Volumul 11 (2015)

I. LUCIAN BLAGA, 120 DE ANI DE LA NAȘTERE

1. FILOSOFIA CULTURII

Ondulațiunea universală și sufletul românesc

Alexandru Surdu

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 11–18]

Abstract

According to Lucian Blaga, the unconscious spatial horizon “reaches, with its
undulations, up under the arches of consciousness.” Blaga calls this process “personance” (personanță), i.e. something that is done by resounding and determines “the vibrations of the consciousness.” Between all these, “chords” or “discords” may occur. This is the moment, at least terminologically, when can be established the connection with Vasile Conta’s theory of undulation, and with Constantin Noica’s considerations about wave, and even with Ştefan Odobleja’s logics of resonance.
Keywords: universal undulation; stylistic matrix; wave; “Mioritic Space”.

Filosofia lui Blaga: între alianțe şi limbaj

Ion Dur

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 19–31]

Abstract

Within the context of European philosophy and culture, Lucian Blaga’s
metaphysics continues to score an outstanding axiological performance, by which the space of Romanian spirituality earns its accreditation. That is the main reason for undertaking an analysis of Blaga’s philosophical heritage, which could testify for the today’s impact of a philosophical approach, as well as for its keeping synchronous with the similar contemporary European projects. This paper aims at drawing attention to the contributions made by pre-1989 research to the better understanding of Blaga’s philosophy, as well as to the merits of the efforts made in the past quarter of a century in order to shed light on the intricacies of his discourse. The goal of the paper is also to invite a more detailed assessment of Blaga’s philosophical heritage, in view of its alliances established with literature and theology, as well as in view of the metaphorical language in which the philosopher had his metaphysical works articulated. Light is shed, especially, on the peculiarities of the philosophical idiom that the philosopher invested in his aphorisms (in Discobolul) and on the status of the metaphor that bifrons Blaga employed in his equal poet and philosopher’s capacity.
Keywords: alliance with literature; alliance with theology; metaphorical language; image-concepts; metaphorical truth.

Aspecte ale fenomenului religios în opera filosofică a lui Lucian Blaga

Eugeniu Nistor

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 32–44]

Abstract

As a thinker and metaphysician of world mysteries, but also of the depth of
human soul Lucian Blaga analysed in his philosophical system the manner in which human knowledge is funded, sometimes dependent on the dogma’s resorts, also diverse religious typologies and their specific differences, due mostly – according to his demonstration – to some very refined categories of the stylistic matrix. Critical analysis of the main religions of the world and the equality mark placed between their values make up and put into evidence a very modern vision on the religious phenomenon, vision which, after more than half a century, did not lose its significance and it is still of current interest.
Keywords: philosophic system; religious values; dogmatic aeon; sophianic sentiment; bipolar spiritualities.

Creația tradițională şi identitatea românească. Reflecții pe marginea lucrării Orizont şi stil a lui Lucian Blaga

Mihai Popa

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 45–52]

Abstract

The aim of this insight in Lucian Blaga’s philosophy of style is establishing
a connection between the traditional creation in the Romanian culture and the permanence of the factors that configure stylistically the works (most of them anonymous – so from the beginning they should be integrated in a collective work). We do not discuss each factor, or their relation, but only those that we believe are responsible for this Romanian horizon of creation, and which could be invoked in the view of identifying some generic characters. If we take into account the formative aspiration (or nisus formativus, according to Blaga’s context), for the Romanian traditional terminology there should be analyzed in this sense the phenomenal mode possibly the typifying one. The former seems to be responsible especially for the plastic forms of the old art, but also for the genres of the literary creation, where a certain schematism (geometrical, spiritualizing, in the purest sense of the art that plasticizes an image reducing it to its essential characters) can convince us to search in the works of our creators the immutable influence of the transcendent.
Keywords: style; traditional creation; formative aspiration; unconscious; art.

2. EPISTEMOLOGIE

O voce care nu a fost auzită: Lucian Blaga şi reorientarea istorică a filosofiei ştiinței

Mircea Flonta

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 53–64]

Abstract

That regulative ideas concerning the requirements of scientific description and explanation of nature radically changed when a significant research tradition was replaced by another is a main feature of the so called „historical shift” in the philosophy of science. In the following paper, I aim to point out and debate several outstanding anticipations of this shift that occurred in Blaga’s historico-philosophical works published in the first half of the 20th century. Essentially, this is about the thesis that the stylistic patterns of historical cultures determine the requirements of description and explanation of nature that distinguish great research traditions one from the other. The importance and topicality of Blaga’s considerations is outlined by comparison with those of some remarkable figures of the new philosophy of science: Al. Koyré, St. Toulmin, and Th. Kuhn.
Keywords: scientific research tradition; ideal of description and explanation of nature; cultural determination of the ideals of description and explanation of nature; scientific revolution as a change of the ideals of description and explanation.

