filosofice: Ion Petrovici și Lucian Blaga”, Familia (Oradea), an LX, nr. 5, 2004, pp. 49–53.
Ionel Necula, Ion Petrovici în vizorul Securității, București, Editura Saeculum I. O., 2005.
Ionel Necula, Ion Petrovici. Un capitol de filosofie românească: Corespondență Pamfil Șeicaru – Ion Petrovici, comentariu, note și iconografie de George Corbu, București, Editura Ideea Europeană, 2006.
Ionel Necula, „Ion Petrovici, câteva repere hermeneutice”, Revista de filosofie, tomul LIV, nr. 1-2, 2007, pp. 21–27.
Ionel Necula, „Alexandru Boboc în afinității elective cu Ion Petrovici”, în Filosofie și cultură: in honorem Alexandru Boboc, București, Editura Universității din București, 2010, pp. 116–118.
Ionel Necula, „Ion Petrovici și realismul logic”, Contemporanul – Ideea europeană, anul XXI, nr. 4, 2010, p. 36.
Ionel Necula, „Ion Petrovici la Radiodifuziunea Română”, Dacia literară, an XXII, nr. 94, 2011, pp. 69–71.
Ionel Necula, „Nicolae Bagdasar ca hermeneut al filosofului Ion Petrovici”, Bibliotheca Septentrionalis (online), an XXIII, nr. 2, 2015, pp. 93–97.
Ionel Necula, Ion Petrovici: Recurențe, vol. I, Ploiești, Editura Premier, 2011; vol. II, Tecuci, Grapho Press, 2016.
Ionel Necula, „Ion Petrovici și tentațiile filosofiei ca sistem”, Axis Libri, an XIII, nr. 48, 2020, pp. 69–71.
Constantin Noica, „Kant văzut de profesorul Petrovici”, Revista Fundațiilor Regale, anul IV, nr. 3, 1937, pp. 675–683.[26]
Constantin Noica, „Cum se scrie o monografie filosofică” [despre I. Petrovici: Schopenhauer, Biblioteca pentru toți, 1937], Revista Fundațiilor Regale, anul IV, nr. 11, 1937, pp. 426–430.
D. Papadopol, „Ion Petrovici în scrierile sale mărunte”, Revista de pedagogie, anul XIII, caetele I-II, 1943, pp. 100–106.
P. I. Papadopol, „I. Petrovici: Din cronica filosofiei românești”, Preocupări literare, anul II, nr. 10, 1937, pp. 404–405.
Sorin Pavel, „Ioan Petrovici”, Gândul Nostru (Iași), anul V, no. 10-11, 1926, pp. 136–138.
Sorin Pavel, „Ioan Petrovici – încercare caracterologică”, Revista de filosofie, vol. XXIII, nr. 1, 1938, pp. 48–52.
Mihaela Pop, „Le caractère dynamique de la pensée de Ioan Petrovici”, Analele Universității din București. Seria Filosofie, 2009.
C. I. Popescu, „I. Petrovici, Etnicul în filosofie (Adevărul Literar și Artistic, Seria II-a, Nr. 466)”, Revista de filosofie, vol. XIV, nr. 4, 1929, pp. 485–487.
Elena Puha, „Ion Petrovici – memorialist”, (I) Analele științifice ale Universității „Al. I. Cuza” (Serie nouă). Filosofie, tomul XXXVIII, nr. 1-2, 1992, pp. 124-129; (II) tomul XXXIX, nr. 1-2, 1993, pp. 246–251.