Descarcă

Lucian Blaga despre rolul metodologic al analogiei în formarea conceptelor

Ioan Biriș

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 65–77]

Abstract

The problem of analogy returns to the attention of philosophers especially
after 1970. Our study starts from the hypothesis that the analogy is a natural form of human thought. For this reason the Romanian philosopher Lucian Blaga believes that we need a metaphysical foundation of the analogy. This foundation uses two principles: 1) the lack of common ancestry; 2) a sufficient or minimal arrangement to obtain homogeneity.
Keywords: analogy; plus-knowledge; minus-knowledge; models of analogy; metaphysics of analogy.

Descarcă

Critica făcută de Stăniloae teoriei lui Blaga despre cunoaşterea prin revelație

Constantin Stoenescu

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 78–89]

Abstract

Dumitru Stăniloae published in 1942 a brochure in which he tried to provide
a strong criticism to Blaga’s theory of knowledge based on philosophical concepts like negative knowledge, mystery and transcendent censure. This theory is labelled by Stăniloae as „poetical Kantianism”. My main statement in this paper is to argue that Stăniloae and Blaga share different paradigms regarding the relation between scientific and religious knowledge. Stăniloae argued that the two types of knowledge are in a hierarchical order, with the religious knowledge in the top because it assures the access to the totality of existence. Blaga claims that the two are different types of knowledge which have the possibility to reveal the mystery in different manners, to the extent that they can do it.
Keywords: Dumitru Stăniloae; Lucian Blaga; epistemology of religion; knowledge by revelation; scientific knowledge and religious knowledge.

Descarcă

Realitatea se întoarce: O presupoziție a lui Blaga despre raportul cunoaştere–realitate

Mona Mamulea

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 90–98]

Abstract

Prompted by the quantum revolution of the last century as well as by other scientific theories like Einstein’s relativity and Driesch’s entelechy, Blaga suggested an unconventional alternative epistemology which he thought to be more suited to explain the paradoxes that had occurred in certain scientific descriptions of reality. The following paper considers one of Blaga’s rather silent hypotheses concerning the reality behind his theory of knowledge.
Keywords: Minus-cognition; paradox; wave-particle duality; reality; phenomenal reality.

Descarcă

3. METAFIZICĂ ȘI COSMOLOGIE

Metafizica lui Lucian Blaga în ipostaza unui „nou început”

Vasile Muscă

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 99–108]

Abstract

This essay debates the problem of Lucian Blaga’s metaphysical system in
relation with Martin Heidegger’s concept of “a new beginning” in philosophical thinking. According to the author, Blaga’s metaphysical thoughts transcend the history of metaphysics and are part of a new way of thinking, the “dogmatic” way, which brings the philosophical quarrels concerning metaphysics to an end. Thus, his writings, often considered “out of fashion” in comparison with other philosophical movements of his time, can be also viewed as “ahead of their time”.
Keywords: metaphysics; absolute; dogmatic; Heidegger; phenomenology.

Contra-mitul „paradisului tragic”. Despre tâlcul metafizic al cenzurii transcendente

Ionuț Isac

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 109–120]

Abstract

The paper is a re-focus on the ”transcendent censorship” concept in the
metaphysic system created by Lucian Blaga, from at least two perspectives: the motivation of its introduction in the discourse universe and the role it plays in the overall construction. We consider that Blaga introduced this concept for reasons that appeal both to the inherent need of the system he created and to its natural development manner, trilogy by trilogy, which was sometimes eluded by the exegesis. Also, our statement is that, despite some indisputable hermeneutic progress, the analytical-Kantian origin critics auto-forbids the sufficient incorporation of the ”metaphysical wisdom” of the transcenddent censorship, especially from the perspective of the ”maximal methodological expansion”, on which Blaga insists in his metaphysics of knowledge. But, the adequate understanding of the new methodology proposed by Blaga may also clarify the other aspects submitted to discussion.
Keywords: metaphysics of knowledge; ontology; metaphysical wisdom; transcendent censorship; the Great Anonymous.

Negația la Mircea Vulcănescu şi cunoaşterea luciferică blagiană. Întâlnirea a două orizonturi de interpretare a ethosului românesc

Cornel-Florin Moraru

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 121–130]

Abstract

In this essay I tackle the problem of non-being in Mircea Vulcănescu’s thinking
and put it in connection with Lucian Blaga’s concept of „luciferian knowledge”. The „luciferian” character of the concept of non-being gives negation a qualitative meaning, not an existential one, making it define the differences between the absolute and the factic, on one hand, and between various categories on the other. From this point of view, non-being and negation become key-concepts in Vulcănescu’s ontology because they are active in the constitution of the whole realm of existence and they predetermine human understanding of the world.
Keywords: non-being; existence; luciferian knowledge; phenomenology; meontology.

Descarcă

Poziția lui Lucian Blaga față de fenomenologie

Ioan Drăgoi

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 131–142]

Abstract

This essay aims to reconsider L. Blaga’s dispute over phenomenology. Blaga’s
debate is analyzed in line with the conflictual perspective in which the phenomenological viewpoint and metaphysical constructs are incompatible. Blaga’s thinking could be associated with the metaphysical condition of ‘philosophical system’, while for phenomenology it is ‘experience’ that prevails. Following this distinction, the Romanian philosopher’s arguments against phenomenology are analysed in the light of their motivations depicted in I.Brucăr’s ‘phenomenological’ interpretation of Blaga’s philosophical works.
Keywords: metaphysics; phenomenology; experience; philosophical system; Blaga; Husserl; Heidegger; Brucăr.

4. BLAGA ÎN TRADUCERE

Despre ce înseamnă a traduce filosofia lui Blaga în germană. Mărturia unui traducător austriac

[Traducere din limba germană de Mihai Andrei Todoca]

Rainer Schubert

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 143–154]

Fragment

Traducerea în limba germană ar trebui să pună preț pe aducerea în mod corespunzător la expresie a procesualității cunoaşterii. Deşi limba germană are posibilitatea de a constrânge într-un substantiv unic, prin inversarea ordinii asertării, procesualitatea şi obiectul conŃinut în ea, aşa cum se întâmplă în cazurile atestate de cuvinte precum „Textverarbeitung” (= prelucrare de text), „Gartengestaltung” (= amenajarea grădinii), „Datenauswertung” (= evaluare de date) etc., totuşi în cazul cuvântului „Problemstellung” trebuie preferată succesiunea de cuvinte din sintagma originală „punerea problemei” – prin urmare, în textul german vom vorbi despre „Stellung des Problems”, pentru ca verbul „stellen” (= a pune), care a fost ridicat la rangul de substantiv, să reliefeze cât mai bine îndeplinirea acțiunii cunoaşterii. Prin aceea că „punem” o problemă, noi facem ceva. E drept că această traducere cuvânt cu cuvânt sună greoi în germană şi nici nu este frecvent folosită, dar face dreptate unei circumstanțe cruciale – aceea că Blaga înțelege „punerea problemei” drept o săvârşire, care are un început, un „în timp ce” şi un sfârşit ale sale. Cât de importantă este aici precizia traducerii ne este arătat, în schimb, de limba engleză, în care distincția dintre a cunoaşte, ca proces, şi cunoaştere, ca rezultat al acestuia, este complet ştearsă în expresia „theory of knowledge”, astfel că „teoria cunoaşterii” la Blaga, în loc să devină o „teorie a cunoaşterii”, devine o „teorie a lui «a şti»”. „A cunoaşte” şi „a şti” sunt însă foarte diferite, tot aşa cum „construirea unei case” este diferită de „casa gata construită”.

Descarcă

Lucian Blaga despre diferența dintre culturile minore şi cele majore [cu un fragment din Ființa istorică, capitolul 3]

[Traducere din limba engleză de Ovidiu G. Grama]

Michael S. Jones

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 155–164]

Fragment

Atunci când Blaga a introdus, în Trilogia culturii, distincția dintre culturile „majore” şi cele „minore”, mulți l-au înțeles greşit, considerând că face tocmai acest gen de distincție evaluativă, de-a lungul liniilor trasate de predecesorii săi germani. Această interpretare eronată a provocat o reacție potrivnică din partea unora, îndeosebi atunci când s-a remarcat că Blaga aşezase cultura română sub rubrica „culturi minore”. În fragmentul tradus aici îl vedem pe Blaga răspunzând acestor critici. El exprimă cu claritate ceea ce crede că ar fi trebuit să fie evident pentru cititorul atent de la bun început, şi anume că distincția pe care o face între culturile majore şi cele minore nu este evaluativă, ci descriptivă. Şi unele, şi altele au mare valoare, dar din motive diferite. Cultura majoră nu este mai valoroasă decât cultura minoră. Iar cultura română, cultura lui Blaga, are o mare valoare.