Mihai Ralea, „I. Petrovici, Pagini filosofice”, Viața Romînească, anul XV, nr. 10-11, 1923, pp. 206–207.[27]
M[ihai] R[alea], „I. Petrovici, Introducere în metafizică”, Viața Romînească, anul XVII, nr. 1, 1925, p. 166–167.[28]
M[ihai] R[alea], „Sărbătorirea d-lui I. Petrovici”, Viața Românească, anul XXX, nr. 3, 1938, p. 126.[29]
C. Rădulescu-Motru, „Ion Petrovici și tradiția Maiorescu”, Preocupări literare, anul VII, nr. 6-7, 1942, pp. 276–278.
H. Sanielevici, Literatură și știință, București, Editura „Adeverul”, 1930, pp. 155–189.
Constantin Sălăvăstru, „Ideea de formă logică la Ion Petrovici”, Analele științifice ale Universității „Al. I. Cuza” (Serie nouă). Filosofie, tomul XXXVIII, nr. 1-2, 1992, pp. 136–143.
Constantin Sălăvăstru, „L’idée de forme logique chez Ion Petrovici”, Revue Roumaine de Philosophie, tome 37, nos. 1-2, 1993, pp. 141–149.
Constantin Sălăvăstru, „Actualitatea logicii lui Ion Petrovici”, Revista de filosofie, tomul XLIII, nr. 5-6, 1996, pp. 427–439.
Constantin Sălăvăstru, Antinomiile receptivității. Încercare de pragmatică logică, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1997, pp. 67–72 („Adevăr logic și lege logică”), 73–76 („Tentația monografică: teoria noțiunilor”), 76–86 („Critica judecății și a metodelor inductive”), 86–89 („Statutul logicii în ierarhia științelor pozitive”), 89–93 („Destinul logicii ionpetroviciene”).
„Curs de logică. Logică formală, rezumat după cursul d-lui Profesor Ioan Petrovici, scos de A. Zalman, 1916” cu o notă introductivă de Constantin Sălăvăstru, Revista de filosofie, tomul XLV, nr. 1, 1998, pp. 77–89.
Al. Săndulescu, „Ion Petrovici”, Jurnalul literar, vol. XVI, nr. 1-4, ian.-febr. 2005, p. 2.
Constantin Schifirneț, „Ion Petrovici despre filosofia românească”, în: Studii de istorie a filosofiei românești, vol. III: Omagiu profesorului Alexandru Surdu, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, București, Editura Academiei Române, 2008, pp. 63–72.
Nicolae Scurtu, Titu Maiorescu în corespondență cu Ion Petrovici. Completări edificatoare, București, Ars Docendi, 2017.
Andrei Simionescu-Panait, „Vocabularul și istoria logicii românești”, în: Vocabularul european al filosofiilor. Dicționarul intraductibilelor, volum coordonat de Barbara Cassin, traducere și adăugiri la ediția în limba română coordonate de Anca Vasiliu și Alexander Baumgarten, Iași, Editura Polirom, 2020, pp. 1414–1420 [1415].
Constantin Stoenescu, „Ion Petrovici despre Henri Poincaré sau despre rolul presupozițiilor filosofice în cercetarea științifică”, în: Studii de istorie a filosofiei românești, vol. X: Teorii și categorii ale cunoașterii, coord. Alexandru Surdu, Mihai Popa, Mona Mamulea, Viorel Cernica, Titus Lates, București, Editura Academiei Române, 2016, pp. 58–71.
Constantin Stoenescu, „Ion Petrovici despre Henri Poincaré sau despre rolul presupozițiilor filosofice în cercetarea științifică”, în Încercări de istoria filosofiei românești, București, Editura Universității din București, 2017, pp. 73–98.
Ion Străchinaru, „Sensul universității în concepția filozofului Ion Petrovici”, Analele științifice ale Universității „Al. I. Cuza” (Serie nouă). Științe filozofice, tomul XVI, 1970, pp. 145–150.[30]
Vladimir Streinu, „I. Petrovici, scriitor”, Preocupări literare, anul VII, nr. 6-7, 1942, pp. 287–299.
Alexandru Surdu, „Substanța transcendentă la Ioan Petrovici”, în Vocații filosofice românești, București, Editura Academiei Române, 1995, pp. 45–49.
Alexandru Surdu, „Inovațiile lui Ioan Petrovici în logica formală”, în Vocații filosofice românești, București, Editura Academiei Române, 1995, pp. 50–53.