Descarcă

Bibliografie tematică

Monografii, volume colective şi antologii dedicate filosofiei lui Lucian Blaga

Titus Lates

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 165–167]

Descarcă

II. CATEGORII ALE FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI

Antinomii metodologice în epistemologie

Teodor Dima

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 171–175]

Abstract

The methodological antinomies of axiomatization and formalization, advanced
by Petre Botezatu in Valoarea deducției (The Value of Deduction, 1971), were first put forward in his doctoral thesis: Cauzalitatea fizică şi panquantismul (Physical Causality and Panquantism, 1945) in various statements: „What is gained through abstraction, through a scholarly technique, is lost in objectivity, through a detachment from the concrete reality”, or „The advance in the profound knowledge of real causation leaves behind the methodical use of probability”, or „What is gained in terms of generality is lost in terms of objectivity”. I have reached the conclusion that Petre Botezatu’s initial concern was with epistemology, especially with the „turn” taken by the philosophy of physics after the revolutionary discoveries from the laboratories where the chemical elements were investigated in their intimate structures. The philosopher who, after his return to the university, in 1957, was mainly concerned with logic and metalogic, described with precision the epistemological procedures which helped clarify the principle of determinism in the philosophy of quantum physics.
Keywords: methodological antinomy; complementarity; determinism; quantum physics.

Descarcă

Categorie, concept intercultural şi experiență filosofică

Viorel Cernica

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 176–184]

Abstract

In this paper, the author proposes a research on the difference between the
„philosophical category” and the „intercultural concept”, from doxical, logical, and phenomenological perspective. Also, the passing of the philosophical category to an intercultural context, and the returning of the latter to its first function are themes in this paper. The arguments and the examples will support the conclusion of the author, namely the idea that the philosophical (new) experience decides in respect of this double passing.
Keywords: philosophical category; intercultural concept; philosophical experience; logic of the category and intercultural concept; modification of temporality.

Interculturalitatea, între practici filosofice reale, percepții culturalideologice şi evaluări metafilosofice. Studiu de caz: trăirea şi trăirismul

Constantin Aslam

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 185–192]

Abstract

In this paper, the author proposes some terminological and comprehensive
elucidations of the concepts trăire (experience) and trăirism (Weltanschauung based on experience). On this basis, he argues that the intercultural size of the Romanian philosophy is present and recognizable in all kinds of the reflexive discourse, including the themes exposed to the ideological interpretations of the philosophy.
Keywords: experience; philosophia perennis; ingenium perenne; Nae Ionescu; Mircea Vulcănescu; Lucrețiu Pătrăşcanu.

III. MĂRTURII

Emil Cioran şi Bucur Țincu [mărturii şi documente]

Marin Diaconu

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 195–200]

Abstract

Emil Cioran and Bucur łincu friendship is the longest in the life of the
philosopher on the heights of despair. This friendship started in the childhood, while playing, continued at school, and became even stronger during the university years and during the courses of specialization, unrelenting over time, when they were separated by thousands of kilometers and ideological fears.
Keywords: friendship; memories; melancholy.

Descarcă

IV. RESTITUIRI

Dumitru Isac, „Lucian Blaga, filosof al culturii” (text inedit)

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 203–212]