Alexandru Surdu, Contribuții românești în domeniul logicii în secolul XX, București, Editura Fundației „România de Mâine”, 1999, pp. 67–68 („Distincția speciei cauzale”), 98–101 („Judecăți problematice”; „Judecăți singulare”), 174–175 („Polisilogism”), 191–193 („Raportul dintre sfera și conținutul noțiunilor”), 208–209 („Silogisme cu judecăți problematice”).
Alexandru Surdu, „Ion Petrovici – un pionier al logicii modale”, Revista de filosofie, tomul XLVI, nr. 5-6, 1999, pp. 235–238.
Alexandru Surdu, „Substanța transcendentă la Ioan Petrovici”, în Gândirea speculativă – coordonate istorico-sistematice, București, Paideia, 2000, pp. 153–156.
I. Șiadbei, „Problemele logicei și limbajului [din preocupările prof. Ion Petrovici]”, Preocupări literare, anul VII, nr. 6-7, 1942, pp. 327–330.
Marin Ștefănescu, Filosofia creștină. Contribuție la înțelegerea filosofiei, București, Editura „Universul”, 1943, pp. 319–322.
Traian Știrbăț, „Logica ionpetroviciană: vocație sau refugiu de circumstanță?”, Analele științifice ale Universității „Al. I. Cuza” (Serie nouă). Filosofie, tomul XXXVIII, nr. 1-2, 1992, pp. 130–135.
Dragan Stoianovici, „Probleme de logică/Ioan Petrovici, culegere de studii publicată în trei ediții: 1911, 1923, 1928”, în: Dicționarul operelor filozofice românești, coordonator general Ion Ianoși, București, Editura Humanitas, 1997, pp. 173–175.
D. I. Suchianu, „Marginalii la metafizica d-lui Ion Petrovici”, Adevărul literar și artistic, anul VI, nr. 241, 1925, p. 5.
L. Surianu, „Certitudinile spiritului în filosofia lui Ion Petrovici”, Ramuri (Craiova), nr. 3, 15 martie 1968, pp. 19–23.
N. Tatu, „Ion Petrovici: Viața și opera lui Kant. Douăsprezece prelegeri universitare. Editura Casei Școalelor. București, 1936”, Revista de Filosofie, vol. XXII; nr. 1, 1937, pp. 96–98.
Viorel Iulian Tănase, „Contribuțiile lui Ion Petrovici în domeniul logicii tradiționale”, în Tradiția maioresciană în logica românească, București, Editura Univers Enciclopedic, 2002, pp. 125–131.
Gr. Tăușan, „O carte fundamentală asupra lui Kant”, în Nuanțe filosofice. Cărți – oameni – fapte, București, Editura Casa Școalelor, 1938, pp. 123–131. [despre. I. Petrovici, Viața și opera lui Kant].
Gr. Tăușan, Câteva sisteme metafizice românești, București, Societatea Română de Filosofie, [1940], pp. 10–13.[31]
Gr. Tăușan, „Câteva sisteme metafizice românești”, Revista de filosofie, vol. XXV, nr. 1, 1940, pp. 11–27.[32]
Gr. Tăușan, „Câte-va sisteme metafizice românești”, în Contribuții filosofice și literare, București, Editura Casei Școalelor, 1940, pp. 65–94.
Gr. Tăușan, „Claritatea în filosofie: Profesorul Ion Petrovici”, în Magicieni ai stilului, București, Editura Biblioteca pentru toți, f. a., pp. 51–82.[33]
Gr. Tăușan, „Sugestii originale în filosofie. Eseurile d-lui prof. I. Petrovici”, în Aspecte culturale. Filosofi – Scriitori, București, Editura Casa Școalelor, 1943, pp. 153–158.[34]
Gabriel Țepelea, „Ion Petrovici despre Kant”, Revista de filosofie, tomul LIV, nr. 1-2, 2007, pp. 5–12.
Mihail Uță, „Dl. Ion Petrovici vorbește despre știrbirea nemeritată adusă Universității din Iași”, Gândul vremii (Iași), anul II, nr. 4, 15 aprilie 1934, pp. 1–3.