Fragment

Punem în prim plan teoria sa despre matricea stilistică abisală. În explicația unei culturi şi în esențialul ei stă factorul „stil”, care la rândul său este creația unor funcțiuni de natură abisală. Adaptând o viziune kantiană a problemei, Blaga pune accent deosebit pe factorul „inconştient”, căruia îi acordă aceleaşi puteri creatoare pe care Kant le acordase conştiinței, ba chiar mai mari. Astfel, în viziunea lui Blaga, spiritul uman cuprinde un subsol bogat înzestrat cu forțe creatoare şi modelatoare pentru întreaga creație culturală. Acest subsol, pe care Blaga îl dotează, printr-o ipoteză construită prin analogie kantiană, cu o garnitură de funcțiuni categoriale, prinde, în ochii săi, o importanță crucială pentru ființa umană. Funcțiunile şi factorii de care dispune inconştientul se află configurați într-o constelație, formând o matrice stilistică. Între categoriile inconştientului şi cele ale conştiinței există o relație de para-corespondență, în sensul că unele categorii stilistice poartă oarecare paralelism cu cele conştiente, ele având totuşi o structură aparte. Astfel, se va vorbi şi de un spațiu stilistic care va avea, evident, o altă structură decât spațiul conştiinței în care se orânduiesc datele sensibile.
Specificul categoriilor stilistice stă în faptul că, pe când cele ale conştiinței organizează datele simțurilor, ele vizează misterele şi modelează sau călăuzesc încercările revelatorii, teoretice sau de observație dirijată. Ele marchează o intenționalitate a abisalului către esența misterelor, şi în această tendință de revelare poartă destinul înfrânării impuse de Marele Anonim. Este ceea ce cunoaştem din chiar teoria cunoştinței: Marele Anonim, misterul transcendent suprem, nu îngăduie, din motive binecuvântate, ca omul să ajungă la dezvelirea misterelor. Şi atunci aplică în conştiință, o cenzură, iar în câmpul stilistic, o înfrânare. Categoriile ar fi, în această metafizică semnificație a lor, un fel de frâne transcendente prin care Marele Anonim fereşte de ochiul pământean priveliştea transcendentă.

Descarcă

Constantin Noica, „Pentru o teorie a câmpurilor logice” (text inedit)

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 213–268]

Cuprins

Studiu introductiv. Categorie, câmp, undă şi semnificația contemporană a logicii (Dragoş Popescu) … 215
Notă asupra ediției (Dragoş Popescu) … 226
C. Noica, Pentru o teorie a câmpurilor logice (text inedit) … 227
Index de termeni noicieni (Dragoş Popescu) … 268

V. SEMNAL

Istoria filosofiei româneşti în anul 2014

Bibliografie de Titus Lates

[Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XI: Lucian Blaga, 120 de ani de la naștere, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015, pp. 271–272]

Descarcă

I. LUCIAN BLAGA, 120 DE ANI DE LA NAȘTERE

1. FILOSOFIA CULTURII

Ondulațiunea universală și sufletul românesc

Filosofia lui Blaga: între alianțe şi limbaj

Aspecte ale fenomenului religios în opera filosofică a lui Lucian Blaga

Creația tradițională şi identitatea românească. Reflecții pe marginea lucrării Orizont şi stil a lui Lucian Blaga

2. EPISTEMOLOGIE

O voce care nu a fost auzită: Lucian Blaga şi reorientarea istorică a filosofiei ştiinței

Lucian Blaga despre rolul metodologic al analogiei în formarea conceptelor

Critica făcută de Stăniloae teoriei lui Blaga despre cunoaşterea prin revelație

Realitatea se întoarce: O presupoziție a lui Blaga despre raportul cunoaştere–realitate

3. METAFIZICĂ ȘI COSMOLOGIE

Metafizica lui Lucian Blaga în ipostaza unui „nou început”

Contra-mitul „paradisului tragic”. Despre tâlcul metafizic al cenzurii transcendente

Negația la Mircea Vulcănescu şi cunoaşterea luciferică blagiană. Întâlnirea a două orizonturi de interpretare a ethosului românesc

Poziția lui Lucian Blaga față de fenomenologie

4. BLAGA ÎN TRADUCERE

Despre ce înseamnă a traduce filosofia lui Blaga în germană. Mărturia unui traducător austriac

Lucian Blaga despre diferența dintre culturile minore şi cele majore [cu un fragment din Ființa istorică, capitolul 3]

Bibliografie tematică

Monografii, volume colective şi antologii dedicate filosofiei lui Lucian Blaga

II. CATEGORII ALE FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI

Antinomii metodologice în epistemologie

Categorie, concept intercultural şi experiență filosofică

Interculturalitatea, între practici filosofice reale, percepții culturalideologice şi evaluări metafilosofice. Studiu de caz: trăirea şi trăirismul

III. MĂRTURII

Emil Cioran şi Bucur Țincu [mărturii şi documente]

IV. RESTITUIRI

Dumitru Isac, „Lucian Blaga, filosof al culturii” (text inedit)

Constantin Noica, „Pentru o teorie a câmpurilor logice” (text inedit)

V. SEMNAL

Istoria filosofiei româneşti în anul 2014

Related