Mihail Uță, „Ion Petrovici la Academie”, Gândul vremii (Iași), anul II, nr. 6, 15 iunie 1934, pp. 38–39.
Mihail Uță, „Ion Petrovici: Rotocoale de lumină (București, Editura Casei Școalelor, 1934)”, Revista de filosofie, vol. XIX (Sera nouă), nr. 3, 1934, pp. 309–310.
Mihail Uță, „I. Petrovici la Universitatea din Cluj”, Gândul vremii (Iași), anul III, nr. 9, 15 noiembrie 1935, p. 34.
Mihail Uță, „I. Petrovici, Viața și opera lui Kant (douăsprezece lecții universitate (Editura Casei Școalelor, București, 1936)”, Atheneum (Iași), anul II, nr. 2, aprilie-mai 1936, pp. 498–503.
Emilian Vasilescu, „Profesorul I. Petrovici apărător al credinței”, Gândirea, anul XX, nr. 5, mai 1941, pp. 249–253.
V. Vetișanu, „Necrolog: Ion Petrovici (1882–1972)”, Revista de filozofie, tomul XIX, nr. 5, 1972, pp. 697–698.
Vasile Vetișanu, „Ion Petrovici”, în: Istoria filozofiei românești, vol. II, partea 1: 1900–1944, coordonatori: Dumitru Ghișe, Nicolae Gogoneață, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1980, pp. 565–600.
Tudor Vianu, „Jean Petrovici. Zu seinen Jubiläum als Universitätslehrer”, Philosophia (Beograd), vol. II, fasc. 1-4, 1937, pp. 23–24.
Tudor Vianu, „I. Petrovici și spiritul filosofic al «Junimii»”, Preocupări literare, anul VII, nr. 6-7, 1942, pp. 281–286.
E. Vidoni, Introducere în filosofie, Săbăoani, Tip. „Serafica”, 1932, pp. 383–386.
Viorel Vizureanu, „Contribuții originale de logică tradițională la Ion Petrovici”, în: Istoria logicii românești, coordonatori: Alexandru Surdu, Dragoș Popescu, București, Editura Tehnică, 2006, pp. 142–179.
Viorel Vizureanu, „Cercetările de logică și metafizică ale lui Ion Petrovici”, în: Istoria filosofiei românești, coordonatori Alexandru Surdu, Dragoș Popescu, Ștefan-Dominic Georgescu, București, Editura Academiei Române, 2018, pp. 149–166.
Gheorghe Vlăduțescu, „Ion Petrovici și legitimitatea filosofiei”, Tomis (Constanța), anul III, nr. 9, 1968, p. 3.
Gheorghe Vlăduțescu, Neconvențional, despre filosofia românească, București, Editura Paideia, 2002, pp. 69–76.
Gheorghe Vlăduțescu, Filosofia în cultura românească, București, Editura Paideia, 2017, pp. 156–171.[35]
Victor Voicu, Filosofie românească, Galați, Editura Dominus, 1999, pp. 138–154.
Marin Voiculescu, Gîndire aforistică în cultura românească, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România , 1986, pp. 187–195.
Henri Zalis, „Ion Petrovici: o dramă a conștiinței?”, Magazin istoric, anul XXIX, nr. 5, 1995, pp. 61–65.
Henri Zalis, „Apropierea de Ion Petrovici”, Luceafărul, nr. 22, 5 iulie 1995, p. 17.
Ion Zamfirescu, „I. Petrovici, eseist”, Preocupări literare, anul VII, nr. 6-7, 1942, pp. 384–391.[36]
Ion Zamfirescu, „Ion Petrovici”, în Oameni pe care i-am cunoscut, București, Editura Eminescu, 1987, pp. 129–147.
Ion Zamfirescu, Întîlniri cu oameni, întîlniri cu viața, București, Editura Eminescu, 1990, pp. 50–52.
Al. Zub, „Ion Petrovici: Secvență istoriografică”, Dacia literară, an XV, nr. 2 (53), 2004, pp. 1–3.
Vasile Zvanciuc, „Ion Petrovici și logica”, în Studii și cercetări din domeniul științelor socio-umane, vol. III, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 1997, pp. 101–105.
Vasile Zvanciuc, „Ion Petrovici despre legitimitatea metafizicii”, în Studii și cercetări din domeniul științelor socio-umane, vol. IV, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 1998, pp. 141–143.
Vasile Zvăncescu[37], Conceptul de tradiție în filosofia românească, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2007, pp. 220–222, 261–262.
Note
[1] Această ediție reproduce, cu actualizările lingvistice și ortografice de rigoare, volumul Valoarea omului și alte trei conferințe, apărut la Editura Librăriei „Universala”, Alcalay &Co., f.a., București.
[2] Capitol din lucrarea în pregătire Istoria filosofiei românești, care va fi inclusă în volumul V din Istoria filosofiei moderne (Omagiu profesorului Ion Petrovici).
[3] Volumul este inclus în: Istoria filosofiei moderne, vol. V: Filosofia românească dela origini până astăzi, București, Societatea Română de Filosofie, 1941, pp. 123–145. Reeditări: Scrieri, ed. îngrijită, introducere și note de Gh. Vlăduțescu, București, Editura Eminescu (Biblioteca de filosofie a culturii românești), 1988, pp. 96–113; Istoria filosofiei românești, [îngrijitor de ediție Aurel Ștefanachi], Iași, TipoMoldova, 2001; Istoria filosofiei românești, București, Profile Publishing, 2003, pp. 140–164; Nicolae Bagdasar, Istoria filosofiei românești, ed. îngrijită, prefață și note de Gheorghe Vlăduțescu și Eugeniu Nistor, Târgu Mureș, Editura Ardealul, 2022, pp. 102–118.
[4] Articol apărut inițial în revista Argeș (Pitești, nr. 9, 2010, p. 21.
[5] Dan Bădărău, Scrieri alese, vol. III, sub redacția acad. Vasile Pavelcu, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1986, pp. 37–60.
[6] Vasile Băncilă, Portrete și semnificații, ediție îngrijită și adnotată de Ileana Băncilă, prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Colecția «Capricorn», 1987 (Revista de istorie și teorie literară. Supliment anual nr. 4), pp. 94–97.
[7] Articol reluat (cu unele modificări) în: Alexandru Boboc, Filosofie românească. Studii istorico-filosofice în perspectivă comparată, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2007, pp. 144–149.
[8] Nicolae Scurtu, Titu Maiorescu în corespondență cu Ion Petrovici. Completări edificatoare, București, Ars Docendi, 2017, pp. 181–185; Studii de istorie a filosofiei românești, vol. XVI: Relația minte-corp, coordonatori Alexandru Surdu, Mona Mamulea, Titus Lates, Mihai Popa, Viorel Cernica, București, Editura Academiei Române, 2020, pp. 187–190.
[9] Ion Petrovici, Filosofie și metafizică, ed. critică, text stabilit, studiu introductiv, note și comentarii de Adrian Michiduță, Craiova, Aius Printed, 2007, pp. 307–318;Nicolae Scurtu, Titu Maiorescu în corespondență cu Ion Petrovici. Completări edificatoare, ed. cit., pp. 185–196; Studii de istorie a filosofiei românești, vol. XVI, ed. cit., pp. 202–210.
[10] I. Brucăr, Despre neant, ediție critică, studiu introductiv și bibliografie de Adrian Michiduță, Craiova, Eitura Aius Printed, 2010, pp. 146–157.
[11] I. Brucăr, Despre neant, ed. cit., pp. 157–162.
[12] Recenzie cu ocazia apariției ediției a 3-a: Iași, Polirom, 1998.
[13] După cursul universitar: Gh. Al Cazan, Istoria filosofiei universale, 5: Istoria filosofiei românești, București, 1975, pp. 200–216.
[14] Ediția a doua a volumului: Viorel Cernica, Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice, 1999. Vezi mai sus.
[15] Viorel Cernica, Lucrări de istoria filosofiei românești, vol. II, ediție îngrijită de Cornel-Florin Moraru, București, Editura Universității din București, 2015, pp. 259–270.
[16] Petru Comarnescu, Kalokagathon, antologie de Dan Grigorescu și Florin Toma, studiu introductiv și note de Dan Grigorescu și o mărturie de Valeriu Râpeanu, București, Editura Einescu, 1985, pp. 269–270.
[17] Nichifor Crainic, Teologie și filosofie. Publicistică (1922–1944), ediție critică, text stabilit, cronobiografie, note și bibliografie de Adrian Michiduță, Craiova, Aius Printed, 2010, pp. 142.
[18] Nichifor Crainic, Teologie și filosofie, ed. cit., pp. 140–141.
[19] Replică la articolul lui I. Petrovici, „O nouă metodă inductivă”, din aceeași revistă, p. 5–23.
[20] Ediția a 2-a revăzută și adăugită, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1975, pp. 1081–1087; ediția a 3-a revăzută și adăugită, vol. IV, București, Editura Tehnică, pp. 350–357.
[21] Ediția a doua: București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009, p. 252.
[22] Pseudonimul lui George Ștefănescu, fost elev al lui Ion Petrovici, care în anul în care și-a pus capăt zilelor pregătea teza de doctorat Charles Renouvier. Teoria categoriilor și a certitudinei, apărută postum la Editura Casei Școalelor (1930), cu dedicația: „Primului meu dascăl de Logică și Metafizică, D-lui I. Petrovici, închin acest studiu critic”.
[23] Dumitru Isac, Cunoaștere și transcendență – realism critic, ediție îngrijită și studiu introductiv de Ionuț Isac, cu un cuvânt înainte de Vasile Muscă, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2002, pp. 59–61.
[24] Ibidem, pp. 161–168.
[25] Ion Petrovici, Filosofie și metafizică, ed. cit., pp. 295–307; Nicolae Scurtu, Titu Maiorescu în corespondență cu Ion Petrovici. Completări edificatoare, ed. cit., pp. 202–214.
[26] Constantin Noica, Moartea omului de mâine. Publicistică, III, iulie 1934–iunie 1937, ed. îngrijită de Marin Diaconu, București, Editura Humanitas, 2004, pp. 299–309.
[27] Mihai Ralea, Scrieri, vol. 7, ed., prefață și note de Florin Mihăilescu, București, Editura Minerva, 1989, pp. 247–249.
[28] Mihai Ralea, Scrieri, vol. 7, ed. cit., pp. 257–259.
[29] Mihai Ralea, Scrieri, vol. 7, ed. cit., pp. 236–237.
[30] Lucrare prezentată la Simpozionul național „Pedagogia învățământului superior”, Iași, 28–30 noiembrie 1969.
[31] Comunicare făcută la Academia Română în ședința de la 19 februarie 1940.
[32] Gr. Tăușan, Scrieri filosofice alese, ed. critică, text stabilit, note și bibliografie de Adrian Michiduță, Craiova, Aius Printed, 2010, pp. 219–241.
[33] În Tabla de materie, titlul este: „Claritatea în Metafizică: Profesorul I. Petrovici”.
[34] Gr. Tăușan, Scrieri filosofice alese, ed. cit., pp. 248–252.
[35] „Ediție, revizuită și mult adăugită, a cărții Neconvențional, despre filosofia românească”, din 2002.
[36] Ion Zamfirescu, Scrieri filosofice, vol. I: Orizonturi filozofice. Idei, oameni, probleme de cultură, ed. îngrijită de Marin Diaconu, Craiova, Editura Alma, 2007, pp. 177–190.
[37] Vasile Zvăncescu = Vasile Zvanciuc.
[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XVIII: Știință și metafizică. Ion Petrovici, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2022, pp. 131–143]